Miercuri, 7 decembrie 2022, Cabinetul de miniștri a aprobat, în cadrul ședinței de Guvern, proiectul de lege care reformează activitatea specială de investigații. „Este o inițiativă necesară, în contextul pașilor pe care țara noastră trebuie să-i întreprindă în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Mai mult, proiectul de lege reprezintă un echilibru între, pe de o parte, creșterea capacităților investigative ale autorităților publice în vederea cercetării mai eficiente a infracțiunilor și, pe de altă parte, neadmiterea abuzurilor și exceselor în raport cu oamenii, cu cetățenii”, a spus ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco.

Cele mai importante modificări la proiectul de lege sunt:

1. Propunerea ca dispunerea efectuării măsurilor speciale de investigații să poată fi realizată de către persoana care efectuează urmărirea penală, fie de către ofițerul de urmărire penală, fie de către procuror. În acest fel, se va fortifica rolul activ al ofițerului de urmărire penală ca subiect care efectuează nemijlocit urmărirea penală.

2. Urmează să se introducă un termen concret de informare a persoanei, în scris, că este supusă măsurilor speciale de investigații. Astfel, în termen de cel mult 15 zile de la expirarea perioadei pentru care a fost autorizată efectuarea măsurii sau de la încetarea efectuării măsurii, această obligație revine, în mod exclusiv, procurorului. În contrast, prevederile actuale (art. 132/5 alin. (7) și (8)) nu trasează un termen concret, doar mențiunea abstractă „informează persoanele care au fost supuse măsurilor speciale de investigații”.

3. O altă propunere importantă este ca același judecător de instrucție să asigure continuitatea autorizării și prelungirii efectuării măsurilor speciale de investigații. Prin acest mecanism se va stabili un control real și eficient asupra legalității măsurilor dispuse.

4. De asemenea, se propune informarea persoanei, chiar dacă măsurile speciale de investigații nu au fost efectuate în mod legal și, astfel, au picat testul de legalitate la judecătorul de instrucție sau la procuror. În prezent, în asemenea situații persoana nu este informată.

5. Se extind cazurile când poate avea loc prelungirea efectuării măsurilor speciale de investigații pentru un termen de peste 180 de zile. Și anume, atunci când este vorba de infracțiunii de corupție și cele conexe corupției, infracțiuni de spălare a banilor etc.

6. Dacă, potrivit reglementărilor actuale, judecătorul de instrucție poate dispune folosirea rezultatelor obținute în urma efectuării măsurilor speciale de investigații dintr-o cauză penală într-o altă cauză penală condiționat, atunci, conform reglementărilor propuse, judecătorul de instrucție va putea dispune folosirea rezultatelor obținute în urma efectuării măsurilor speciale de investigații dintr-o cauză penală atât într-o altă cauză penală, cât și într-o altă cauză contravențională, necondiționat. Or, în prezent, reprezentanții organelor de drept adesea se confruntă cu situația în care, urmare a efectuării măsurilor speciale de investigații, deși intră în posesia unor informații despre posibile infracțiuni, altele decât cele enumerate mai sus, precum și despre posibile contravenții, nu le pot valorifica ca probe în cadrul altor procese penale sau în cadrul altor procese contravenționale din cauza restricțiilor menționate.

Proiectul de lege a fost elaborat în cadrul unui grup de lucru din care au făcut parte judecători, procurori, avocați, ofițeri de investigație, ofițeri de urmărire penală, reprezentanți ai societății civile.