Cristian Babin

Se permite concedierea salariaților pentru atingerea limitei de vârstă, în temeiul art. 86 alin. (1) lit. y¹) din Codul Muncii și în cazul contractelor individuale de muncă încheiate pe perioadă determinată

Prin hotărârea din 25 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis acțiunea depusă de salariat, s-a anulat Dispoziția Pretorului sectorului Centru, municipiul Chișinău, nr. 168-dc din 10 noiembrie 2017 „cu privire la încetarea raporturilor de serviciu a salariatului”, ca fiind neîntemeiată și s-a restabilit salariatul la locul de muncă deținut anterior.

Prin încheierea din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a încetat procedura în apel inițiată la cererea de apel depusă de pretorul interimar al sectorului Centru, mun. Chișinău, Pavel Rusu în numele și interesele autorității publice locale împotriva hotărârii din 25 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d. 106, 107-109 recto-verso).

Prin decizia din 06 februarie 2019 a Curții Supreme de Justiţie s-a admis recursul declarat de Pavel Rusu, pretor al sectorului Centru, mun. Chișinău, s-a casat încheierea din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și s-a restituit cauza la Curtea de Apel Chișinău pentru judecarea apelului (f.d. 118-121).

Prin decizia din 06 martie 2019 a Curţii de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de Pretura sectorului Centru, municipiul Chișinău, și s-a menținut hotărârea din 25 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În motivarea soluției instanța de apel a reținut că, niciuna din normele legale indicate în Dispoziția Pretorului sectorului Centru, municipiul Chișinău, nr. 168- dc din 10 noiembrie 2017 nu acordă angajatorului dreptul de a concedia o persoană care a atins vârsta de pensionare, angajată pe perioadă determinată.

Dimpotrivă, art. 86 alin. (1) lit. y¹) din Codul muncii stabilește că persoana care a atins vârsta de pensionare poate fi angajată pe o perioadă determinată, iar în speță salariatul a fost angajat pe o perioadă determinată la momentul când deja atinsese vârsta de pensionare. Prin urmare, dispoziția de încetare a contractului individual de muncă este ilegală.

Examinând recursul declarat, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie îl consideră întemeiat și care urmează a fi admis, cu casarea integrală a deciziei din 06 martie 2019 a Curţii de Apel Chișinău și a hotărârii din 25 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei decizii noi, prin care să fie respinsă acțiunea depusă de salariat, ca fiind neîntemeiată, din următoarele motive.

Conjunctura ipotezelor relevate reliefează concluzia potrivit căreia dispoziția legală a articolului 86 alin. (1) lit. y¹) din Codul muncii a învestit angajatorul cu dreptul de a concedia oricând salariatul care deţine statutul de pensionar pentru limită de vârstă. Această limitare fiind justificată doar de natura specifică a domeniului de activitate în care se aplică, fiind o opțiune de sine stătătoare a angajatorului.

Totodată, tratamentul diferențiat bazat pe vârstă, în condițiile articolului 86 alin. (1) lit. y1) din Codul muncii urmăresc un obiectiv justificat și în mod rezonabil un scop legitim, în special preocuparea de a asigura ocuparea forței de muncă.

În lumina dezideratelor relevate supra, încetarea raporturilor de serviciu ale salariatului, prin Dispoziția Pretorului sectorului Centru, municipiul 9 Chișinău, Pavel Rusu, nr. 168-dc din 10 noiembrie 2017 în baza articolului 62 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 158-XVI din 04 iulie 2008 și articolului 86 alin. (1) lit. y¹) din Codul muncii nu constituie o încălcare a dreptului la muncă. Or, exercitarea acestui drept a angajatorului este edictată prin lege și nu comportă un caracter imperativ.

Încheierea contractului individual de muncă pe durată determinată nu exclude dreptul angajatorului de a înceta raporturile de muncă din inițiativă proprie înainte de expirarea termenului pentru care a fost încheiat, dacă salariatul deţine statutul de pensionar pentru limită de vârstă.

Desfacerea contractului individual de muncă pe acest temei este opțiunea angajatorul, care apreciază deliberativ oportunitatea încetării raporturilor de muncă cu salariații ce deţin statutul de pensionar pentru limită de vârstă, având în vedere atât cerințele profesionale și condițiile speciale impuse de anumite tipuri de locuri de muncă, cât și reieșind din faptul atingerii vârstei generale de pensionare.

Cu atât mai mult că, fiind un act juridic guvernat de principiul libertății de voință, la încheierea contractului individual de muncă pe durată determinată nr. 07/16 din 17 iunie 2016 ambele părți contractante și-au exteriorizat benevol voința de a-l încheia, folosindu-se de dreptul de a negocia condițiile/clauzele contractuale.

Respectiv, la încheierea contractului individual de muncă, salariatul a realizat că încetarea raporturilor de muncă poate avea și la inițiativa angajatorului, în temeiul art. 86 din Codul muncii (pct. 27 subpct. b) al contractul individual de muncă pe durată determinată nr. 07/16 din 17 iunie 2016).

În atare circumstanțe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, ca instanţă de contencios administrativ nu a stabilit vreo problemă a legalității desfacerii raporturilor de muncă între Pretura sectorului Centru, municipiul Chișinău și Ludmila Buga.

:: Decizia Curții Supreme de Justiție nr. 3ra-796/19 din 18 septembrie 2019

Nu se permite concedierea salariaților pentru atingerea limitei de vârstă, în temeiul art. 86 alin. (1) lit. y¹) din Codul Muncii și în cazul contractelor individuale de muncă încheiate pe perioadă determinată

Prin hotărârea din data de 17 mai 2021 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de către salariat împotriva IP Gimnaziul „Anton Moraru” din satul Pistruieni, r-nul Telenești, privind anularea ordinului nr.73 din 05 februarie 2019 cu restabilirea în funcția de director adjunct și profesor de matematică, încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată. (f.d. 214,219-222,vol.I).

Curtea de Apel Chişinău prin decizia din data de 22 decembrie 2021 a respins apelul declarat de către salariat, a menținut hotărârea din data de 17 mai 2021 a Judecătoriei Orhei, sediul Teleneşti. Împotriva deciziei instanţei de apel a depus recurs salariatul, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărârii instanţei de fond cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea cererii de chemare în judecată sau remiterea cauzei la rejudecare.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către salariat, ca fiind întemeiat și urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond din următoarele considerente.

Astfel, problema de bază supusă controlului judecătoresc în faza de recurs constă în verificarea corectitudinii aplicării de către instanțele de judecată a prevederilor Codului muncii privind desfacerea din inițiativa angajatorului a contractului individual de muncă pe durată determinată.

Articolul art. 86 din Codul muncii enumeră circumstanțele care duc la încetarea contractului individual de muncă pe durată nedeterminată şi determinată la inițiativa angajatorului.

Prin urmare, instituția concedierii stabilește posibilitatea angajatorului de a desface contractul individual de muncă, atât încheiat pe o perioadă nedeterminată, cât şi determinată.

În conformitate cu art. 86, alin. (1), lit. y¹) din Codul muncii desfacerea din iniţiativa angajatorului a contractului individual de muncă se admite pentru deținerea de către salariat a statutului de pensionar pentru limită de vârstă.

Totodată, deşi legislatorul a prevăzut posibilitatea încetării la inițiativa angajatorului a contractului individual de muncă de perioadă nedeterminată şi determinată, prin nota la art. 86 din Codul muncii a menţionat că persoanele concediate în temeiul lit.y¹) pot fi angajate pe o durată determinată conform art.55, lit. f), potrivit căruia contractul individual de muncă pe perioadă determinată se încheie cu persoanele pensionate, conform legislației în vigoare, pentru limită de vârstă ori vechime în muncă şi nu sunt încadrate în câmpul muncii – pe o perioadă de până la 2 ani, care, la expirare, poate fi prelungită.

Din coroborarea prevederilor art. 86, alin. (1), lit. y¹) şi nota la această normă legală rezultă că litera y1) se aplică numai dacă contractul individual de muncă este încheiat cu o persoană care nu are statut de pensionar, iar după desfacerea acestuia poate fi încheiat un alt contract individual de muncă pe perioadă determinată. Acest fapt se profilează şi în decizia Curţii Constituționale nr. 61 din 19 iunie 2018.

Prin urmare, legislatorul nu a urmărit obligarea angajatorului de a concedia salariatul, care deţine statutul de pensionar pentru limita de vârstă, dar i-a oferit în 8 temeiul literei y¹) a art. 86, alin. (1) din Codul muncii dreptul de a desface contractul individual de muncă încheiat pe o perioadă nedeterminată, totodată a acordat angajatorului, în temeiul art. 55, lit. f), posibilitatea de a angaja persoanele concediate pe motivul deținerii statutului de pensionar pentru limita de vârstă pe o perioadă determinată.

:: Decizia Curții Supreme de Justiție nr. 2ra-699/22 din 3 august 2022.

Av. stagiar Cristian Babin