Alina Gaja

Curtea de Apel Chișinău, examinând o cerere de apel, a decis casarea hotărârii instanței de fond și emiterea unei încheieri prin care a scos de pe rol cererea de chemare în judecată depusă de către apelant în temeiul art. 267 lit. c) Cod de procedură civilă.

În motivarea concluziei sale, instanța de apel a reținut că la data de 25 ianuarie 2019, reclamanta (Întreprindere de Stat), fiind reprezentată de un avocat, s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva pârâtului cu privire la încasarea dobânzii de întârziere. Cererea de chemare în judecată a fost semnată din numele reclamantei de către avocat, la care a fost anexat mandatul avocațial seria MA nr. 1261085 din 25 ianuarie 2019, semnat de avocat, însă pe verosul acestuia lipsesc date referitoare la persoana „clientului”, cine l-a semnat și conexiunea acesteia cu Întreprinderea de Stat.

Totodată, instanța de apel a mai reținut că informația cu privire la datele din Registrul de stat despre administratorul Întreprinderii de Stat, anexată la materialele dosarului nu poate fi reținută, dat fiind faptul că informația a fost eliberată de pe pagina web a organului înregistrării de stat contrar cerințelor stipulate în art. 34 al Legii nr. 220-XVI din 19 octombrie 2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali, care indică expres că informația din Registrul de stat şi din actele de constituire ale persoanei juridice sau persoanei fizice întreprinzător individual se eliberează sau se obține prin extrasul din Registrul de stat, care constituie unica sursă oficială despre datele persoanei juridice”. Astfel, întocmirea din numele persoanei juridice a cererii de chemare în judecată, în lipsa extrasului din Registrul de stat al persoanelor juridice, constituie o falsă reprezentare a efectelor juridice din numele persoanei juridice  prin intermediul avocatului, care deja acționează în raport cu societatea potrivit regulii mandatului, nu constituie o modalitate legală de a dispune de aceste atribuții și nu produce efecte în raport cu instanța de judecată.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, examinând recursul asupra încheierii de scoatere de pe rol, a reținut că soluția instanței de apel este una greșită.

Colegiul a menționat că în mandatul enunțat, pe verso, la rubrica nume şi prenume este indicat numele administratorului, iar la rubrica semnătura clientului este semnătură acestuia, fiind aplicată ștampila umedă a Întreprinderii de Stat. Totodată, cererea de chemare în judecată conține în antet datele de identificare ale reclamantei (recurentei) și faptul că semnatarul este administratorul interimar al Întreprinderii de Stat. Mai mult ca atât, conform informației plasată pe pagina web a Agenției Servicii Publice, semnatarul este administratorul interimar al reclamantei (recurentei).

Conform art. 34¹ alin. (1) – (3) și (6) din Legea nr. 220-XVI din 19 octombrie 2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali, organul înregistrării de stat asigură vizualizarea publică a informației din Registrul de stat pe pagina sa web oficială. Informația publică prevăzută la alin.(1) conține date privind denumirea persoanei juridice, forma juridică de organizare, numărul de identificare de stat (IDNO), data înregistrării, sediul, numele şi prenumele administratorului, numele şi prenumele sau denumirea fondatorilor (asociaților) și mărimea cotelor de participare ale acestora în capitalul social, starea persoanei juridice (pasivă, inactivă, în proces de reorganizare sau radiere, suspendare a activității), precum şi numele, prenumele, data înregistrării, numărul de identificare de stat (IDNO) al întreprinzătorului individual şi date privind radierea acestuia, de asemenea conține date privind numele, prenumele, țara de reședință ale beneficiarului efectiv/beneficiarilor efectivi ai persoanei juridice şi ai întreprinzătorului individual. Informațiile prevăzute la alin. (2) sunt actualizate în fiecare zi lucrătoare. Informația plasată pe pagina web a organului înregistrării de stat se consideră informație oficială. Organul înregistrării de stat îşi asumă responsabilitatea pentru exactitatea informației plasate.

În circumstanțele enunțate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că avocatul era în drept să semneze și să depună în judecată cererea de chemare în judecată din numele Întreprinderii de stat, iar instanța de apel eronat a scos de pe rol cererea de chemare în judecată.

Colegiul reține că deși legislatorul împuternicește instanța de apel de a scoate de pe rol cererea de chemare în judecată prin prisma art. 385 lit. e) din Codul de procedură civilă, dacă există temeiurile prevăzute la art. 267, aceasta, în fiecare caz în parte, urmează să verifice aplicabilitatea acestor temeiuri, evitând un formalism excesiv. Or, atât pe parcursul examinării cauzei în prima instanță, cît și în instanța de apel, reprezentantul pârâtului (intimatului) nu a solicitat scoaterea cererii de chemare în judecată de pe rol, deoarece avocatul reclamantei (recurentei) nu deține împuterniciri de a semna și de a depune cererea de chemare în judecată din numele Întreprinderii de Stat. Instanța de recurs menționează că, soluția adoptată de instanța de apel prin decizia contestată nu este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, care statuează că, orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil.

:: Decizia CSJ nr. 2rac-309/21 din 16 februarie 2022

Av. stagiar, drd. Alina Gaja
Redactor-șef JMD