Hermann Hesse scria: Cititorul care este în căutare de recreație și plăcere, și cititorul căruia îi pasă de educația sa, simt în cărți o anumită putere înviorătoare și înălțătoare spiritual, pe care, însă, nu o cunosc exact și pe care nu o pot aprecia. Prin urmare, aceștia riscă să se comportă ca niște pacienți nătărăi care, cunoscând că în farmacie sunt multe medicamente bune, se încumetă să le probeze pe toate, schimbând cutie după cutie și sticlă după sticlă. Pe când, ar fi util, similar ca într-o adevărată farmacie, fiecare să își găsească într-o bibliotecă sau librărie remediul eficient, pentru ca fiecare, fără să se otrăvească și să se îndese peste măsură, să poată trage din acesta putere și prospețime.

Cartea juridică este o literatură de o cu totul altă natură raportat la majoritatea filaților. Această specie de carte are o ierarhie bine stabilită: tratate, comentarii, monografii, cursuri, caiete de seminarii etc. Pe cât o carte juridică este mai voluminoasă pe atât e mai înfricoșătoare pentru studenții facultăților de drept.

Cunoscută încă de pe timpul Imperiului Roman într-o formă mai puțin sistematizată, prin lucrările jurisconsulților săi, care mai apoi au fost materie primă pentru Corpus Juris Civilis, cartea juridică a fost dintotdeauna ospățul elitelor. Disponibilă publicului larg a devenit relativ recent, când profesiile juridice au prins o culoare ceva mai democratică.

Un lucru este cert, cartea juridică iubește cu siguranță o chestiune specifică, și anume – tradiția. Pentru ca într-un spațiu delimitat de frontiera limbii să se nască o sondă de cărți juridice calitative, trebuie să există o tradiție în educația, scrierea și desigur școli juridice.

Problema arealului nostru este că practic nu avem cărți juridice cu suflet și carne, avem câteva compilații de paragrafe de la autorii străini (în cel mai bun caz, în cel mai rău, autorii autohtoni se citează reciproc), dar nu avem creații propriu-zise. Rezultatul este unul simplu, cărțile sunt seci și lipsite de duh, acel duh înălțător care te împinge să răsfoiești filă după filă, iar generații de juriști rămân a fi în cel mai bun caz mediocri.

Exempli gratia, așa începe una dintre principalele cărți juridice pentru civiliștii din întreaga lumea:

There is nothing more worthy of a gentleman than the study of Law: in the first place the study of that law which links man to man and nation to nation; then the study of the law of our fatherland. No small part of this consists in the Roman law, adopted by most peoples, but in itself also the most worthy of study, above all national laws, for having been developed and perfected by the experiences of so great and longlived an empire. So apparent is the equity of that law in its several parts, but especially in those which pertain to contract and unlawful damage, that it prevails even among those peoples whom the Romans could never conquer by arms, and it does so without any force, triumphing merely by virtue of its innate justice. (Hugo Grotius, Epistolae ad Gallos, CLVI),

The Law of Obligations Roman Foundations of the Civilian Tradition
Dr. REINHARD ZIMMERMANN

Acest spirit al cunoașterii, al fascinării, este perpetuat de-a lungul întregii lucrări, iar asemenea exemple sunt mii în occident. Dar nu doar patosul paragrafelor motivaționale reprezintă o carte juridică autentică, ci și: profunzimea, studiul comparativ, cazuistica, complexitate, novația, sistematizarea, chiar și numărul ediției (revizuirea din nou și din nou al materialului ruginit).  Totuși, pentru a fi corecți, urmează a se menționa că recent, spre bucuria tuturor juriștilor, o asemenea cartea a fost lansată și la noi – Drept civil. Moștenirea, autor dr. Octavian Cazac, ceea ce a trezit din nou speranța apariției unei culturi juridice locale.

Totuși un singur autor nu va fi suficient pentru ca lucrurile să se miște, cultura de carte juridică începe de la chestiuni elementare. Renașterea dreptului roman a fost posibilă prin intermediul glosatorilor, care își lăsau comentariile pe marginea lucrărilor civiliștilor romani În sec. XXI, în epoca digitală (această combinație deja sună a arhaism), glossa urmează a fi întipărită pe pereții digitali ai portalurilor juridice, rețelelor de socializare și podcast-urilor de nișă.

În loc de concluzie, pentru toți doritorii de a contribui la europenizare dreptului moldovenesc prin propriile lucrări, JURIDICE MOLDOVA este la dispoziția domniilor voastre, iar dacă nu vă priește acest format, cel puțin eu mă voi bucura să regăsesc zilnic materiale autohtone noi pe tărâmurile întinse ale internetului.