La data de 4 mai, Consiliul Concurenței a publicat o analiză a pieței de sare alimentară. Printre principalele concluzii a Consiliului sunt următoarele:

Consiliul a constatat o schimbare semnificativă a structurii pieței după începerea conflictului militar în Ucraina. Lipsa de sare la raft a fost cauzată predominant de 2 factori de bază:

• Scăderea pe termen scurt a stocurilor de sare, având în vedere imposibilitatea de a realiza importuri din Ucraina și necesitatea identificării și contractării produsului din alte surse;
• Comportamentul irațional de cumpărare al consumatorilor, caracterizat prin achiziția unor volume excesive de sare, din teama că acest produs va lipsi pe viitor în Republica Moldova (fiind cunoscut faptul că cea mai populară marcă de sare alimentară (iodată și gemă) până la conflictul militar era Артемсоль, produs în Ucraina, regiunea Donetsk).

În Republica Moldova această piață este în totalitate determinată de import. Astfel, în anul 2021 au fost realizate importuri definitive de sare în Republica Moldova de către 83 de întreprinderi, în cantitate totală de 23 527,31 tone, cu grad redus de concentrare, fiind prezent un număr mare de întreprinderi importatoare.

În ceea ce privește proveniența importurilor, în anul 2021, 86,44% din sare destinată alimentației umane a fost importată din Ucraina, 5,91% – din Belorus și 4,71% – din România, restul – din alte 13 țări. În anul 2022 (01.01.2022-19.04.2022) în Republica Moldova au fost importate 5676,64 tone de sare destinată alimentației umane de către 66 de importatori. Dintre acestea, 3739 tone s-au importat în perioada 24.02.2022-19.04.2022 (519 de tranzacții realizate de 62 de întreprinderi), ceea ce este doar cu 2% mai puțin decât cantitatea importată în perioada similară a anului precedent (3 816 tone).

S-a constatat că cantitățile zilnice importate în ultimele zile ale lunii februarie au fost semnificativ mai mici decât în anul precedent. Totuși, în luna martie 2022 situația s-a redresat, această diferență fiind compensată în întregime, ceea ce a determinat și soluționarea în termen restrâns a lipsei de sare alimentară la raft.

Cu referire la sursa de proveniență, se constată că practic întreaga cantitate de sare care anterior se importa din Ucraina a fost substituită cu sarea din România (78,36%) și din Turcia (8%), fiind realizate importuri și din alte 14 state. Consiliul menționează că, pentru luna martie 2022 Biroul Național de Statistică a raportat o creștere de 42,5% a prețului la sare alimentară față de luna februarie 2022. Majorarea a fost cauzată de creșterea semnificativă a prețurilor de import ca urmare a modificării surselor principale de aprovizionare. Or, sarea importată din România a fost întotdeauna semnificativ mai scumpă decât sarea din Ucraina, inclusiv cu luarea în considerare a faptului că sunt înregistrate diferențe la calitate, ambalaj (mare parte din sarea ucrainească era fasonată în Republica Moldova), etc.

La moment, nu au fost identificate semne ce ar indica existența unor practici anticoncurențiale implementate de întreprinderile importatoare și comercianți, care ar fi dus la lipsa de sare alimentară la raft în prima jumătate a lunii martie 2022. Totodată, în cazul în care cineva deține informații privind existența unor astfel de practici, Consiliul Concurenței solicită prezentarea lor pentru luarea măsurilor necesare de intervenție conform atribuțiilor sale.