Uniunea Avocaților din Republica Moldova a înaintat către Autoritatea Națională de Integritate, Consiliul de Integritate, Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova, Ambasada Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova, Oficiul Consiliului Europei la Chișinău o adresă prin care exprimă îngrijorarea cu privire la acțiunile arbitrare ale Autorității Naționale de Integritate a Republicii Moldova privind persecutarea unor avocați, foști și actuali membri ai Comisiei de Licențiere a Uniunii Avocaților din Republica Moldova, care aduc atingere imaginii profesiei de avocat, încalcă principiul non bis in idem, principiul legalității, imparțialității și al integrității.

Acțiunile arbitrare sunt manifestate prin efectuarea unui control repetat, după ce în privința fiecărui avocat vizat, anterior, cel puțin de două, ori au fost efectuate verificări a averii și a intereselor personale, în urma cărora NU s-a constatat încălcarea de către avocații vizați a regimului juridic al declarării averii și intereselor personale, prevăzut de Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale.

Astfel, avem ferma convingere că avocații Artur Airapetetean și Lucian Rogac sunt persecutați din motivul exercitării profesiei de avocat, participând pe dosare penale de rezonanță, având în calitate de clienți fie persoane în privința cărora sunt aplicate măsuri restrictive internaționale, fie persoane incluse în Listele persoanelor în privința cărora există probe, informații documentate că sunt asociate subiecților restricțiilor, aprobate prin Ordinul Directorului Serviciul de Informație și Securitate (SIS) nr. 2 din 25 ianuarie 2024.

Astfel, considerăm că avocații sunt persecutați pentru că sunt identificați cu clienții lor sau cauzelor clienților lor, ca urmare a exercitării profesiei de avocat, fapt interzis de Principiile de Bază ale Rolului Avocatului, adoptate la Congresul al Optulea al Națiunilor Unite despre Prevenirea Crimei şi a Tratamentul Delincvenților, Havana (Cuba), 27 august-7 septembrie 1990.

La fel, avem convingerea că, la rândul său, avocatul, Maestrul dr. Adrian Tăbîrță, este persecutat pentru faptul că, în calitate de membru și Președinte al Comisiei de Licențiere din cadrul Uniunii Avocaților din Republica Moldova, a manifestat verticalitate și poziție fermă în cadrul probei verbale a examenului de admitere la care nu a fost admis în profesia de avocat un actual membru al Consiliului de Integritate.

Ne putem convinge de cele menționate mai sus, analizând modul în care s-a acționat în privința celor trei avocați. Astfel, în privința a trei avocați, doi dintre care nu mai sunt membri ai Comisiei de Licențiere a Uniunii Avocaților din Republica Moldova, dar așa a fost să fie că participă în dosare de rezonanță, au fost făcute trei sesizări din oficiu, în același timp de unul și același inspector de integritate și într-un mod miraculos, toate trei sesizări din oficiu: nr. 03/55 din 10 ianuarie 2024, în privința avocatului Artur Airapetean; nr. 03/57 din 10 ianuarie 2024, în privința avocatului Lucian Rogac și nr. 03/61 din 10 ianuarie 2024, în privința avocatului, Maestrului dr. Adrian Tăbîrță, au fost repartizate, pretins prin metoda aleatorie de repartizare, aceluiași inspector de integritate, dlui Ion Crețu.

Avocații nu cred în astfel de coincidențe în serie. Noi credem că, în speță, nu a putut fi vorba despre o repartizare aleatorie veritabilă, iar circumstanțele arată că în cadrul ANI, din motive de lipsă de integritate sau alte motive necunoscute nouă, sistemul de repartizare aleatorie manifestă carențe și, la dorință, repartizarea sesizărilor poate fi trucată.

În conformitate cu pct. 4 din Metodologia de efectuare a verificării și a controlului averii și al intereselor personale și privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, aprobată prin Ordinul nr. 9 din 14 februarie 2022 (în continuare – Metodologia), „4. Metodologia este un act normativ procedural care reglementează acțiunile și actele efectuate de inspectorul de integritate în exercitarea atribuțiilor de serviciu, fiind destinată spre respectare și aplicare de către inspectorii de integritate, membrii Consiliului de Integritate și subdiviziunile ANI, în măsura exercitării competentelor funcționale ce rezultă din Legea nr. 132/2016 și Legea nr. 133/2016.”

Potrivit pct. 9 din Metodologie:

act de constatare – act administrativ individual emis de către inspectorul de integritate în conformitate cu cerințele articolului 35 alin. (1) din Legea nr. 132/2016, care produce efecte juridice și se remite organelor competente în vederea executării acestuia și luării altor măsuri legale care se impun după ce acesta a rămas definitiv. Evidența actelor de constatare se ține în Registrul de evidență a actelor de constatare.

proces-verbal de inițiere a controlului sau de refiuz al initierii controlului – operațiune administrativă/act preparatoriu întocmit de inspectorul de integritate sau Consiliul de Integritate după caz, în care se indică motivele și temeiurile de inițiere sau de refuz al inițierii controlului. Evidența proceselor-verbale se ține în Registrul de evidență a proceselor-verbale de inițiere a controlului sau de refuz al inițierii controlului.

Este important să informăm societatea că, în privința avocaților vizați există acte anterioare definitive emise de ANI, prin care s-a constatat lipsa încălcării regimului juridic al declarării averii și intereselor personale de către avocații vizați, adică, NU S-A CONSTATAT una dintre situațiile prevăzute la punctul 111 din Metodologie și la art. 34 alin. (1) din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate și anume, NU S-A CONSTATAT că:

– averea și interesele personale ale avocaților nu au fost declarate în mod corespunzător;

– că între averea dobândită de avocați în timpul exercitării mandatelor, a funcției publice sau de demnitate publică și veniturile obținute și cheltuielile realizate în aceeași perioadă există o diferență substanțială.

Respectiv, în privința avocaților vizați NU a fost emis un act prin care inspectorul să fi constatat încălcarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale, ci dimpotrivă, există acte administrative definitive prin care s-a constatat lipsa încălcării regimului juridic al declarării averii și intereselor personale.

Astfel, în temeiul art. 35 alin. (4) din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate, aceste acte sunt acte definitive, or, nu au fost contestate în modul prevăzut de pct. 117 din Metodologie și art. 36 alin. (1) din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate.

Drept urmare, exprimăm îngrijorarea și nedumerirea, din care motiv, acum, peste patru ani, adică după expirarea termenului de trei ani, care este un termen de decădere, în condițiile în care există acte definitive emise de ANI privind controlul acelorași declarații de avere și interese personale, prin care s-a constatat lipsa încălcării regimului juridic al declarării averii și intereselor personale, totuși un inspector de integritate, căruia în mod inexplicabil și lipsit de transparență, și în nici un caz în mod aleatoriu, i-au fost repartizate sesizările din oficiu făcute de una și aceeași persoană – inspector de integritate, care a ignorat sbp. 7) din pct. 29 din Metodologie, deja constată aparența de încălcare a regimului juridic al declarării averii şi a intereselor personale, sau verificarea corespunderii veniturilor obținute în raport cu modificările patrimoniale suportate de avocați și familiile acestora.

La fel, exprimăm îngrijorarea cu privire la faptul că, în procesele – verbale de inițiere a controlului, inspectorul de integritate Ion Crețu nu face trimitere la un anumit temei prevăzut la pct. 29 din Metodologie, care să justifice depunerea unei sesizări din oficiu de către inspectorul de integritate, ceea ce indică în privința caracterului arbitrar al acțiunilor îndreptate împotriva celor trei avocați.

Ne exprimăm îngrijorarea și în legătură cu faptul că, verificările efectuate în mod arbitrar, s-au reluat anume după ce un membru al Consiliului de integritate nu a fost admis în profesia de avocat și în circumstanțele în care instanța de judecată a admis cererile avocaților pe dosarele de rezonanță, care au nemulțumit mai mulți reprezentanți ai autorităților Statului.

Astfel, prin depunerea unei noi sesizări din oficiu și prin emiterea procesului – verbal de inițiere a controlului nr. 17/10 din 01.02.2024, în privința avocatului Adrian Tăbîrță, a procesului – verbal de inițiere a controlului nr. 25/10 din 09.02.2024, în privința avocatului Artur Airapetean, a procesului – verbal de reinițiere a controlului nr. 24/10 din 08.02.2024, în privința avocatului Lucian Rogac, inspectorul de integritate Ion Crețu și implicit ANI, au încălcat principiul legalității prevăzut la art. 3 lit. a) din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate, la fel a încălcat în raport cu avocații vizați obligațiile prevăzute la pct. 7 sbp. 1) și 3), încălcând principiul imparțialității și al integrității, or, deciziile de a emite procesele – verbale de inițiere a controlului, invocate supra, încalcă prevederile art. 34 alin. (2), art. 35 alin. (4), adică încalcă principiul non bis in idem, fiind contrare actelor definitive prin care NU s-a constatat încălcarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale. Prin urmare, acțiunile inspectorului de integritate, Ion Crețu, relatate mai sus, sunt inechitabile și discriminatorii, iar ANI, în persoana inspectorului Ion Crețu, la emiterea proceselor – verbale de inițiere a controlului, a manifestat lipsă de onestitate, bună-credință și responsabilitate.

Uniunea Avocaților din Republica Moldova exprimă și în continuare toleranță Zero față de Corupție, însă verificarea averii și intereselor personale trebuie să fie efectuată respectând supremația Legii și Statul de Drept, inclusiv, principiile legalității, imparțialității și al integrității.

În așa mod, prin acțiunile arbitrare menționate supra, pe care le catalogăm drept acțiuni de persecutare a avocaților vizați, ANI, de fapt, exercită presiune, acțiuni de intimidare și de distorsionare a imaginii Instituției Avocaturii în Republica Moldova, fiind urmărit scopul de denigrare a profesiei de avocat.

În legătură cu aceste acțiuni, SOLICITĂM Președintelui ANI, Consiliului de Integritate, să întreprindă măsuri în vederea curmării acțiunilor arbitrare îndreptate împotriva avocaților vizați în special și împotriva profesiei de avocat în general.

La fel, în legătură cu aceste acțiuni cu caracter arbitrar, SOLICITĂM partenerilor de dezvoltare și de susținere a parcursului de integrare europeană a Republicii Moldova, să ia atitudine de neadmitere a presiunilor asupra profesiei de avocat în Republica Moldova, de neadmitere a eroziunii autonomiei, independenței și libertății profesiei de avocat în Republica Moldova din partea autorităților Statului, în cazul de față, din partea Autorității Naționale de Integritate.

Totodată, SOLICITĂM Consiliului de Integritate și ANI în temeiul art. 5, 6 din Legea nr. 148 din 09.06.2023 privind accesul la informațiile de interes public, să verifice și să informeze UARM, despre modul în care a fost respectată Metodologia în situațiile descrise mai sus și care a fost situația prevăzută la pct. 29 din Metodoligie, în temeiul căreia inspectorul de integritate a depus sesizare din oficiu în privința avocaților vizați în procesele-verbale de inițiere a controlului, nr. 17/10 din 01.02.2024, nr. 25/10 din 09.02.2024, nr. 24/10 din 08.02.2024.

Nu în ultimul rând, ne rezervăm dreptul de a recurge la anumite acțiuni specifice de protest împotriva acțiunilor arbitrare de intimidare a profesiei de avocat de către ANI.

Cu respect,

Dorin POPESCU
Președintele Uniunii Avocaților din Republica Moldova