Constituţia Republicii Moldova proclamă drepturile şi libertăţile omului, demnitatea, dreptatea și pluralismul politic, libera dezvoltare a personalităţii umane, egalitatea și nediscriminarea ca valori supreme, formând baza constituţionalismului.

În cazul în care autoritatea legiuitoare sau executivă nu respectă normele constituţionale, intervine Curtea Constituţională prin posibilitatea controlului constituţionalităţii legii (control de constituţionalitate).

Constituţia Republicii Moldova, Legea cu privire la Curtea Constituţională şi Codul jurisdicţiei constituţionale stabilesc clar atribuţiile Curţii, cine sunt subiecţii cu drept de sesizare, obiectul şi modalitatea de sesizare a Curţii.

Avocatul Poporului este în drept să sesizeze Curtea Constituţională în vederea controlului constituţionalităţii legilor şi a hotărârilor Parlamentului, al decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, al hotărârilor şi al ordonanţelor Guvernului, precum şi al tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte  – în prezentul Articol Vi se prezintă aportul adus de către Avocatul Poporului în readucerea cadrului legal pe albia constituționalității.

Igor MUNTEAN,

Consultant principal, Direcția politici publice și legislație, Oficiul Avocatului Poporului

Avocatul Poporului poate sesiza Curtea Constituţională în vederea controlului corespunderii cu normele constituţionale, principiile generale acceptate şi actele internaţionale cu privire la drepturile omului a legilor şi hotărârilor Parlamentului, decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, hotărârilor şi dispoziţiilor Guvernului, care, în opinia lor, duc la violarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale.

Atribuţie prevăzută expres în art.16 și 26 din Legea nr.52/2014 cu privire la Avocatul Poporului (Ombudsmanul). Totodată, conform legii, Ombudsmanii prezintă puncte de vedere (Opinii amicus curiae) la cererea Curţii Constituţionale sau din oficiu.

Inclusiv Curtea Constituțională a apreciat Opinii amicus curiae, prezentarea de instituțiile în domeniul drepturilor omului, în cazurile ce trezesc un interes public deosebit în domeniul drepturilor omului.

Această atribuţie este foarte importantă, în contextul faptului că persoanele private nu sunt subiecţi direcți cu drept de sesizare a Curţii Constituţionale şi prin urmare, Ombudsmanul este o cale pentru cetăţean sau un grup de cetățeni (mai ales cei din grupurile vulnerabile) de a solicita controlul constituţionalităţii actelor normative, care, după părerea sa, duc la violarea drepturilor fundamentale.

Dreptul Ombudsmanului de a sesiza Curtea Constituţională nu este o noutate în practica internaţională. Acest drept al Ombudsmanului este realizat cu succes de multe state europene, ombudsmanul Ungariei, Spaniei, României.

Revenind la situaţia din Republica Moldova, analizând datele statistice, considerăm, că deși Ombudsmanul utilizează puțin acest mecanism de restabilire în drepturile constituţionale a persoanelor care se consideră victime a abuzurilor comise de autorităţile publice în aspect normativ, intervenția acestuia are totuși un impact și interes deosebit de important în domeniul respectării drepturilor și libertăților fundamentale în societate.

Din 2010 – 2022, Ombudsmanii au depus la Curtea Constituțională circa 55 sesizări, precum și 20 de Opinii amicus curiae prezentate, fie la solicitarea Curții, fie din oficiu.

Numărul scăzut de sesizări depuse de Ombudsman la Curte, în ultimii ani, ar putea fi justificat de faptul că din 2016 este utilizat mecanismul ridicării excepției de neconstituționalitate prin intermediul instanțelor de judecată de drept comun, care la fel, și-a demonstrat eficacitatea.

Cele mai multe Opinii/Amicus Curiae au fost prezentate de Ombudsman în anul 2020, în perioada când a fost introdusă stare de urgență legată de Covid 19. Acestea au vizat, în principiu, aspecte ce ține de: introducerea stării de urgență;  sancționarea pentru nerespectarea măsurilor de profilaxie, prevenire şi/sau combatere a bolilor epidemice, dacă acest fapt a pus în pericol sănătatea publică, reabilitarea victimelor represiunilor politice; suspendarea raporturilor de muncă în sistemul bugetar; garanțiile în cazul expulzării străinilor.

Traseul depunerii unei sesizări la Curtea Constituțională

Pentru a-i informa pe potenţialii autori ai excepțiilor de neconstituționalitate despre condițiile de admisibilitate a sesizărilor la Curtea Constituțională, Curtea elaborat Ghidul practic privind condițiile de admisibilitate a sesizărilor privind excepția de neconstituționalitate la Curtea Constituțională[1].

Totodată, Curtea a elaborat și a pus la dispoziția publicului formulare de sesizare a Curții Constituționale.

În principiu, Ghidul se referă la condițiile de admisibilitate a sesizării privind excepția de neconstituționalitate, care descrie obiectul sesizării, subiecții care pot sesiza Curtea Constituțională, lipsa unei hotărâri anterioare a Curții, având ca obiect prevederile contestate.

Referitor la motivele în baza cărora Curtea respinge sesizările privind excepția de neconstituționalitate descrie, în linii generale, dacă problema semnalată prin excepția de neconstituționalitate intră în câmpul de aplicare al unui drept garantat de Constituție; lipsa unei argumentări a excepției de neconstituționalitate;  dacă prevederile contestate comportă o problemă de interpretare și de aplicare de  instanțele de judecată; dacă ridicarea excepției de neconstituționalitate este o actio popularis sau reprezintă o abordare in abstracto a prevederilor contestate.

Probleme abordate în sesizările Ombudsmanului la Curtea Constituțională

Sesizările Ombudsmanului la Curtea Constituțională au vizat direct drepturi și libertăți fundamentale ale omului, cum ar fi din domeniul social, economice și culturale: educaţie, sănătate, muncă, dreptul la protecţia familiei, dreptul la asistenţa şi protecţia socială; drepturi civile și politice: dreptul la petiţionare, accesul liber la justiţie, dreptul la integritatea fizică şi psihică.

Instituția Ombudsmanului a utilizat acest mecanism în cauzele cu deosebit interes în societatea noastră, cum ar fi:

– excluderea militarilor de sex masculin de la exercitarea dreptului la concediul parental;

– exceptarea în totalitate de la controlul judecătoresc a actelor administrative referitoare la securitatea națională;

– limita de vârstă pentru admiterea la studiile de masterat şi doctorat;

– obligativitatea aplicării măsurii de siguranță castrarea chimică;

– vaccinarea obligatorie a copiilor, problema vaccinării copiilor și a accesului acestora în instituțiile educaționale şi de recreere;

– neexaminarea cererilor depuse de către persoanele incapabile;

– drepturile și libertățile persoanelor cu dizabilități mintale; 

– limitarea dreptului la grevă pentru unele categorii de angajați;

– asigurarea elevilor cu manuale școlare;

– interzicerea multiplei cetățenii pentru militarii prin contract;

– votarea în afara țării în baza buletinului de identitate sau a actelor de identitate expirate;

– recunoașterea ca stagiu de cotizare necesar exercițiului dreptului la pensie perioada de îngrijire a persoanei cu dizabilitate severă indiferent de vârsta acesteia;

– asigurarea obligatorie de asistență medicală acordată doar mamelor cu patru sau mai mulți copii;

– dreptul copilului de a-și exprima opinia;

–  sancționarea pentru nerespectarea măsurilor de profilaxie, prevenire şi/sau combatere a bolilor epidemice, dacă acest fapt a pus în pericol sănătatea publică;

– transferul pensiei peste hotare în cazul schimbării domiciliului;

– cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova;

– garanțiile în cazul expulzării străinilor;

– reabilitarea victimelor represiunilor politice;

– suspendarea raporturilor de muncă în sistemul bugetar;

– accesul la internet a deținuților;

– stabilirea cuantumului salariului minim pe ţară;

– stabilirea diferenţiată a cuantumului compensaţiei pentru transport pentru persoanele cu dizabilităţi accentuate,

– accesul la justiție a persoanelor cu dizabilități prin intermediul videoconferinței.

 Elementele constitutive ale unei petiții adresate Avocatului Poporului interesate de a fi mijlocite în sesizarea la Curtea Constituțională

 Petițiile prin care se solicită sesizarea Curții Constituționale trebuie să cuprindă, pe lângă datele de identificare ale solicitantului, următoarele elemente:

– textul legal contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii;

– dispoziția din Constituție pretins încălcată;

– motivarea relaţiei de contrarietate existente între cele două texte (argumentarea neconstituţionalităţii textului criticat), care de regulă țin de aspecte care vizează conținutul actului normativ.

Impactul sesizărilor depuse la Curtea Constituțională de către Avocatul Poporului

Activitatea Avocatului Poporului (Ombudsmanului), ce ţine de realizarea dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, nu poate fi subestimată, având în vedere impactul rezultatului pentru mii de persoane, care au fost victime ale violării drepturilor fundamentale.

Recunoaşterea neconstituţionalităţii a unei sintagme dintr-o normă legală, a unui articol sau a unui act normativ, în totalitate sau a unei părţi, readuce respectarea drepturilor constituţionale tuturor persoanelor care au fost afectate în urma aplicării normelor neconstituţionale.

Indiscutabil, atât Curtea Constituţională, cât şi Avocatul Poporului (Ombudsmanul) au un rol semnificativ în asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale. De conlucrarea acestor instituţii, precum şi a altor subiecţi cu drept de sesizare a Curţii, depinde – creşterea încrederii cetăţenilor în instituţiile statului, dezvoltarea democraţiei şi succesul edificării statului de drept.

Fiind  componente certe – a unui stat de drept şi democratic, prezenţa acestor instituţii în ordinea juridică a Republicii Moldova este dovadă clară a aspiraţiilor democratice ale statului nostru.

[1] https://www.constcourt.md/public/files/file/Actele%20Curtii/Ghid_exceptie_neconstitutionalitate_CC_2021.pdf