Dan Furculița
În data de 19 decembrie 2023, Curtea Constituțională a pronunțat Hotărârea nr. 22 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din articolul 126 alin. (2) din Codul de Procedură Penală.
Circumstanțele cauzei
Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a textului „precum și ridicarea informației privind convorbirile telefonice” din alin. (2) art. 126 din Codul de Procedură Penală a Republicii Moldova care a fost ridicată din oficiu de către judecătorul Ion Ghizdari, într-o cauză penală pendinte la Judecătoria Ungheni. Cauza vizează pretinsa comitere a unei infracțiuni mai puțin grave. Acuzarea a solicitat autorizarea ridicării informațiilor privind convorbirile telefonice.
Autorul excepției a afirmat că prevederea contestată este neclară, pentru că nu stabilește condițiile în care poate fi dispusă ridicarea informației, nici categoriile de informații care pot fi ridicate, și reprezintă o ingerință neprevăzută de lege în exercițiul dreptului la secretul corespondenței, în sensul articolului 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului care ne vorbește despre Dreptul la respectarea vieţii private şi de familie și a articolelor 23 și 30 din Constituția Republicii Moldova, care reiterează despre Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle, și Secretul corespondenţei.
Analiza curții
Curtea a subliniat că articolul 23 din Constituție nu poate fi invocat de sine stătător, iar pentru incidența articolului 30, care garantează secretul corespondenței, trebuie demonstrate ingerințe în drepturile garantate de Constituție. Curtea a folosit ca bază pentru interpretarea articolului 28 (Viaţa intimă, familială şi private) din Constituție articolul 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care garantează dreptul la respectarea vieții private și a corespondenței.
Standardul calității legii în contextul interceptării comunicațiilor, consolidat prin jurisprudența Curții Europene Curtea a reiterat principiile stabilite în cazul Roman Zakharov v. Rusia, 4 decembrie 2015, și Liblik și alții v. Estonia, 28 mai 2019, a fost considerat aplicabil, mutatis mutandis, accesului autorităților la datele privind comunicațiile, care însă nu vizează conținutul acestora, cum ar fi date de transfer și date de localizare. Mai mult, în hotărârea Ekimdzhiev și alții v. Bulgaria, 11 ianuarie 2022, Curtea Europeană a menționat că retenția generală de date de către furnizorii de servicii de comunicații electronice și accesul la acestea de către autorități în cazuri particulare trebuie însoțite, mutatis mutandis, de garanțiile aplicabile măsurilor secrete de supraveghere.
Curtea a constatat că norma contestată permite organului de urmărire penală să ceară acces la informații legate de conversațiile telefonice în cadrul oricăror proceduri penale. Totuși, această normă nu specifică motivele pentru care autoritățile sunt autorizate să acceseze aceste informații. Deși norma indică autoritatea care are dreptul să solicite aceste informații, ea nu definește categoriile specifice de persoane a căror informație poate fi accesată.
Curtea a analizat dacă accesul la informațiile privind convorbirile telefonice pe în ceea ce vizează articolului 126 alin. (2) CPP al RM respectă standardul calității legii. A fost menționat că legislația permite păstrarea informațiilor privind serviciile de telefonie și necesitatea identificării sursei de comunicații, destinației, tipului, datei, orei și duratei comunicațiilor, precum și identificarea echipamentului de comunicații. Curtea a observat că, deși articolul 126 alin. (2) și articolul 1344 care ne vorbește despre Colectarea informaţiei de la furnizorii de servicii de comunicaţii electronice din Codul de procedură penală vizează aceleași informații, ele reglementează două proceduri diferite prin care organele de urmărire penală pot accesa aceste informații.
Curtea a stabilit condițiile necesare pentru ridicarea informațiilor privind convorbirile telefonice: solicitarea în cadrul unei cauze penale, importanța informațiilor pentru cazul penal, cunoașterea exactă a locului și a persoanei unde se află informațiile, și necesitatea autorizării prealabile a judecătorului de instrucție. Curtea a observat că accesul la informații poate fi solicitat în contextul oricăror cauze penale, fără a stabili motive specifice sau categorii de persoane ale căror date pot fi accesate.
Curtea a concluzionat că textul „precum și ridicarea informației privind convorbirile telefonice” din articolul 126 alin. (2) din Codul de procedură penală este constituțional, în măsura în care procedurii de ridicare a informațiilor privind conversațiile telefonice îi sunt aplicabile, mutatis mutandis, condițiile și garanțiile măsurilor speciale de investigație.
Totodată, Curtea menționează că pot exista și alte soluții legislative care să asigure respectarea exigenței „prevăzute de lege” din articolul 8 § 2 din Convenție și a articolului 30 din Constituție, decât cele aplicabile măsurilor speciale de investigație pe care le reglementează Codul de procedură penală.
Hotărârea Curții:
Curtea a admis sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a textului „precum și ridicarea informației privind convorbirile telefonice” din articolul 126 alin. (2) din Codul de procedură penală, adoptat prin Legea nr. 123 din 14 martie 2003, ridicată din oficiu de judecătorul Ion Ghizdari, în cauza penală nr. 11-51/2023, pendinte la Judecătoria Ungheni.
Curtea a recunoscut constituțional textul „precum și ridicarea informației privind convorbirile telefonice” din articolul 126 alin. (2) din Codul de procedură penală, în măsura în care acestei proceduri îi sunt aplicabile, mutatis mutandis, condițiile și garanțiile măsurilor speciale de investigație.
:: Hotărârea nr. 22 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din articolul 126 alin. (2) din Codul de Procedură Penală
:: Sesizarea Curții Constituționale a Republicii Moldova