Dr. hab. Serghei Brînza

Dr. Vitalie Stati

La 10.11.2021 la Secretariatul Parlamentului Republicii Moldova a fost înregistrat cu numărul 347 Proiectul de lege privind modificarea unor acte normative [1] (în continuare – Proiectul). În Proiect sunt propuse modificări și completări care se referă, printre altele, la normele ce vizează infracțiunile electorale:

1. art. 181 CP RM ar urma să fie completat cu alineatul (2), iar 181¹ CP RM ar urma să fie completat cu alineatul (1¹). În ambele cazuri, se preconizează ca dispoziția acestor alineate să aibă un conținut identic: „Aceleași acțiuni săvârșite de concurenți electorali, grupuri de inițiativă, observatori naționali, reprezentanți ai concurenților electorali, persoane de încredere ale concurenților electorali sau funcționari electorali”.

Toate noțiunile, referitoare la calitățile speciale ale subiectului infracțiunii – „concurenți electorali”, „grup de inițiativă”, „observatori naționali”, „reprezentanți ai concurenților electorali”, „persoanele de încredere ale concurenților electorali” și „funcționar electoral” – sunt definite sau descrise fie în art. 1, 15 sau 50 din Codul electoral, fie în actele normative subordonate Codului electoral, adoptate de Comisia Electorală Centrală.[1] Doar în aparență se atestă un paralelism între sintagmele „observatori naționali” și „reprezentanți ai concurenților electorali”, utilizate în varianta de proiect a alin. (2) art. 181 și alin. (1¹) art. 181¹ CP RM. Este adevărat că, în conformitate cu art. 1 din Codul electoral, prin „observatori naţionali” se înțelege „reprezentanţi ai asociaţiilor obşteşti calificate din Republica Moldova sau reprezentanţi ai concurenţilor electorali (evid. ns.), acreditaţi de organele electorale în condiţiile prezentului cod”. Totuși, chiar din această definiție decurge că nu oricare reprezentanţi ai concurenţilor electorali, ci doar cei acreditaţi de organele electorale, pot avea calitatea de observatori naţionali. În concluzie, sintagmele „observatori naționali” și „reprezentanți ai concurenților electorali”, utilizate în varianta de proiect a alin. (2) art. 181 și alin. (1¹) art. 181¹ CP RM, nu se dublează una pe cealaltă.

În procesul de examinare a Proiectului, au fost exprimate observații întemeiate cu privire la sintagma „grupuri de inițiativă”. Astfel, în Avizul la Proiect al Direcției generale juridice a Secretariatului Parlamentului Republicii Moldova se menționează: „Unul dintre subiecții speciali pasibili de răspundere penală propuşi este grupul de inițiativă. Ca urmare, apare întrebarea privind modul în care grupurile de inițiativă urmează a fi trase la răspundere penală. Or, răspunderea penală este una individuală şi nu poate fi colectivă. Astfel, întru evitarea unor eventuale incertitudini, recomandăm revizuirea normei date”. [2] În același context, Ministerul Afacerilor Interne a formulat următoarea recomandare: „Se propune revizuirea amendamentului propus la art. 181 alin. (2) din Codul penal în partea ce ţine de sancţionarea grupurilor de iniţiativă. Respectiv, este necesar de a se concretiza faptul dacă grupurile de iniţiativă urmează a fi sancţionate în calitate de persoană juridică sau sancţiunile urmează a fi aplicate membrilor grupurilor de iniţiativă în calitate de subiecţi speciali ai infracţiunii vizate”. [3]

Conform art. 1 din Codul electoral, prin „grup de inițiativă” se înțelege „grupul constituit din cetățeni cu drept de vot și înregistrat în condițiile prezentului cod de către Comisia Electorală Centrală pentru colectarea semnăturilor în susținerea unui candidat la funcție electivă sau în vederea inițierii referendumului”. Nici din Codul electoral, nici din Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 114 din 18.08.2016 pentru aprobarea Regulamentului privind finanțarea grupurilor de inițiativă [4] (în continuare – HCEC nr. 114/2016), nu rezultă că grupul de inițiativă ar putea avea personalitate juridică. În aceste condiții, doar o persoană fizică (și anume – membrul grupului de inițiativă) ar putea fi subiect al infracțiunilor prevăzute la alin. (2) art. 181 și alin. (1¹) art. 181¹ CP RM[2];

2. art. 181² CP RM ar urma să fie modificat, inter alia, astfel:

‒ titlul „Finanţarea ilegală a partidelor politice sau a campaniilor electorale, încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare ale partidelor politice sau ale fondurilor electorale” să fie substituit prin titlul „Încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare ale partidelor politice sau ale fondurilor electorale”;

‒ în dispoziția alineatului (1), textul „Falsificarea rapoartelor privind gestiunea financiară a partidelor politice şi/sau a rapoartelor privind finanţarea campaniilor electorale în intenţia de a substitui sau a ascunde identitatea donatorilor, volumul mijloacelor acumulate ori destinaţia sau volumul mijloacelor utilizate” să fie substituit prin textul „Falsificarea rapoartelor privind gestiunea financiară a grupurilor de inițiativă și a partidelor politice şi/sau a rapoartelor privind finanţarea campaniilor electorale în intenţia de a substitui sau a ascunde identitatea donatorilor, volumul mijloacelor acumulate ori destinaţia sau volumul mijloacelor utilizate, inclusiv utilizarea unor fonduri nedeclarate, neconforme sau venite din străinătate”;

‒ în dispoziția alineatului (2), textul „Utilizarea de resurse administrative (bunuri publice), inclusiv favorizarea sau consimţirea la utilizarea ilegală a resurselor administrative (bunurilor publice) în campaniile electorale, dacă au fost cauzate daune în proporţii mari” să fie substituit prin textul „Utilizarea de resurse administrative, inclusiv favorizarea sau consimţirea la utilizarea ilegală a resurselor administrative în perioadele electorale, dacă au fost cauzate daune în proporţii mari”;

‒ dispoziția alineatului (5), după cuvintele „partidului politic” se completează cu cuvintele „grupului de inițiativă”.

Astfel, în dispoziția alin. (1) art. 181² CP RM, elementele de noutate le constituie sintagma „a grupurilor de inițiativă” și textul „ , inclusiv utilizarea unor fonduri nedeclarate, neconforme sau venite din străinătate”. Prin completarea dispoziției alin. (1) art. 181² CP RM cu sintagma „a grupurilor de inițiativă”, se preconizează ca obiectul material al infracțiunii prevăzute la această normă să fie reprezentat nu doar de rapoartele privind gestiunea financiară a partidelor politice și rapoartele privind finanţarea campaniilor electorale, ci și de rapoartele privind gestiunea financiară a grupurilor de inițiativă.

În context, este de menționat că, primo, în HCEC nr. 114/2016 nu este utilizată sintagma „rapoartele privind gestiunea financiară a grupurilor de inițiativă”. În acest act normativ se recurge la sintagma „raport al grupului de inițiativă privind fluxul mijloacelor bănești”. Conform pct. 3 al HCEC nr. 114/2016, prin „raport al grupului de inițiativă privind fluxul mijloacelor bănești” se înțelege „raportul grupului de inițiativă privind mijloacele bănești virate în contul destinat activității sale, sursa provenienței acestor mijloace și plățile efectuate pe parcursul activității”. Această incongruență dintre textul HCEC nr. 114/2016 și textul variantei de proiect a alin. (1) art. 181² CP RM influențează negativ claritatea și previzibilitatea acestei norme proiectate.

Secundo, din lit. a) și b) pct. 16 al HCEC nr. 114/2016 aflăm că, „împreună cu raportul privind fluxul mijloacelor bănești, grupul de inițiativă prezintă [Comisiei Electorale Centrale] și lista donațiilor în mărfuri, obiecte, lucrări sau servicii pentru perioada de raportare respectivă”. Această listă reprezintă un document distinct care (la fel ca și raportul grupului de inițiativă privind fluxul mijloacelor bănești) este susceptibil de falsificare. Din această perspectivă, nu este clar de ce autorii Proiectului n-au specificat lista donațiilor în mărfuri, obiecte, lucrări sau servicii pentru perioada de raportare respectivă în calitate de obiect material al infracțiunii prevăzute la alin. (1) art. 181² CP RM. Efectul unei astfel de lacune va consta în aceea că, în eventualitatea falsificării atât a raportului privind fluxul mijloacelor bănești, cât și a listei donațiilor în mărfuri, obiecte, lucrări sau servicii pentru perioada de raportare respectivă, la califucare va trebui reținut concursul infracțiunilor prevăzute la alin. (1) art. 181² și art. 361 CP RM.

În altă ordine de idei, se caracterizează prin ambiguitate inițiativa de completare a dispoziției alin. (1) art. 181² CP RM cu textul „ , inclusiv utilizarea unor fonduri nedeclarate, neconforme sau venite din străinătate”. Conform legii în vigoare, fapta de utilizare de către partidele politice a unor fonduri nedeclarate, neconforme sau venite din străinătate este prevăzută la alin. (1) art. 48 din Codul contravențional. În Proiect se propune abrogarea acestui articol. Pentru a nu genera o lacună, autorii Proiectului au decis să transfere fapta în cauză din sfera ilicitului contravențional în sfera ilicitului penal. Această năzuință este oportună.

Nu este însă reușită maniera în care se încearcă să fie inserată în dispoziția alin. (1) art. 181² CP RM mențiunea privind utilizarea unor fonduri nedeclarate, neconforme sau venite din străinătate. Or, în varianta de proiect a acestei norme, textul „ , inclusiv utilizarea unor fonduri nedeclarate, neconforme sau venite din străinătate” urmează după sintagma „în intenţia de a substitui sau a ascunde identitatea donatorilor, volumul mijloacelor acumulate ori destinaţia sau volumul mijloacelor utilizate”. În această sintagmă este descris scopul infracţiunii prevăzute la alin. (1) art. 181² CP RM. În aparență, cuvântul „inclusiv” ar indica asupra faptului că utilizarea unor fonduri nedeclarate, neconforme sau venite din străinătate s-ar referi la scopul infracţiunii prevăzute la alin. (1) art. 181² CP RM. Însă, la o analiză atentă, se poate vedea că textul „ , inclusiv utilizarea unor fonduri nedeclarate, neconforme sau venite din străinătate” nu este acordat cu sintagma „în intenţia de a substitui sau a ascunde identitatea donatorilor, volumul mijloacelor acumulate ori destinaţia sau volumul mijloacelor utilizate”. Deci, textul „ , inclusiv utilizarea unor fonduri nedeclarate, neconforme sau venite din străinătate” nu se poate referi la scopul infracţiunii prevăzute la alin. (1) art. 181² CP RM. Cuvântul „inclusiv” denotă că utilizarea unor fonduri nedeclarate, neconforme sau venite din străinătate este privită ca parte a unui întreg, ca element al unui șir logic, ca exemplu ce poate da o idee despre celelalte elemente din acest șir. Cu regret, nu este clar la care anume șir logic din alin. (1) art. 181² CP RM trebuie raportat elementul „utilizarea unor fonduri nedeclarate, neconforme sau venite din străinătate”. De asemenea, nu este clar care semn constitutiv al infracțiunii descrie sintagma „utilizarea unor fonduri nedeclarate, neconforme sau venite din străinătate”. Această lipsă de coerență influențează negativ claritatea și previzibilitatea variantei de proiect a alin. (1) art. 181² CP RM.[3]

În alt registru, în dispoziția alin. (2) art. 181² CP RM, elementele de noutate le constituie excluderea sintagmei „(bunuri publice)” (care, în varianta în vigoare a acestei dispoziții, este folosită cu titlu de precizare în raport cu sintagma „resurse administrative”), precum și substituirea termenului „campaniile” prin termenul „perioadele”.

Prin excluderea sintagmei „(bunuri publice)” din dispoziția alin. (2) art. 181² CP RM, autorii Proiectului sugerează că nu doar bunurile publice vor putea să constituie resursele adiministrative care reprezintă obiectul material sau imaterial al infracțiunii specificate la alin. (2) art. 181² CP RM. Întărind această idee, autorii Proiectului propun ca următoarea definiție să completeze art. 1 al Codului electoral: „resurse administrative – resurse umane, financiare și materiale, de care dispun în egală măsură persoanele cu funcție de demnitate publică, persoanele cu funcție de răspundere și funcționarii publici, care derivă din controlul acestora asupra personalului, resurselor financiare și alocațiilor din bugetul public, din accesul la facilitățile publice sau din administrarea bunurilor mobile și imobile care fac parte din domeniul public al statului ori al unităților administrativ-teritoriale”. La fel, în Proiect se propune ca alin. (7) art. 52 din Codul electoral să aibă următorul conținut: „Candidații nu pot utiliza resursele administrative, inclusiv prin lansarea sau participarea la lansarea proiectelor de infrastructură sau a achizițiilor efectuate din bugetul public, utilizarea echipamentelor, mijloacelor și bunurilor publice în perioadele electorale. Autorităţile/instituţiile publice şi cele asimilate acestora nu pot transmite/acorda concurenţilor electorali bunuri publice sau alte favoruri decât pe bază de contract, în condiţii de egalitate pentru toţi concurenţii electorali”.[4]

Privitor la definiția noțiunii „resurse administrative” propuse în vederea completării art. 1 din Codul electoral, în Avizul Direcției generale juridice a Secretariatului Parlamentului Republicii Moldova, se menționează: „[R]emarcăm caracterul echivoc şi neclar al termenelor (a se citi – sintagmelor) „dispun în egală măsură”, „controlul acestora asupra” din conținutul noțiunii propuse, fapt ce poate atrage interpretări abuzive”. [2] Suntem de acord cu critica sintagmei „dispun în egală măsură”. Este greu de înțeles cum persoanele cu funcție de demnitate publică, persoanele cu funcție de răspundere și funcționarii publici ar putea să dispună în egală măsură de resurse umane, financiare și materiale. Probabil, sintagma „dispun în egală măsură” ascunde un înțeles pe care îl percep doar autorii Proiectului. Această carență influențează negativ claritatea și previzibilitatea definiției noțiunii „resurse administrative”. În ceea ce privește critica sintagmei „controlul acestora asupra”, nu împărtășim poziția expusă în Avizul Direcției generale juridice a Secretariatului Parlamentului Republicii Moldova. În legislație (de exemplu, în: Legea nr. 436 din 28.12.2006 privind administraţia publică locală; Legea nr. 98 din 04.05.2012 privind administraţia publică centrală de specialitate; Legea nr. 136 din 07.07.2017 cu privire la Guvern, etc.) sunt reglementate suficient modalitățile controlului pe care persoanele cu funcție de demnitate publică, persoanele cu funcție de răspundere și funcționarii publici îl pot exercita asupra personalului, resurselor financiare și alocațiilor din bugetul public.

Referitor la propunerea de modificare a alin. (7) art. 52 din Codul electoral, în Avizul Direcției generale juridice a Secretariatului Parlamentului Republicii Moldova, se menționează: „[A]tragem atenția la termenul (a se citi – sintagma) „asimilate acestora” care poartă un caracter ambiguu, fapt ce poate atrage aplicări eronate şi interpretări abuzive”. [2] Sintagma criticată este utilizată nu doar în varianta de proiect a alin. (7) art. 52 din Codul electoral, ci și în varianta în vigoare a acetei norme. Suntem de acord cu observațiile din Avizul Direcției generale juridice a Secretariatului Parlamentului Republicii Moldova, cu privire la ambiguitatea sintagmei în cauză. Având la îndemână o asemenea pârghie de discreționarism, cei abilitați cu aplicarea legii penale sunt și vor fi tentați să interpreteze extensiv defavorabil noțiunea „resurse administrative” care este utilizată în alin. (2) art. 181² CP RM. Or, nu există niciun act normativ în care să fie elucidată semnificația noțiunii „autorităţile/instituţiile care sunt asimilate autorităţilor/instituţiilor publice”.

În altă privință, așa cum am menționat supra, în Proiect se propune ca, în dispoziția alin. (2) art. 181² CP RM, termenului „campaniile” să fie substituit prin termenul „perioadele”. Intenția autorilor Proiectului este de a extinde sfera de aplicare a acestei dispoziții, astfel încât infracțiunea corespunzătoare să nu mai fie limitată de perioada de activitate, care se desfăşoară cu scopul de a-i determina pe alegători să-şi exprime voturile pentru alegerea unui sau altui concurent electoral şi care începe, pentru fiecare concurent electoral, la data înregistrării acestuia de către Comisia Electorală Centrală sau de consiliul electoral de circumscripţie şi se încheie la data excluderii concurentului electoral din alegeri sau în ziua votării (adică de campania electorală), ci să fie extinsă la întreaga perioadă de timp cuprinsă între ziua aducerii la cunoștință publică a datei alegerilor și ziua în care rezultatele alegerilor sunt confirmate de către organele competente, dar nu mai mare de 90 de zile (adică la perioada electorală). Această modificare este oportună, având în vedere că utilizarea de resurse administrative, favorizarea sau consimţirea la utilizarea ilegală a resurselor administrative este posibilă nu doar în campania electorală, ci și în timpul înainte de începerea acesteia sau după încheierea acesteia, care se referă la perioada electorală.

În altă ordine de idei, este judicioasă propunerea, formulată în Proiect, de a completa dispoziția alin. (5) art. 181² CP RM, astfel încât după cuvintele „partidului politic” să fie introduse cuvintele „grupului de inițiativă”. Or, acceptarea cu bună ştiinţă a finanţării grupului de inițiativă din partea unui grup criminal organizat sau a unei organizaţii (asociaţii) criminale comportă un grad de pericol social nu mai redus decât cel ce caracterizează acceptarea cu bună ştiinţă a finanţării partidului politic sau a concurentului electoral din partea unui grup criminal organizat sau a unei organizaţii (asociaţii) criminale;

3. Codul penal ar urma să fie completat cu art. 181³, care are următoarea denumire și dispoziție:

„Finanțarea ilegală a partidelor politice, a concurenților electorali, a grupurilor de inițiativă sau a campaniilor electorale

(1) Finanțarea partidelor politice, a concurenților electorali, a grupurilor de inițiativă sau a campaniilor electorale din surse interzise de lege […].

(2) Aceleași acțiuni săvârșite în proporții mari […]”.

În legătură cu dispoziția propusă pentru alin. (1) art. 181³ CP RM, Procuratura Generală a remarcat, inter alia: „[A]utorii operează cu sintagma „surse interzise de lege”. Or, aceasta nu este definită în Codul electoral”. [5] Însă, din Nota informativă la Proiect aflăm că această remarcă nu-și are temeiul: „Prin finanțare din surse interzise de lege se înțeleg acele tranzacții ce contravin prevederilor […] actelor normative ce formează cadrul normativ electoral cu privire la condițiile și limitele finanțării concurenților electorali. Necesitatea unei astfel de componențe de infracțiuni pornește de la faptul că, în conformitate cu art. 41 alin. (1) din Codul electoral, pentru finanţarea activităţii partidelor politice, a grupurilor de inițiativă şi a campaniilor electorale pot fi utilizate doar resursele financiare provenite din activitatea de salariat, de întreprinzător, ştiinţifică sau din cea de creaţie, desfăşurată de către cetățenii Republicii Moldova atât pe teritoriul Republicii Moldova, cât și în afara acestuia. Adițional, conform art. 25 alin. (7) din Legea nr. 294/2007 privind partidele politice, […] încălcările prevederilor legale privind finanţarea partidelor politice şi privind modul de utilizare de către partidele politice a mijloacelor financiare şi a bunurilor materiale se sancționează în conformitate cu legea”. [6] Considerăm pertinente aceste argumente. Chiar dacă nu există o definiție a noțiunii „surse interzise de lege”, există totuși texte de legi în care sunt stabilite cu suficientă claritate interdicțiile privitoare la sursele din care nu pot fi finanțate partidele politice, concurenții electorali, grupurile de inițiativă sau campaniile electorale.

Cu referire la dispoziția propusă pentru alin. (1) art. 181³ CP RM, Procuratura Generală a mai constatat: „[P]otrivit art. 1 din Codul electoral, sintagma „partidul politic” este inclus în noţiunea „concurenţi electorali”.” [5] Totuși, intenția autorilor Proiectului este de a sancționa penal finanțarea din surse interzise de lege nu doar a partidelor politice privite în calitate de concurenți electorali. Această intenție este justificată, având în vedere alte două definiții din art. 1 al Codului electoral: „finanţarea campaniilor electorale – finanţarea directă şi/sau indirectă, precum şi susţinerea materială prin alte forme a concurenţilor electorali de către stat, persoane fizice şi/sau juridice”; „finanţarea partidelor politice – finanţarea directă şi/sau indirectă, adică oferirea, alocarea sau transmiterea în beneficiul partidelor politice a mijloacelor financiare, materiale sau de alt tip de către stat, persoane fizice şi/sau juridice”. În context, este de menționat că partidul politic devine concurent electoral din momentul înregistrării sale de către Comisia Electorală Centrală sau de către consiliul electoral de circumscripţie, adică din momentul începerii campaniei electorale. Intenția autorilor Proiectului este de a sancționa finanțarea partidelor politice din surse interzise de lege începând cu ziua aducerii la cunoștință publică a datei alegerilor, adică odată cu începerea perioadei electorale. Or, între data începerii perioadei electorale și data începerii campaniei electorale, partidul politic încă nu are calitatea de concurent electoral.

În general, art. 181³ CP RM trebuie privit ca o normă de rezervă în raport cu alin. (2) și (4) art. 181² CP RM. Mai exact, în cazurile în care finanțarea partidelor politice, a concurenților electorali, a grupurilor de inițiativă sau a campaniilor electorale din surse interzise de lege nu intră sub incidența acestor norme, ar urma să fie aplicat art. 181³ CP RM. Singura obiecție este cea legată de lipsa în Codul contravențional a unei norme care ar fi complementară cu art. 181³ CP RM. Sub acest aspect, consemnăm că alin. (2) și (4) art. 181² CP RM sunt complementare cu alin. (4) și, respectiv, (5) art. 48¹ din Codul contravențional. O asemenea complementaritate asigură o mai bună diferențiere a răspunderii pentru finanțarea ilegală a partidelor politice, a concurenților electorali, a grupurilor de inițiativă sau a campaniilor electorale. În plus, în lipsa unui prag valoric minim indicat în alin. (1) art. 181³ CP RM, este pusă la îndoială respectarea în acest articol a principiului proporționalității incriminării. Intră sau nu sub incidența alin. (1) art. 181³ CP RM o finanțare, de exemplu, de 100 de lei? Considerăm generatoare de coruptibilitate lăsarea la discreția celor, care sunt abilitați cu aplicarea legii penale, a stabilirii, în fiecare caz concret, a pragului valoric minim.

*Acest articol a fost publicat în: Актуальные научные исследования в современном мире // Журнал.  Переяслав, 2022,  Вып. 1,  ч. 5, p. 7-15.

[1] Ne referim la: Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 382 din 12.12.2006 privind aprobarea Regulamentului cu privire la activitatea persoanelor de încredere ale concurenţilor electorali. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 1-2; Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 383 din 12.12.2006 privind aprobarea Regulamentului cu privire la activitatea membrilor reprezentanţi ai concurenţilor electorali. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 1-2.
[2] Aceeași concluzie rezultă implicit din sancțiunea propusă în Proiect pentru alin. (2) art. 181 CP RM. Or, această sancțiune nu prevede pedepse pentru persoane juridice. Totodată, întâmplător sau nu, în sancțiunea, propusă în Proiect pentru alin. (1¹) art. 181¹ CP RM, se prevăd pedepse pentru persoane juridice. Însă, să nu uităm că subiect al infracțiunilor, prevăzute la alin. (2) art. 181 și alin. (1¹) art. 181¹ CP RM, poate fi, între altele, concurentul electoral (de exemplu, un partid sau o altă organizaţie social-politică, care este persoană juridică)).
[3] Anterior, am semnalat o carență similară ce caracterizează în alin. (2) art. 181² CP RM: „Noțiunile „favorizarea utilizării ilegale a resurselor administrative (bunurilor publice) în campaniile electorale” și „consimţirea la utilizarea ilegală a resurselor administrative (bunurilor publice) în campaniile electorale” nu sunt părți ale întregului desemnat prin noțiunea „utilizarea de resurse administrative (bunuri publice) în campaniile electorale”. În realitate, toate cele trei noțiuni examinate sunt de același nivel. Sferele acestor noțiuni nu se intersectează. Pe cale de consecință, recomandăm legiuitorului excluderea cuvântului „inclusiv” din alin. (2) art. 181² CP RM”.*
* Stati V. Analiza de drept penal a infracțiunilor prevăzute la art. 181² din Codul penal (Partea a 2-a). În: Revista Naţională de Drept, 2016, nr. 8, p. 2-9.
[4] Varianta în vigoare a acestei norme are următorul conținut: „Candidaţii nu pot folosi mijloacele şi bunurile publice (resursele administrative) în campaniile electorale, iar autorităţile/instituţiile publice şi cele asimilate acestora nu pot transmite/acorda concurenţilor electorali bunuri publice sau alte favoruri decât pe bază de contract, în condiţii de egalitate pentru toţi concurenţii electorali”.

BIBLIOGRAFIE:

1. Proiectul de lege privind modificarea unor acte normative. Disponibil: https://www.parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/5739/language/ro-RO/Default.aspx
2. Avizul Direcției generale juridice a Secretariatului Parlamentului Republicii Moldova la proiectul de lege privind modificarea unor acte normative. Disponibil: https://www.parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/5739/language/ro-RO/Default.aspx
3. Materiale adiționale. Propunerile Ministerului Afacerilor Interne la Proiectul de lege privind modificarea unor acte normative. Disponibil: https://www.parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/5739/language/ro-RO/Default.aspx
4. Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 114 din 18.08.2016 pentru aprobarea Regulamentului privind finanțarea grupurilor de inițiativă. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr. 306-313.
5. Materiale adiționale. Propunerile Procuraturii Generale la Proiectul de lege privind modificarea unor acte normative. Disponibil: https://www.parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/5739/language/ro-RO/Default.aspx
6. Nota informativă la Proiectul de lege privind modificarea unor acte normative. Disponibil: https://www.parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/5739/language/ro-RO/Default.aspx