Ecaterina Șaporda

La data de 1 februarie 2022, Curtea Constituțională a RM a pronunțat Decizia nr. 10 de inadmisibilitate a sesizării nr. 241g/2021 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din articolul 52 alin. (5) din Codul de procedură civilă (imposibilitatea de a recuza judecătorul care soluționează cererea de recuzare a altui judecător).

Dispozițiile legale criticate pentru neconstituționalitate:

Articolul 52 CPC al RM (Declaraţiile de recuzare şi de abţiner de la judecată) alin. (5): În proces nu se admite înaintarea repetată a recuzării aceluiaşi judecător şi pentru aceleaşi motive dacă anterior recuzarea lui a fost respinsă. De asemenea, nu se admite: recuzarea judecătorului din suspiciune în imparţialitatea lui dacă nu sînt cunoscute temeiurile de drept şi de fapt pentru înaintarea recuzării; recuzarea judecătorului căruia i s-a încredinţat verificarea temeiniciei recuzării declarate unui alt judecător; recuzarea judecătorilor care nu sînt implicaţi în examinarea cauze.

Dispozițiile constituționale presupus încălcate:

Art.20 Accesul liber la justiție

(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie.

Art.54 Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți

(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetățeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internațional şi sânt necesare în interesele securității naționale, integrității teritoriale, bunăstării economice a țării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracțiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnității altor persoane, împiedicării divulgării informațiilor confidențiale sau garantării autorității şi imparțialității justiției.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o şi nu poate atinge existența dreptului sau a libertății.

Art.116 Statutul judecătorului

(1) Judecătorii instanţelor judecătoreşti sânt independenți, imparțiali şi inamovibili, potrivit legii.

Astfel, autorul sesizării susține că textul contestat constituie o ingerință în exercițiul dreptului la un proces echitabil atunci când există motive legitime să se bănuiască parțialitatea judecătorului căruia i s-a încredințat examinarea cererii de recuzare a altui judecător.

Aprecieri și argumente ale Curții Constituționale:

1. În jurisprudența sa, Curtea a menționat că procedura de soluționare a unei cereri de recuzare nu îmbracă forma unui contencios care să reclame un tratament jurisdicțional, fiind vorba de o chestiune de administrare a actului de justiție. Procedura cercetării și judecării cererii de recuzare este o procedură incidentală, al cărei obiect este distinct de obiectul propriu al procesului penal/civil la care se referă. Această procedură nu are caracter jurisdicțional penal/civil în sens material. Curtea a mai subliniat că regulile procedurale în materie de recuzare nu sunt reguli de drept comun privind judecarea în fond a cauzei, ele au un caracter special, de verificare a conformității motivelor invocate de recuzare și abținere cu cele prevăzute de lege. (a vedea Decizia CC nr.62 din 19.09.2016)
2. Curtea menționează că declanșarea unei proceduri de recuzare succesive ar forma un cerc vicios, care ar împiedica examinarea cu celeritate a cauzei și ar încălca drepturile celorlalți participanți la proces. Așadar, textul contestat vizează o procedură integrată procesului în curs de judecată, al cărui scop este tocmai asigurarea desfășurării rezonabile a judecății, și nicidecum încălcarea principiilor procesului echitabil.
3. Curtea subliniază că rațiunea unei astfel de reglementări constă în necesitatea asigurării continuității activității jurisdicționale. În caz contrar, există riscul ca instituția recuzării să se transforme într-un instrument care ar pune în pericol judecarea cauzei într-un termen rezonabil.

Decizia Curții Constituționale:

Declară inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a prevederilor „ […] de asemenea, nu se admite: […] recuzarea judecătorului căruia i s-a încredințat verificarea temeiniciei recuzării declarate unui alt judecător” din articolul 52 alin. (5) din Codul de procedură civilă.

Ecaterina Șaporda