Dumitru Melnic

Nicoleta Șalari

Integritatea și transparența pe piața gazelor naturale reprezintă fundamentul unei economii sănătoase și echitabile, asigurând un cadru de concurență loială și protejând interesele consumatorilor și ale participanților la piața gazelor naturale. Aceste principii sunt esențiale pentru funcționarea eficientă a pieței, contribuind la prevenirea practicilor de manipulare a pieței gazelor naturale și de abuz de poziție dominantă, mai ales reieșind din creșterea continuă a cererii de energie.

Creșterea transparenței pe piața angro a gazelor naturale, dezvoltarea concurenței efective, prevenirea și combaterea manipulărilor pe piață, în beneficiului consumatorului final este obiectivul cheie spre a cărui realizare tinde Comunitatea Energetică, membri ai căreia a devenit și Republica Moldova, din momentul aderării țării noastre la Tratatul de constituire a Comunității Energetice.

Una dintre acțiunile care atentează la integritatea și transparența pieței angro a gazelor naturale este manipularea acesteia. În general, manipularea pieței angro a gazelor naturale presupune un ansamblu de acțiuni ale persoanelor care influențează în mod artificial nivelul prețurilor, astfel încât acestea să nu reflecte cererea și oferta reală a pieței, inclusiv disponibilitatea capacității de producere, stocare sau transport și cererea efectivă a gazelor naturale.

Riscurile pe care le generează manipularea pieței gazelor naturale a determinat legiuitorul moldav să adopte măsuri juridice prin care să prevină, să descurajeze și după necesitate, să combată fenomenul manipulării și efectele economice și concurențiale nefaste. Astfel, prin Legea nr. 249 din 2022 cu privire la modificarea unor acte normative („Legea de modificare 249„), legislatorul a operat o serie de modificări la Legea cu privire la gazele naturale nr. 108 din 2016 („Legea 108/2016”), în care transpune prevederile Regulamentului UE nr. 1227/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind integritatea și transparența pieței angro de energie („REMIT”).

Sintetizând prevederile art. 97 ⁴ din Legea 108/2016, manipularea pieței gazelor naturale implică acțiunile unei persoane sau ale mai multor persoane care acționează în mod concertat[1] pentru a dobândi o poziție anticoncurențială pe piața gazelor naturale. Acestea încheie tranzacții sau emit ordine de tranzacționare cu produse energetice angro prin intermediul cărora răspândesc informații false despre cerere, ofertă și preț, indexând în mod artificial prețul pe piața angro a produselor energetice, cu excepția cazului când persoana/persoanele au efectuat tranzacția sau intenționau să o efectueze, considerau că la baza acestor acțiuni au stat niște motive legitime, sau acțiunile sunt conforme cu practicile admise pe piața gazelor naturale. Acțiunile includ utilizarea unor dispozitive inventate, manipulatoare și diverse forme de înșelăciune care transmit sau pot transmite informații eronate participanților la piața gazelor naturale. Dispozitivele sau metodele fictive care distorsionează piața energiei fiind strict interzise. Aceasta include utilizarea oricăror dispozitive sau tehnici înșelătoare concepute pentru a induce în eroare participanții la piață cu privire la starea reală a ofertei, cererii sau prețurilor produselor energetice angro. O altă formă de manipulare constă în difuzarea intenționată a informațiilor greșite despre cererea, oferta și prețul produselor energetice angro, acțiuni susceptibile de a induce în eroare participanții la piață, realizate prin utilizarea surselor mass-media. Cu alte cuvinte, manipularea pieței gazelor naturale, reprezintă influențarea directă sau indirectă a prețurilor gazelor naturale, crearea circumstanțelor de efectuare a tranzacțiilor inechitabile, scopul final al acestor acțiuni fiind inducerea în eroare a participanților la piața gazelor naturale, precum și dobândirea unei poziții dominante pe piață. O interpretare corectă și exactă a modalităților de manipulare a pieței gazelor naturale este oferită de Ghidul Agenției UE pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei („ACER”) la REMIT.

Astfel, în conformitate cu actele normative menționate mai sus, se interzice manipularea sau tentativa de manipulare a pieței gazelor naturale, iar monitorizarea menținerii integrității și transparenței pieței energetice angro, precum și sancționarea participanților la piața angro care nu respectă norma prohibitivă indicată supra, ține de competența autorităților de reglementare în domeniul energiei, în Republica Moldova fiind Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică („ANRE”)

Revenind la mecanismele juridice, este necesar de menționat că în vederea asigurării integrității și transparenței pieței gazelor naturale a fost creat Registrul participanților la piața angro a gazelor naturale. Astfel, în conformitate cu prevederile Legii 108/2016, orice participant la piața gazelor naturale care efectuează tranzacții cu produse energetice angro, precum și cei care intenționează să încheie astfel de tranzacții sunt obligați să se înregistreze în acest Registru. Orice activitate de tranzacționare pe piața angro a gazelor naturale efectuată fără ca participantul să fie înregistrat în registru reprezintă temei de aplicare de către ANRE a sancțiunilor financiare cu acordarea unui termen rezonabil pentru ca participantul să efectueze înregistrarea. În cazul în care participantul nu se înregistrează în termenul oferit, ANRE este în drept să suspende licența acestuia.

Legiuitorul însă nu a pus punct la registrul menționat supra, dar pentru a descuraja comiterea acestor acțiuni a completat și Codul penal, mai exact în Capitolul X Infracțiuni economice a fost incriminată o nouă faptă care atentează la integritatea și transparența pieței gazelor naturale și anume art. 244²  ,,Manipularea pe piața gazelor naturale’‘, normă introdusă prin Legea de modificare 249. Dat fiind faptul că manipularea este un fenomen care poate să se răspândească și pe piața energiei electrice, legiuitorul a mai operat o modificare care va intra în vigoare începând cu 07.09.2024 prin  ajustarea denumirii: ,,Manipularea pe piața gazelor naturale și a energiei electrice’’.

Ediția a VI-a a Ghidului ACER prevede o listă neexhaustivă de practice care ar putea constitui manipulare sau tentativă de manipulare a pieței energetice angro. Aceste practice sunt doar inductive și trebuie asimilate doar ca niște indici de posibile încălcări ale Regulamentului.

1. Tipuri de practice de manipulare prin transmiterea unor informații false sau înșelătoare în vederea indexării artificiale a prețului gazelor naturale:

– Încheierea unor tranzacții de vânzare-cumpărare a unor produse energetice angro în cadrul cărora riscul de piață este trasferat între persoanele care acționează în mod concertat;
– Phishing, care presupune executarea unor ordine de tranzacționare cu scopul de a descoperi ordinile altor participanți la piața gazelor naturale și de a plasa ulterior ordine profitând de informațiile obținute;
– Plasarea neintenționată a unor ordine de tranzacționare care transmit semnale false sau înșelătoare cu privire la ofertă, cerere sau prețul unui produs energetic angro;
– Avansarea ofertei care constă în publicarea unor ordine de tranzacționare care cresc oferta produselor energetice, pentru a crește/scădea prețul acestora.

2. Tipuri de practice de manipulare sau tentative de manipulare a pieței prin utilizarea unor dispozitive fictive sau alte trucuri:

– Trash and cash care implică două componente trash (distorsionarea pieței) și cash (profitul). Trash constă în crearea unei situații false pe piață prin: tranzacții false, supra-nominalizare, rapoarte înșelătoare, prin intermediul cărora participanților la piața gazelor naturale li se induce impresia că oferta sau cererea produselor este mai mare decât de facto. Cash este a doua fază, astfel după ce piața a fost distorsionată prin diverse dispozitive manipulatorii, în rezultat participanții asimilând informațiile înșelătoare, manipulatorul profită pe seama acestor circumstanțe și încheie tranzacții de vânzare-cumpărare a gazelor naturale la prețuri mai favorabile determinate de situația distorsionată a pieței;
– Cercetări și recomandări înșelătoare care constau în plasarea de ordine de tranzacționare înainte sau la scurt timp după ce participantul sau persoanele cu care acesta acționează în mod concertat difuzează și diseminează recomandări și cercetări false și contrare situației reale a pieței angro a gazelor naturale.

3. Tipuri de practici de manipulare sau tentativă de manipulare a pieței prin diseminarea intenționată a informațiilor eronate prin intermediul mass-media:

– Postarea de informații, comunicate de presă, articole prin intermediul mass-media, inclusiv și a internetului care conțin informații false despre cerere, ofertă și prețul gazelor naturale;

Conform celor mai recente informații, confirmate și în Raportul trimestrial al ACER privind activitățile sale în conformitate cu REMIT, în ultima perioadă au fost identificate următoarele încălcări ale art. 5 din Regulament, care instituie prohibiția manipulării sau tentativei de manipulare a pieței pe piețele angro de energie:

Din ultimele practici jurisprudențiale, vrem să facem trimitere la cel mai recent caz de manipulare înregistrat pe piața gazelor naturale identificat în Italia, astfel, menționăm că, la 20 februarie 2024, Autoritatea italiană de reglementare în domeniul energiei („ARERA”), a impus o amendă de 940.000 EUR societății ENET Energy S.A. („ENET„) pentru încălcarea articolului 5 din REMIT privind interzicerea manipulării pieței, în special așa cum este definit în articolul 2 alin. (2) lit.a) pct. (iii) din REMIT, adică „…folosirea unui dispozitiv fictiv […] care oferă, sau este probabil să ofere, semnale false sau înșelătoare privind oferta, cererea sau prețul produselor energetice angro” pe piețele italiene de gaze.

În octombrie 2022, Operatorul de Transport și Sistem din Italia, SNAM Rete Gas („SRG„), a lansat un serviciu numit „contraflow de iarnă”, destinat echilibrării cererii și ofertei de gaze pe durata sezonului rece. Acest serviciu era realizat prin intermediul Operatorului de Stocare STOGIT, deținut integral de SRG. Utilizatorii rețelei care rezervau capacitatea de stocare pe termen scurt pentru a injecta gaze în depozite în perioada noiembrie-decembrie 2022, erau obligați să rezerve și capacitatea fermă de retragere a gazelor pentru perioada ianuarie-martie 2023, când cererea de gaze era la maxim.

ENET a participat la serviciul „contraflow de iarnă”, rezervând capacitatea interpretată în loc de capacitatea fermă necesară. ENET a decis apoi să închidă poziția nedorită (creată de injecțiile sale cumulate de gaze în situri de stocare începând cu 1 noiembrie 2022) prin efectuarea de tranzacții pe piața italiană de gaze și folosind serviciul de supra-nominalizare oferit de SRG.

Conform deciziei ARERA, într-o singură zi de tranzacționare, ENET a supra-nominalizat volumele de capacitate de stocare de gaze, atât la injecție cât și la retragere, care erau semnificativ mai mari decât volumele pe care compania le-a efectuat în mod obișnuit în acea zi specifică. Aceste supra-nominalizări (în ambele direcții) nu erau în concordanță cu nevoile reale de echilibrare ale ENET. Acest lucru, împreună cu activitatea de tranzacționare a ENET, a transmis semnale false și înșelătoare privind dezechilibrul general al sistemului, determinând SRG să inițieze acțiuni de echilibrare pentru a asigura stabilitatea sistemului, ceea ce a influențat prețul dezechilibrului. Prin urmare, comportamentul ENET a afectat alți participanți la piață.

ARERA a considerat că ENET  prin utilizarea serviciului de supra-nominalizare a manifestat un comportament manipulativ așa cum este prevăzut în articolul 2 alin. (2) lit.a) pct. (iii) din REMIT, subliniind că:

1. Dispozitivul fictiv utilizat de ENET este supra-nominalizarea, care nu a reflectat nevoia reală de echilibrare în ambele direcții (injecție și retragere) prin aceasta transmițând o impresie greșită către SRG și ceilalți participanți la piață. Astfel, volumul mare de supra-nominalizări pentru retragerea gazelor din depozite a transmis un semnal către piață că sistemul era echilibrat, în timp ce de fapt era dezechilibrat (neconsiderând poziția ENET). Volumul mare de supra-nominalizări pentru injectarea gazelor în depozite a transmis un semnal către piață că sistemul era semnificativ dezechilibrat negativ, în timp ce de fapt nu era atât de dezechilibrat (neconsiderând poziția ENET).

2. Comportamentul ENET este reprezentat de activitatea de tranzacționare pe piețele de gaze italiene.

La evaluarea gravității acțiunilor manipulatoare întreprinse de ENET, ARERA a luat în considerație inpactul comportamentului ENET asupra pieței, condițiile financiare ale ENET, neîntreprinderea acțiunilor de ameliorare a situației create pe piața gazelor naturale, ARERA a decis că ENET merită a fi sancționat cu o amendă în valoare de 940.000 Euro.

Decizia ARERA a fost contestată de către ENET la 20 aprilie 2024 – pending.

Concluzionând, ținem să ne referim la concureța dintre regulile REMIT și normele din domeniul concureței. Respectiv, prevederile REMIT nu aduc atingere reglementărilor în domeniul concurenței, însă aplicarea REMIT pentru anumite comportamente pe piața angro a gazelor naturale nu exclude aplicarea dreptului concurenței pentru același comportament. Există situații când tranzacțiile manipulative pe piața gazelor naturale pot constitui de asemenea un acord interzis sau abuz de poziție dominantă prohibite de legislația concurenței. În acest sens, Legea 108 din 2016 și REMIT prevăd cooperarea între autoritățile de reglementare din domeniul energetic și autoritățile din domeniul concurenței.

Prin prisma celor menționate, apare întrebarea: constituie oare cartelul o formă de manipulare a pieței? Cartelul în conformitate cu legislația concurenței reprezintă un acord sau practică concertată între doi sau mai mulți concurenți care urmărește coordonarea comportamentului concurențial al acestora pe piață sau influențarea parametrilor relevanți ai concurenței prin practici care includ fixarea sau coordonarea prețurilor de achiziție sau de vânzare ori a altor condiții comerciale, inclusiv în legătură cu drepturile de proprietate intelectuală, alocarea cotelor de producție sau de vânzare, împărțirea piețelor și a clienților, manipularea procedurilor de cerere de oferte, restricționări ale importurilor sau exporturilor sau acțiuni anticoncurențiale împotriva altor concurenți. Deci, cartelul între două sau mai multe persoane care activează în mod concertat pe piața gazelor naturale, poate fi cosiderat pe bună dreptate o formă de manipulare a pieței gazelor naturale. Cu alte cuvinte, un cartel pe piața gazelor naturale se poate înfățișa prin colaborarea mai multor participanți la piața gazelor naturale, îndeosebi a producătorilor și furnizorilor de gaze naturale, pentru a stabili prețuri mai mari sau mai mici, decât cele care sunt echitabile pe piața concurențială. În acest context participanții la piața gazelor naturale care încearcă să manipuleze piață prin acțiuni anticoncurențiale, pot utiliza diverse forme de comunicare pentru a ascunde relațiile și intențiile lor, chiar dacă acestea sunt interzise de lege. De exemplu, pot fi implicate organizații precum Patronate sau Asociații furnizorilor de gaze naturale, grupuri de lucru privind armonizarea legislației sau conferințe sistematice privind noile tendințe pe piața gazelor naturale. Aceste tactici pot fi utilizate pentru a obține avantaje nejustificate sau pentru a dobîndi informații previligiate.

Fixarea artificială a unor prețuri mai mari a produselor energetice duce la limitarea producției, or umflarea prețurilor nu generează nimic altceva decât reducerea cererii. Pe de altă parte, cartelul care are poziție dominant pe piața gazelor naturale poate include și stabilirea unor prețuri cu mult mai mici decât cele reale, acțiune la care de regulă se recurge pentru obținerea unor profituri mai mari, or cu cât prețul este mai mic, cu atât cererea este mai mare. În acest sens, în art. 94² din Legea 108 din 2016, intezice orice acord anticoncurențial și abuzul de poziție dominantă pe piața gazelor naturale.

[1] persoane care acţionează în mod concertat – persoane aflate în situaţia în care fiecare dintre ele decide să exercite drepturile lor legate de participaţiunea dobândită sau pe care urmează să o dobîndească în conformitate cu un acord implicit sau explicit încheiat între persoanele respective (art. 3 din Legea cu privire la serviciile de plată și monedă electronică nr. 114/2012);
practică concertată – formă de coordonare a acțiunilor între întreprinderi independente și/sau grupuri independente de întreprinderi, prin care cooperarea practică dintre acestea înlocuiește în mod intenționat riscurile concurenței fără ca întreprinderile sau grupurile de întreprinderi să fi încheiat un acord în acest sens (art. 4 Legea concurenței nr. 183/2012).