Cristian Babin

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, examinând o cerere de recurs asupra Deciziei Curţii de Apel Chişinău prin care a fost respins apelul depus de autoritatea administrativă şi a fost menținută hotărârea Judecătoriei Chişinău, sediul Râşcani a considerat necesar de a admite recursul, din alte motive decât cele invocate, a casa integral decizia instanței de apel şi a restitui cauza instanţei de apel, din considerentele ce urmează.

În susţinerea opiniei enunţate, completul specializat pentru examinarea acţiunilor în contencios administrativ menționează că în conformitate cu art. 195 Cod administrativ, procedura acţiunii în contenciosul administrativ se desfăşoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepţia art.169–171.

În contextul normelor citate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menţionează că semnătura judecătorului este o condiție de valabilitate și eficacitate a hotărârii judecătorești, iar în lipsa semnăturii sau a semnăturii corespunzătoare, hotărârea judecătorească este un simplu înscris, lipsit de oficialitate, imperativitate și de toate efectele ce le poate produce în condițiile legii.

În acest sens, la materialele dosarului se regăseşte hotărârea motivată din 19 martie 2021 a Judecătoriei Chişinău, sediul Râşcani, redactată la 31 martie 2021, însă care contrar prevederilor legale, nu este semnată de către judecător, respectiv completul conchide că lipseşte judecata logică a judecătorului referitor la soluţia adoptată.

Or, semnarea hotărârii judecătorești constituie o cerință reglementată de lege, iar neîndeplinirea ei duce la anularea acesteia, în cazul în care lipsa semnăturii nu a fost suplinită potrivit dispozițiilor legale, fapt ce ar aduce atingere dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, având în vedere semnificația juridică a semnăturii şi caracterul secret al deliberării, legat nemijlocit de motivarea hotărârii judecătorești.

În astfel de condiţii, se atestă că verificând legalitatea hotărârii contestate cu apel, Curtea de Apel Chişinău în mod neîntemeiat a reţinut concluziile primei instanţe expuse în hotărârea motivată, menținând astfel o hotărâre în care lipsește semnătura judecătorului care şi-a format opinia asupra soluției pronunțate, deşi legiuitorul a învestit apelul cu efect devolutiv, care presupune că instanța de apel rejudecă în fapt și în drept, precum și efectuează o nouă examinare în fond a cauzei.

Situația în care hotărârea judecătorească nu a fost semnată poate echivala cu lipsa motivării, fiind aptă să lipsească justițiabilul de garanțiile actului de justiție, în special de încrederea în acesta, dat fiind că prin semnătură, judecătorul confirmă faptul că acelea au fost motivele care au determinat pronunțarea soluției și că acestea nu au suferit vreo modificare în perioada de timp scursă de la data pronunțării hotărârii până la data redactării acesteia.

Motivarea nu constituie doar premisa unei bune înțelegeri a hotărârii, dar și garanția acceptării sale de către justițiabil, care se va supune actului de justiție având încrederea că nu este un act arbitrar. Ea reprezintă un element esențial al hotărârii judecătorești, o puternică garanție a imparțialității judecătorului și a calității actului de justiție, precum și o premisă a exercitării corespunzătoare de către instanța superioară a atribuțiilor de control judiciar de legalitate și temeinicie, în caza contrar garanțiile pe care legea le consacră pentru protejarea dreptului la un proces echitabil, pentru asigurarea unei justiții imparțiale, înfăptuite în numele legii, rămân instrumente declarative şi lipsite de efectivitate.

:: Decizia Curții Supreme de Justiție nr. 3ra-220/22 din 8 iunie 2022

Av. stagiar Cristian Babin