Alina Gaja
Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, examinând un recurs, a constatat că în cererea de chemare în judecată, reclamantul a solicitat declararea nulității procesului-verbal de recepție finală nr. 01 din 15 aprilie 2017, cu privire la construcțiile neautorizate, efectuate de pârâtă în imobilul ce-i aparține, radierea înregistrării dreptului de proprietate al pârâtei din Registrul Bunurilor Imobile, demolarea din contul pârâtei a construcțiilor neautorizate și compensarea cheltuielilor de judecată.
Ulterior, în cadrul pledoariilor, reclamantul a condiționat renunțarea la pretenția privind demolarea construcțiilor neautorizate, formulând o cerere prin care solicită pârâtei doar de a demonta ușa și geamurile instalate cu vederea spre proprietatea acestuia. Astfel, potrivit susținerilor verbale anexate la dosar, reclamantul a solicitat instanţei obligarea pârâtei de a demonta ușa și geamurile instalate cu vederea spre proprietatea reclamantului, cu zidirea golurilor, menționând că în cazul în care pârâta va îndeplini lucrările date, renunță la cerința de demolare a construcțiilor neautorizate.
Instanța de fond a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată, iar instanța de apel a casat Hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost admisă integral, în felul în care a fost formulată inițial.
Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiție a reținut că potrivit art. 235 alin. (2) din Codul de procedură civilă, în cazul în care, în timpul pledoariilor sau după încheierea lor, instanţa consideră că trebuie clarificate noi circumstanțe importante pentru soluționarea cauzei, aceasta dispune printr-o încheiere reluarea examinării cauzei în fond şi a pledoariilor, conform regulilor generale.
La caz, Colegiu reține că este înafara oricărui dubiu că presupusele circumstanțe noi care trebuiau a fi clarificate de către instanţa de judecată, şi care au servit drept temei de a relua examinarea cauzei în fond, este faptul că la etapa pledoariilor, reclamantul a modificat pretenţiile din acțiune, condiționând renunțarea la cerința de demolare a construcțiilor prin formularea unui nou capăt de cerere prin înlăturarea geamurilor și a ușii instalate în peretele construcției în litigiu, îndreptat spre proprietatea reclamantului.
Referitor la acest aspect, din analiza materialelor cauzei şi în special a proceselor- verbale ale ședințelor de judecată, Colegiul nu poate constata ce acţiuni au întreprins instanţele de judecată referitor la pretenția suplimentară înaintată de reclamant, ce condiționează renunțarea la pretenția de demolare.
În context, Colegiul remarcă că instanțele de judecată ierarhic inferioare, având un rol diriguitor în organizarea și desfășurarea procesului, urmau să stabilească dacă reclamantul susține acțiunea înaintată în formula inițială sau a concretizat-o, în sensul art. 60 alin. (3) din Codul de procedură civilă, având în vedere că aceasta nu are un conținut clar în ceea ce privește susținerea sau renunțul la acțiunea inițială, fapt care ar putea într-un oarecare mod duce în eroare instanțele judecătorești.
Astfel, urma să fie elucidat aspectul dacă capătul de cerere privind demolarea a construcțiilor neautorizate, efectuate de pârâtă în imobilul ce-i aparține, a fost substituit de către reclamant cu capătul de cerere din pledoarii privind obligarea pârâtei de a demonta ușa și geamurile instalate cu vederea spreproprietatea reclamantului, cu zidirea golurilor peretelui construcției litigioase.
În cazul în care reclamantul și-a concretizat pretenţiile acţiuni în sensul micșorării lor, Colegiul consideră că instanţa de apel prin decizia emisă a depășit limitele pretențiilor din acțiune și a încălcat dispozițiile articolului 240 alin. (3) din Codul de procedură civilă, ori casând hotărârea instanței de fond, Curtea de Apel a admis integral pretențiile apelantului (reclamantului), așa cum au fost formulate inițial, fără a ține cont de concretizarea ulterioară.
În consecință, Colegiul a casat Decizia Curții de Apel Chișinău, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța apel, în alt complet de judecată.
:: Decizia CSJ nr. 2ra-11/22 din 16 februarie 2022
Av. stagiar, drd. Alina Gaja
Redactor-șef JMD
Aflaţi mai mult despre Alina GAJA, Curtea de Apel Chișinău, Curtea Supremă de Justiție, pledoarii
Lasă un răspuns