Grațierea este actul prin intermediul căruia, persoana condamnată este liberată, în tot sau în parte, de pedeapsa stabilită sau pedeapsa stabilită este comutată.

Actul de clemență se înscrie în atribuțiile Președintelui Republicii Moldovei, fiind acordat în mod individual.

Grațierea nu are efecte asupra pedepselor complementare, cu excepția cazului în care se dispune altfel prin actul de acordare a acesteia.

Se ține a se specifica: activarea grațierii nu are impact asupra măsurilor de siguranță și asupra drepturilor persoanei vătămate.

Instituirea unei asemenea modalități de descărcare din sarcina pedepsei penale nu numai că aduce un suflu de umanitate și de compasiune în sistemul judiciar, dar și contribuie la promovarea unei culturi a reabilitării și a reintegrării sociale.
Prin acordarea grațierii, se poate oferi oportunitatea condamnaților de a-și demonstra angajamentul pentru schimbare și de a-și reconstrui viețile într-un mod productiv.

Această abordare reflectă nu doar principiile justiției, ci și o viziune progresistă asupra sistemului penal, care nu se limitează doar la pedeapsă, ci vizează și recuperarea individului și reintegrarea acestuia în comunitate.

Grațierea are efect doar asupra condiției condamnatului fără a periclita drepturile victimei, fiind, astfel, o măsură echilibrată care nu compromite justiția restaurativă și nici nu subminează integritatea sistemului legal.

Activarea actului de clemență poate să ofere un cadru propice pentru ambiționarea parcurgerii programelor de executare și inițierea unor demersuri de reprogramare a valorilor de viață.

Grațierea nu reprezintă o simplă abolire a pedepsei, ci o manifestare a recunoașterii eforturilor și a angajamentului manifestat de către condamnați pe parcursul perioadei de detenție față de procesul lor de reabilitare.

Actul de clemență este acordat în urma unei evaluări riguroase a comportamentului și a evoluției solicitantului în sistemul penitenciar.

Prin urmare, grațierea servește drept recompensă pentru cei care au demonstrat o schimbare autentică și o angajare în procesul de reformare personală, reflectând o abordare echilibrată și justă a administrării justiției penale.

În cazul minorilor condamnați, grațierea individuală reprezintă o oportunitate de a le permite să se elibereze înainte de termen și să-și redobândească dreptul la copilărie. În această perioadă crucială, semnalmente ale personalității și ale valorilor sunt, adesea, încrustate profund, iar oportunitatea de a se reconecta cu medii sănătoase și de a primi sprijin adecvat poate să fie esențială pentru reintegrarea lor în societate.
Adolescența este un capitol tumultos în viața fiecărui individ, marcat de o serie de transformări complexe care influențează, atât aspectul mental, cât și cel fizic. Este o perioadă de explorare a identității și de adaptare la presiuni sociale, în interiorul căreia, minorii se confruntă cu provocări biologice, cognitive și emoționale crescânde.

În acest val, unii minori pot cădea pradă tentației de a comite infracțiuni, fiind vulnerabili la influențele negative din mediul lor.

Devine esențial să înțelegem că acești minori nu sunt doar delicvenți, ci și indivizi care au nevoie de ghidare și suport pentru a-și redirecționa opțiunile de viață.

O abordare adecvată ar trebui să combine sancțiunile proporționale cu un accent puternic pe educarea și pe reintegrarea minorilor în comunitate, dar și pe posibilitate de eliberare înainte de termen în cazul demonstrării unei conduite pro-sociale.

În acest sens, grațierea poate juca un rol crucial, oferindu-le acestora oportunitatea de a reflecta asupra acțiunilor lor și de a-și asuma responsabilitatea pentru acestea, fiind un mobilizator puternic pentru aprinderea scopului pedepsei penale.

Pe lângă aspectele legate de justiție, este important să analizăm și impactul pe care detenția îl poate avea asupra sănătății mentale a minorilor. Condițiile instituțiilor penitenciare pot agrava problemele emoționale ale acestora și pot face reintegrarea în societate extrem de dificilă.

Prin urmare, grațierea devine nu doar o chestiune de pedeapsă, ci și un instrument pentru reducerea efectelor traumatizante ale detenției și pentru oferirea minorilor șansa de a-și reconstrui viețile într-un mediu mai de suport.

Această abordare holistică ar putea contribui la crearea unei societăți mai echitabile și mai incluzive, în care fiecare individ are șansa de a-și atinge potențialul.

Copii aflați în conflict cu legea: date statistice

Într-o manieră îngrijorătoare se arată în Raportul de activitate pentru anul 2023 al Administrației Naționale a Penitenciarelor faptul: 2666 de minori au fost arestați, tranzitând experiența unei întemnițări.

În Raportul totalizator al Procuraturii Generale se menționează că procurorii au condus și au desfășurat urmărirea penală în 449 de cazuri privind infracțiuni comise de către minori, implicând un total de 735 de minori, dintre care 684 de băieți și 51 de fete.

Asemenea anilor anteriori, minorii au fost implicați, preponderent, în infracțiuni contra patrimoniului, cu un număr de 301 de cazuri penale înregistrate.

Tendința și structura delincvenței juvenile arată că, cel mai frecvent, minorii au fost implicați în fapte penale considerate mai puțin grave, fiind înregistrate 555 de astfel de cazuri, urmate de infracțiunile grave, în care au fost implicați 103 minori. În plus, au fost înregistrate 62 de cazuri de infracțiuni ușoare, la care au participat 62 de minori și 15 cazuri de infracțiuni deosebit de grave și excepțional de grave, cu participarea a 9, respectiv 6 minori.
În cuprinsul lunii aprilie 2024, în sistemul penitenciar din Republica Moldova, erau plasați în detenție circa 60 de deținuți (arestați preventiv, condamnați), grup țintă care invită autoritățile să depună eforturi pentru îndreptarea și remodelarea viziunilor asupra vieții. Devine critică intervenția personalului penitenciar pentru a preveni recidiva. Prin intervenția profesionistă a personalului penitenciar, este esențială ,,tratarea” percepțiilor eronate asupra construcției vieții prin propunerea unor programe atractive și menite să cultive valori.

Aceste oferte ar trebui
să ofere sprijin emoțional, consiliere psihologică și educație pentru a aborda problemele subiacente care au condus la comportamentele infracționale.

De asemenea, este crucială implicarea în programe de reabilitare și reintegrare socială, care să ofere deținuților abilitățile și resursele necesare pentru a se integra în societate și pentru a evita reîntoarcere în sistemul penitenciar.

În mod evident, pentru a maximaliza accesarea programelor de resocializare și de reeducare, deținuții ar trebui să fie atrași prin recompense demne expectațiilor acestora. Grațierea devenind un mecanism ideal, liber de elemente birocratice, tergiversatorii, pentru eliberarea înainte de termen, demonstrând că pedeapsa privativă de libertate își încetează utilitatea odată ce condamnatul a parcurs traseul de refacere comportamentală.
Este deosebit de tragic când un copil ajunge în detenție, iar responsabilitatea statului devine clară: transformarea acestei perioade într-un proces accelerat de recuperare, oferind posibilitatea eliberării înainte de termen doar după parcursul unui program exhaustiv de reabilitare și reintegrare.

În acest context, minorii ar trebui să beneficieze de un tratament facilitat la eliberare, dat fiind caracterul lor în formare și vulnerabilitatea la influențele negative din mediul carceral. Este imperativ ca sistemul să ofere un suport adaptat, care să le ofere șanse reale de reintegrare în societate și de evitare a recidivei, astfel încât, acești tineri să poată construi un viitor mai luminos pentru ei înșiși.

Depunerea unei Cereri de grațiere

Cererea de grațiere se adresează Președintelui Republicii Moldova și se depune de către persoana condamnată prin intermediul instituției penitenciare.

Cererea de grațiere trebuie să conțină motivele, argumentele sau circumstanțele pe care se bazează solicitarea.

Cererea poate fi depusă, de asemenea, cu acordul persoanei condamnate, de rudele persoanei condamnate, de avocații împuterniciți, de reprezentanții legali ai persoanei condamnate, de autorități ale administrației publice locale, de organizații necomerciale, de administrația întreprinderilor, instituțiilor și organizațiilor în care a studiat sau a lucrat persoana condamnată.

Se ține a se menționa că Cererea de grațiere se examinează numai după ce sentința pronunțată rămâne definitivă, iar persoana condamnată execută pedeapsa conform sentinței.

Cererea se examinează de Comisia pentru examinarea cererilor de grațiere a persoanelor condamnate, organ colegial, deliberativ și independent, constituit pe lângă Președintele Republicii Moldova.

Pentru examinarea Cererii de grațiere, Aparatul Președintelui Republicii Moldova are împuternicirea de a solicita de la administrația instituției penitenciare unde își execută pedeapsa solicitantul următoarele acte:

• raportul de evaluare al persoanei condamnate care va include dinamica infracțională, respectarea regimului de detenție și aspecte legate de siguranță, evaluarea psihologică, realizarea activităților planificate în programul individual de executare a pedepsei, inclusiv munca sau studiile pe durata detenției, informații despre componența familiei și alte aspecte sociale relevante;
• opinia administrației cu privire la aplicarea grațierii persoanei condamnate;
• acte privind obligațiunile financiare, gradul și dinamica procesului de executare a reparării prejudiciului cauzat, precum și informații despre cheltuielile de judecată și expertize;
• copia sentințelor sau a hotărârilor judecătorești definitive;
• copia hotărârilor judecătorești de amânare a executării pedepsei sau a actelor judecătorești emise în conformitate cu art. 90-97 Cod penal al Republicii Moldova;
• acte care constată sancțiunile și stimulările aplicate persoanei condamnate și formularul de stabilire a factorilor criminogeni și protectivi.

De asemenea, Aparatul Președintelui Republicii Moldova poate solicita documente și informații suplimentare de la instanțe judecătorești, de la Inspectoratul Național de Probațiune, de la autorități ale administrației publice locale, de la întreprinderi, instituții și organizații sau de la rudele persoane condamnate, care urmează să răspundă solicitărilor în termen de până la 30 de zile.

Persoana condamnată sau persoanele care au solicitat grațierea, administrația instituției penitenciare, avocatul sau reprezentantul legal al persoanei condamnate sunt obligați să comunice imediat Președintelui Republicii Moldova toate circumstanțele noi importante pentru soluționarea chestiunii privind grațierea, apărute după expedierea materialelor referitoare la grațiere, cum ar fi – casarea în tot sau în parte a sentinței pe căile extraordinare de atac, liberarea de pedeapsă penală, comiterea de către persoana condamnată a unei infracțiuni, încălcarea de către aceasta a regimului de detenție, îmbolnăvirea gravă sau decesul persoanei condamnate sau alte circumstanțe relevante.

La examinarea Cererilor de grațiere se iau în considerație asumarea de către persoana condamnată a responsabilității, atitudinea persoanei față de cele săvârșite, caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii comise, starea civilă și statutul social, personalitatea și comportamentul persoanei condamnate, starea de sănătate, evaluarea psihologică, partea executată a pedepsei, informațiile privind repararea prejudiciului material, dinamica infracțională, respectarea regimului de detenție și aspecte legate de siguranță, realizarea activităților planificate în programul individual de executare a pedepsei, inclusiv antrenarea la muncă a persoanei condamnate sau participarea acesteia la programe de studii și socio-educative pe durata detenției, sancțiunile și stimulările aplicate persoanei condamnate, precum și alți factori criminogeni și protectivi.

În procesul analizei, Comisia este în drept să invite la ședințele sale reprezentanți ai autorităților publice, instituțiilor de învățământ, organizațiilor necomerciale, asociațiilor profesionale, sindicatelor, precum și reprezentanții profesiilor juridice. Aceștia nu participă la audierea persoanelor condamnate, dezbaterile sau la deliberările Comisiei.

La finele procesului, Comisia poate decide:

• respingerea Cererii de grațiere;
• liberarea în parte de pedeapsa principală și/sau de pedeapsa complementară – înlătură o parte din pedeapsă, cu indicarea termenului pedepsei rămase de executat, cu aplicarea, după caz, a perioadei de probațiune în partea grațiată;
• liberarea în tot de pedeapsa principală, cât și de pedeapsa complementară – înlătură în întregime executarea pedepsei aplicate prin sentința de condamnare, cu aplicarea, după caz, a perioadei de probațiune în partea neexecutată;
• înlocuirea pedepsei detențiunii pe viață cu închisoarea pe un termen de 30 de ani.

Hotărârea privind acordarea grațierii sau respingerii acesteia se adoptă prin vot deschis, cu majoritatea membrilor prezenți la ședință.

Rezultatul votului se consemnează în procesul-verbal semnat de către Președintele sau Vice-președintele Comisiei, după caz.

Hotărârea Comisiei, procesul-verbal al ședinței, împreună cu Cererea de grațiere și materialele relevante se prezintă, spre examinare, Președintelui Republicii Moldova.

Președintele Republicii Moldova examinează Cererea de grațiere în baza Hotărârii Comisiei și a actelor de fundamentare ale acesteia.

Decizia privind acordarea grațierii sau a respingerii acesteia este definitivă.
Cu toate acestea, în cazul respingerii Cererii de grațiere, o nouă Cerere poate fi depusă după expirarea a șase luni din ziua respingerii Cererii anterioare, dacă au apărut circumstanțe noi sau persoana condamnată a furnizat documente noi sau care nu au putut fi prezentate anterior.

Reflecții finale

Grațierea individuală nu doar deschide ușa libertății pentru cei condamnați, ci și poarta spre posibilitatea unei reintegrări autentice și productive în societate.

Este un moment solemn în care recunoaștem că fiecare individ, indiferent de greșelile trecute, poartă în el potențialul de a se reabilita și de a-și reconstrui viața.

Prin acordarea grațierii, se transmite un mesaj de speranță și încurajare că fiecare persoană merită o a doua șansă și că drumul spre redobândirea demnității și a statutului social este deschis pentru toți cei care își asumă responsabilitatea pentru acțiunile lor.

Grațierea devine astfel o manifestare solemnă a umanității și a compasiunii în interiorul sistemului judiciar, subliniind că justiția nu este doar despre pedeapsă, ci și despre recuperare și reintegrare în comunitate.

Este un act solemn de recunoaștere a eforturilor depuse de către cei condamnați în procesul lor de reformare personală și de încurajare a angajamentului lor autentic pentru schimbare.