Drept penal şi contravenţional

Războiul din Ucraina și creșterea riscurilor de trafic de persoane
18.08.2022 | Doina-Cezara Galan, Victor Cucu

Doina Cezara Galan

Doina-Cezara Galan

Victor Cucu

Victor Cucu

Introducere

La 24 februarie 2022, Rusia a lansat o agresiune militară împotriva Ucrainei. De atunci, milioane de oameni au fugit din calea războiului, refugiindu-se în țări ale UE și în Republica Moldova.

Războiul din Ucraina reprezintă o arenă nu doar a armelor, a luptei între viață și moarte ci unul din imboldurile primordiale ale criminalității în special a traficului de ființe umane.

Pentru a purcede la analiza fenomenului de trafic de ființe umane în contextul situației care are loc la frontiera țării vecine, este necesar de a defini acest fenomen atât prin prisma definițiilor internaționale cât și naționale.

Republica Moldova este parte la Convenția Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de ființe umane, Convenția ONU împotriva criminalității organizate transnaționale şi a Protocolului adițional privind prevenirea, reprimarea şi pedepsirea traficului de persoane, în special al femeilor şi copiilor. De asemenea, este parte la Convenția Consiliului Europei privind asistența judiciară reciprocă în materie penală, Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, Convenția Consiliului Europei pentru protecția copiilor împotriva exploatării sexuale şi a abuzurilor sexuale etc.

Prevederile actelor internaționale au fost transpuse în cadrul legal național prin adoptarea de către Parlamentul Republicii Moldova în octombrie 2005 a Legii privind prevenirea și combaterea traficului de ființe umane și, ulterior, prin dezvoltarea și aprobarea actelor normative de implementare. Codul penal al Republicii Moldova nr.985-XV din 18 aprilie 2002 definește traficul de ființe umane drept infracțiune prin art. 165, intitulat „Traficul de ființe umane”, și prin art.206, intitulat „Traficul de copii”.

În conformitate cu art.4 al Convenției Consiliului Europei privind măsurile contra traficului de ființe umane [1], expresia „trafic de ființe umane” desemnează recrutarea, transportul, transferul, cazarea sau primirea persoanelor, prin amenințarea cu ori prin utilizarea forței sau a altor forme de constrângere, prin răpire, fraudă, înșelăciune, abuz de autoritate ori de o situație de vulnerabilitate sau prin oferirea ori acceptarea de plăți sau de avantaje pentru obținerea consimțământului unei persoane având autoritate asupra altei persoane, în scopul exploatării. Exploatarea cuprinde cel puțin exploatarea altor persoane prin prostituție sau alte forme de exploatare sexuală, munca ori serviciile forțate, sclavia sau practicile similare acesteia, aservirea ori prelevarea de organe.

Prin ratificarea instrumentelor internaționale, Republica Moldova și-a asumat angajamentul în ceea ce privește lupta împotriva traficului de ființe umane și, prin urmare, este monitorizată de către evaluatorii externi (Grupul de experți independenți privind combaterea traficului de persoane din cadrul Consiliului Europei (GRETA), Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii, Oficiul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate (UNODC) etc.) pentru a determina gradul de realizare a prevederilor acestor instrumente.

În conformitate cu Legea privind prevenirea și combaterea traficului de ființe umane, nr.241-XVI din 20.10.2005 [2], traficul de ființe umane reprezintă recrutarea, transportarea, transferul, adăposti rea sau primirea de persoane, prin amenințare cu forța sau prin folosirea forței ori a unor alte mijloace de constrângere, prin răpire, fraudă, înșelăciune, abuz de putere sau de situație de vulnerabilitate ori prin darea sau primirea de bani ori de beneficii de orice gen pentru a obține consimțământul unei persoane care deține controlul asupra unei alte persoane, în scopul exploatării acesteia.

Problema traficului de ființe umane în zonele de conflict armat a primit o atenție sporită din partea comunității internaționale cu mult înainte de începerea războiului din Ucraina. Astfel, în noiembrie 2017, Consiliul de Securitatea a Națiunilor Unite a abordat subiectul în Rezoluția 2388 [3] și și-a reiterat îngrijorarea profundă că traficul de persoane în zone afectate de conflict armat continuă să aibă loc. În conținutului Rezoluției menționate anterior, se accentuează că traficul de persoane în zonele afectate de conflicte armate și situațiile post-conflict poate avea loc în scopul diferitelor forme de exploatare, inclusiv exploatarea sexuală, exploatare prin muncă forțată, sclavie sau practici similare sclaviei, servituții sau îndepărtarea organelor.

Cu referire la situația actuală statistica demonstrează că aproximativ 90% dintre persoanele care au părăsit Ucraina sunt femei şi copii, în contextul în care autoritățile ucrainene nu permit ieșirea din țară a bărbaților cu vârsta necesară pentru a fi înrolați pe front. Astfel, riscul ca ucrainenii să devină victime ale traficanților de ființe umane va continua să crească cu cât războiul va continua să existe.

Potrivit experților Oficiul Națiunilor Unite pentru Droguri și Crimă (UNODC) în combaterea traficului de persoane, țările care primesc refugiați trebuie să fie conștiente de riscurile exploatării și să asigure accesul refugiaților la servicii esențiale, inclusiv educație și îngrijire a copiilor, precum și oportunități de angajare.

Mulți refugiați, de exemplu, folosesc rețelele sociale, cum ar fi Facebook, pentru a posta cereri de locuințe sau oportunități de angajare. Aceste platforme pot alerta traficanții cu privire la posibilele victime și ajută la „atragerea lor. În acest context se propune refugiaților de a manifesta maximă precauție la postările și ofertele promovate pe rețelele de socializare.

Pe rețelele de socializare şi în anumite publicații „formatoare de opinii”, infracționalitatea nu poate să fie probată precum în viața reală, deși consecințele ei se văd destul de clar. În același timp organelor Statului le vine greu să explice fiecărui cetățean în parte riscurile expunerii. Este dificil de constatat şi sancționat orice infracțiune din mediul virtual şi totuși îşi spune cuvântul în dezorientarea populației. Era „nouă” va obliga fără îndoială organele competente să dezvolte și alte principii de combatere a fenomenului traficului de ființe umane, păstrându-le în arhiva cunoștințelor pe cele vechi.

Odată cu mișcarea fără precedent a persoanelor forțate să fugă din Ucraina de la începutul războiului, ONG-urile și mass-media au tras un semnal de alarmă cu privire la cazurile suspectate de trafic de persoane. Au fost depistate presupuse victime, iar investigațiile sunt în curs de desfășurare. O nouă notă de orientare publicată a fost emisă de organismul de combatere a traficului de persoane al Consiliului Europei, GRETA [4], care explică ce pot întreprinde statele europene, rapid și fără a fi nevoie de reforme structurale, pentru a oferi asistență imediată persoanelor care fug din Ucraina și pentru a detecta potențialele victime și traficanți. .

Ținând cont de toate aceste coordonate modificate ale realității noastre cotidiene, prezentul studiu intenționează să atragă atenția specialiștilor ce se ocupă de gestionarea fenomenului criminalității din Republica Moldova, îndeosebi decidenților din acest sector de activitate, asupra importanței construcției unei strategii de acțiune coerente, pornind de la analiza și interpretarea corectă a datelor puse la dispoziție de către studiile de specialitate sau prezentate în cadrul statisticilor oficiale de profil. În acest context, apreciem a fi foarte importantă intensificarea eforturilor de cercetare dedicate fenomenului infracțional pe timp de război, în special a potențialelor victime a traficului de persoane.

În vederea prevenirii și descurajării infracțiunilor, se recomandă, de asemenea, creșterea numărului de instruiri cu referire depistarea, prevenirea și combaterea traficului de ființe umane a persoanelor cu atribuții speciale la punctele de trecere a frontierei.

În perioada 23-27 mai în Republica Moldova au fost organizate traininguri și instruiri pentru polițiștii de frontieră, specialiștii în combaterea traficului și reprezentanții organizațiilor implicate în prevenirii fenomenului traficului de ființe umane. Această activitate face parte din răspunsul UNICEF la criza refugiaților din Ucraina, care este considerată una dintre cele mai rapide și mari exoduri înregistrate de la al Doilea Război Mondial. [5]

Prin Hotărârea Guvernului nr.461/2018, [6] Republica Moldova a aprobat Strategia națională de prevenire și combatere a traficului de ființe umane pentru anii 2018-2023 și Planul de acțiuni pentru anii 2018-2020 privind implementarea Strategiei naționale de prevenire şi combatere a traficului de ființe umane pentru anii 2018-2023.

Scopul Strategiei naționale de prevenire și combatere a traficului de ființe umane pentru anii 2018-2023 constă în dezvoltarea durabilă a sistemului național de prevenire şi combatere a traficului de ființe umane prin prisma paradigmei 4P.

Este corect că săvârșirea unei infracțiuni implică o reacție fermă și rapidă a autorităților în vederea luării măsurilor ce se impun pentru fiecare caz în parte. Totuși obiectivul propus privind scăderea infracționalității poate fi atins bazându-ne mai degrabă pe prevenție și anticipare decât pe intervenția punctuală a instituțiilor „de forță”.

Precum spunea și specialistul Mallett Xanthé, criminologia de acum trebuie să țină mai mult cont de sentimentele și necesitățile oamenilor. Concluzionăm că starea actuală a omenirii nu are un parcurs cert în ceea ce privește viitorul său.

Pentru aceasta, autoritățile urmează: Să îmbunătățească comunicarea publică privind modificările legislative.

Recomandări pentru a contracara  situațiile de a deveni victimă a traficului de ființe umane pentru refugiați:

  • Paginile web ale autorităților asigură o modalitate de publicare a informațiilor ușoară, intuitivă și care nu necesită mult efort de administrare. Publicarea mai multor informații pe paginile și aplicațiile web afiliate Guvernului, facilitarea procesului de solicitare a informațiilor prin utilizarea instrumentelor digitale și oferirea serviciilor informaționale, vor contribui la o informare mai bună a cetățenilor și massmedia, ceea ce va duce la o comunicare mai eficientă, la reducerea riscului de a deveni victimă a traficului de ființe umane.
  • Să se îmbunătățească comunicarea bidirecțională. Se recomandă stabilirea unor mecanisme care să permită refugiaților și jurnaliștilor să contacteze cu ușurință autoritățile publice pentru a solicita informații, clarificări și explicații, dar și pentru a veni cu comentarii, informații, idei.

1. Convenția Consiliului Europei privind măsurile contra traficului de ființe umane adoptată de Comitetul de Miniștri la 3 mai 2005;
2. Legea privind prevenirea și combaterea traficului de ființe umane, nr.241-XVI din 20.10.2005 https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=107319&lang=ro#;
3. Rezoluția 2388 a Consiliului de Securitatea a Națiunilor Unite https://documents-dds-ny.un.org/doc/UNDOC/GEN/N17/393/19/PDF/N1739319.pdf?OpenElement;
4. https://rm.coe.int/guidance-note-on-addressing-the-risks-of-trafficking-in-human-beings-r/1680a663e2;
5. https://www.unicef.org/moldova/articole/r%C4%83spunsul-unicef-la-criza-din-ucraina-%C8%99i-cre%C8%99terea-riscurilor-de-trafic-de-persoane;
6. https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=101736&lang=ro.</ small>


Doina-Cezara Galan, consultant juridic MEC
Victor Cucu, audient INJ


Aflaţi mai mult despre , , , , , ,


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare.