Dr. hab. Alexandru Arseni
„Dura lex sed lex”
Argument. Sub aspect pur formal, strict juridic, partidul politic este o organizație constituită în baza dreptului de asociere a cetățenilor (art.41 alin.(1) din Constituție) [Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.1 din 12.08.94; Republicată în: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.78 din 29.03.2016, art. Nr.140] cu caracter durabil în scopul definirii și exprimării voinței politic4e a cetățenilor. În această ipostază partidele politice se deosebesc de alte organizații, cum ar fi: sentimentele (art.42 din Constituție – apărarea intereselor salariaților) sau multe altele în funcție de domenii sociale, profesionale etc., prin activitatea și domeniul, anume cel politic.
Ceea ce separă și acordă partidelor politice un statut special în rândul organizațiilor, constituite în baza dreptului fundamental de asociere este funcția distinctă, stipulată în art.41 alin.(1) din Constituție este ca ele „în condițiile legii, participă la alegeri”. Și această funcție, partidele politice o exercită, în calitate de concurenți electorali la alegerile: Parlamentului, Președintelui Republicii Moldova și locale (art.41 alin.(1) Cod electoral [Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.81 din 08.12.97, art. Nr.667].
Respectiv, dreptul de a desemna candidați pentru alegeri, în conformitate cu art.41 alin.(2) lit.a) din Codul electoral îl au: „a) partidele și alte organizații social-politice înregistrate, în modul stabilit, până la data alegerilor, în conformitate cu statutele (regulamentele) lor și cu legislația în vigoare”.
Astfel conform literei și spiritului legii, implicit celei constituționale partidele politice sunt mai mult decât organizații constituite în baza dreptului de asociere a cetățenilor, ele sunt subiecte ale raporturilor juridice de drept constituțional încadrate în procesul complex de instaurare, menținere și exercitare a puterii de stat, sunt elemente ale sistemului politice în calitate de suport instituțional de constituire a organelor politico-etatice reprezentative.
Scopul: Pornind de la menirea și scopul activității partidelor politice și îndeosebi de la rolul lor de suport instituțional în constituirea organelor politico-etatice reprezentative de a argumenta logic și fundamenta științific preeminența dreptului și răspunderii juridice a partidelor, condiție imanentă a statului de drept și democratic.
Obiectivele trasate întru atingerea scopului identificat. Logica fenomenului în care sunt implicate partidele politice impune în calitate de puncte de repere următoarele obiective:
– identificarea semnificației partidelor în stat;
– determinarea instituțională a partidelor în cadrul organelor reprezentative;
– determinarea cadrului legal a formelor de răspundere juridică a partidelor.
1. Partidele politice – reflecție a tendințelor dezvoltării societății
Viața socială, viața politică a comunității umane constituită în respectivul stat înseamnă veșnică mișcare și dorința de perfecțiune [Deleanu Ion. Drept constituțional și instituții politice. Vol.2. București: Europa Nova, 1996, p.6]. Iar viața politică este determinată de forțele reale care intră în luptă în acest stat, de echilibrul acestor forțe [Stere Constantin. Curs de drept constituțional. Chișinău: Editura Cartier (Tipogr. „Bons Offices”, 2016, p.42, ISBN 978-9975-86-088-8].
Aceste forțe sociale sunt astăzi partidele politice, care trebuie să aibă la baza activității lor interesul Unității Naționale pornind de la conceptul asupra naturii statutului, precum și a misiunii lui. Sarcină pe care vor putea să o realizeze doar persoanele marcante și competente ale partidelor incluse în listele concurenților electorali pentru alegerea organelor reprezentative.
Merită să menționăm încă odată regula, cu valoare de principiu ca „… practica engleză, dar mai ales cea elvețiană ne învață că … ceea ce se cere de la un corp al unui serviciu public e capacitate, corectitudine, cunoașterea lucrului, experiența” [Stere Constantin. Curs …, p.326] și aceasta deoarece, în lipsa acestor calități la persoanele care vor exercita puterea de stat prin reprezentare, partidele politice „vor îmbrăca forma de clică, de gașcă, de asociație de exploatare a avantajelor puterii. Și atunci se neglijează toate interesele superioare ale națiunii și sacrificându-le intereselor personale ale unei mâini de oameni, care se înjghebează într-o asociație de exploatare a avantajelor puterii” [Stere Constantin. Curs …, p.331].
2. Fracțiunile parlamentare – structuri organizatorice ale partidelor în cadrul organelor etatice. Specificul activității partidelor politice ca scop final este de „a personifica (întruchipa) un curent de opinie, altfel spus, de a face să prindă formă o concepție despre om și societate și de a lupta pentru a cuceri puterea prin atragerea electoratului” [Pierre Pactet. Institutions politiques. Droit constitutionnel. Paris: Masson, 1992, p.130]. Obținând victorie în scrutinul electoral, partidele politice își materializează platforma prin transformarea în proiecte de legi, adoptate apoi de către Parlament – ca unică autoritate legislativă învestită cu puterea legislativă, unul dintre atributele suveranității naționale.
Această sarcină este pusă pe seama deputaților, candidații propuși pe liste de către putere. După validarea mandatelor are loc schimbarea radicală a statului membrului de partid. Din candidat la funcția de deputat, fostul membru de partid îmbracă statutul de deputat, prin înzestrarea cu mandat reprezentativ, funcție de demnitate publică. Iar constituțional, potrivit art.68 alin.(1) din Constituție „În exercitarea mandatului, deputații sânt în serviciul poporului”. Trăsăturile, conținutul, garanțiile constituționale și răspunderea deputatului în exercițiul mandatului sunt strict determinate de normele juridice imperative ale dreptului constituțional.
Structural, pentru realizarea programului electoral, participarea la constituirea organelor etatice, deputații de pe lista concurentului electoratul se constituie în fracțiuni parlamentare [art.4 din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea organică nr.797-XIII din 16.04.1996. Publicată în: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.81-82 din 19.12.1996, art. Nr.765; Republicat în: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.50 din 07.04.2007, art.Nr.237].
3. Reglementări normative ale partidelor politice. Principiul fundamental al statului de drept și democratic este preeminența dreptului, a normelor juridice, începând cu norma constituțională. Iar spiritul acestui stat rezidă respectarea și asigurarea demnității omului, drepturilor și libertăților lui, a liberei dezvoltări a personalității umane a dreptății și a pluralismului politic cu valori supreme (art.1 alin.(3) din Constituție).
Iată de ce, activitatea partidelor politice în calitatea lor de suport instituțional al organelor politico-etatice reprezentative este reglementată, în primul rând prin norme constituționale (art.41), precum și prin legea organică privind partidele politice nr.294 din 21.12.2007 (publicată în: Monitorul Oficial nr.42-44 din 29.04.2008, art.Nr.119, Modificată prin Legea nr.73 din 31.03. 2022. Publicată în: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.115-117 din 20.04.2022, art.Nr.196).
Astfel, potrivi art.41 alin.(2) din Constituție „Partidele și alte organizații social-politice sânt egale în fața legii”. Iar art.1 alin.(2) din lege stipulează printre altele ca „Partidele politice … contribuie … la constituirea autorităților publice … prin reprezentanții lor, la exercitarea în mod legal a puterii în stat, desfășoară alte activități în conformitate cu legea. Respectiv, în activitatea lor, conform art.18 alin.(1) din Legea „Partidele politice sânt obligate să respecte legislația Republicii Moldova și prevederile statutelor lor””.
Am menționat supra că principiul fundamental al statului de drept și democratic este preeminența dreptului ceea ce implică, în mod indubitabil, și aplicarea de sancțiuni în cazul încălcării normelor legale. În acest context art.41 alin.(4) din Constituție stipulează că: „Partidele și alte organizații social-politice care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, a suveranității și independenței, a integrității teritoriale a Republicii Moldova sânt neconstituționale”. Neconstituționalitatea unui partid este hotărâtă, conform art.135 alin.(1) lit.h) din Constituție ține de competența Curții Constituționale.
Totodată, pe lângă această sancțiune constituțională Legea privind partidele politice mai stabilește, prin art.21 încă o sancțiune, preventivă, am putea spune: „Limitarea activității partidelor politice”. Temeiul pentru aplicarea acestei sancțiuni este determinat clar în alin.(1), în conformitate cu care „Activitatea partidului politic poate fi limitată dacă prin acțiunile acestuia se aduc prejudicii grave pluralismului politic sau principiilor democratice fundamentale”, adică a celor stipulate în art.1 alin.(3) din Constituție.
Sarcina constatării acestor încălcări, conform art.21 alin.(2) din Lege cade în competența Ministerului de Justiție, solicitând conducerii partidului ca în termen de cel mult o lună, să întreprindă măsuri pentru încetarea acestor acțiuni și despre rezultate să informeze ministerul. Dacă conducerea partidului nu a îndeplinit cerința Ministerului, apoi, conform art.21 alin.(3) din lege „activitatea partidului politic va fi limitată pe un termen de până la 6 luni prin hotărâre judecătorească, devenită definitivă a Curții de Apel” (alin.(4)).
Consecințele acestei sancțiuni sunt stipulate clar în art.21 alin.(5) al legii și prevăd că „Pe perioada limitării activității partidului politic, acestuia îi este interzisă fondarea mijloacelor de informare în masă, organizarea întrunirilor, mitingurilor, demonstrațiilor, pichetărilor și altor acțiuni publice, folosirea tuturor tipurilor de depuneri bancare, cu excepția …”.
În mod deosebit, trebuie de menționat prevederile din alin.(7) al art.21, în conformitate cu care „Dacă, în perioada limitării activității partidului politic, acțiunile pentru care a fost limitată activitatea partidului se vor repeta sau dacă, pe parcursul primului an din data ultimei limitări a activității partidului, acesta comite încălcări similare, Ministerul Justiției va cere judecătoriei să dizolve partidul respectiv”.
Sintetizând cele menționate în studiul nostru, pornind de la principiile statului de drept și democratic, precum și din litera și spiritul legii, următoarele concluzii se invocă:
1. Societate umană contemporană prin spiritul ei este în permanentă mișcare și perfecțiune, iar forțele motrice de constituire și primenire a instituțiilor politico-etatice reprezentative sunt partidele politice.
2. În cadrul instituțiilor politico-etatice reprezentative, precum și a puterii executive, reprezentanții partidelor dobândesc statut de deputat sau consilier, cu mandat reprezentativ, aflându-se în serviciul poporului și nu al partidului. Iar în cadrul puterii executive, îndeosebi Guvern – statutul de Prim-ministru, vice-prim-ministru sau miniștri.
3. Normele constituționale, precum și cele cuprinse în legile organice privind activitatea partidelor sunt imperative și obligatorii atât pentru partidele politice cât și pentru organele statului, implicit Ministerul de Justiție.
În aceste circumstanțe, recomandarea care se impune pe calea constituirii statului de drept și democratic prin prisma activității partidelor politice este ca Ministerul Justiției să-și exercite atribuțiile în strictă prevedere cu normele legii.