Marți, 10 septembrie 2024, Curtea de Justiție a UE a aprobat o amendă antitrust de 2,4 miliarde de euro pentru Google, motivând că practica gigantului tehnologic de a favoriza propriile rezultate ale căutărilor pentru cumpărături, în detrimentul serviciilor concurente, „a fost discriminatorie”.

În anul 2017, Comisia a aplicat Google o amendă de aproximativ 2,4 miliarde de euro pentru că a abuzat de poziția sa dominantă pe mai multe piețe naționale ale căutării pe internet, favorizând propriul serviciu de comparare a produselor în raport cu cel al concurenților săi. Întrucât Tribunalul a confirmat în esență această decizie și a menținut această amendă, Google și Alphabet au introdus un recurs în fața Curții, care îl respinge și confirmă astfel hotărârea Tribunalului.

Prin decizia din 27 iunie 2017, Comisia a constatat că, în 13 țări din Spațiul Economic European (SEE), Google a privilegiat, pe pagina sa de rezultate de căutare generală, rezultatele propriului serviciu de comparare a produselor în raport cu cele ale serviciilor concurente de comparare a produselor. Astfel, Google a prezentat rezultatele căutării serviciului său de comparare a produselor pe prima poziție și le-a pus în valoare în „casete”, însoțindu-le de informații vizuale și textuale atractive. În schimb, rezultatele căutării serviciilor concurente de comparare a produselor nu apăreau decât ca simple rezultate generice (prezentate sub formă de linkuri albastre) și, prin urmare, erau, contrar rezultatelor serviciului de comparare a produselor al Google, susceptibile să fie retrogradate de algoritmi de ajustare în paginile de rezultate generale ale Google.

Comisia a concluzionat că Google a abuzat de poziția sa dominantă pe piața serviciilor de căutare generală pe internet, precum și pe piața serviciilor de căutare specializată de produse și i-a aplicat o amendă de 2 424 495 000 de euro, din care Alphabet, în calitate de asociat unic al Google, a fost obligată să suporte în solidar cuantumul de 523 518 000 de euro.

Google și Alphabet au contestat decizia Comisiei în fața Tribunalului Uniunii Europene. Prin Hotărârea din 10 noiembrie 20213, Tribunalul a respins în esență acțiunea și, în special, a confirmat amenda. În schimb, Tribunalul a considerat că nu s-a stabilit că practica societății Google a avut efecte anticoncurențiale, fie și numai potențiale, pe piața serviciilor de căutare generală. Prin urmare, Tribunalul a anulat decizia Comisiei în măsura în care aceasta a constatat o încălcare a interdicției abuzului de poziție dominantă și în ceea ce privește respectiva piață.

În aceste condiții, Google și Alphabet au formulat recurs în fața Curții, prin care solicită anularea hotărârii Tribunalului în măsura în care prin aceasta le-a fost respinsă acțiunea și anularea deciziei Comisiei.

Prin hotărârea pronunțată marți, 10 septembrie 2024, Curtea respinge recursul și confirmă astfel hotărârea Tribunalului.

Curtea subliniază că legislația Uniunii Europene nu interzice simpla existență a unei poziții dominante, ci doar utilizarea abuzivă a acesteia. În mod special, sunt interzise practicile întreprinderilor aflate într-o poziție dominantă care restrâng concurența bazată pe merite și pot cauza prejudicii altor companii și consumatorilor. Aceste practici includ acțiuni care împiedică, prin alte metode decât cele bazate pe merite, menținerea sau dezvoltarea concurenței pe o piață unde concurența este deja slăbită din cauza prezenței uneia sau mai multor întreprinderi dominante.

Curtea menționează că nu se poate considera în mod general că o întreprindere dominantă care își favorizează produsele sau serviciile față de cele ale concurenților săi adopta automat un comportament ce se abate de la concurența bazată pe merite. Totuși, în cazul de față, Curtea a stabilit că, având în vedere specificul pieței și circumstanțele particulare ale cazului, comportamentul Google a fost considerat discriminatoriu și nu a respectat principiile concurenței bazate pe merite.

Google se confruntă și cu alte două sancțiuni impuse de Uniunea Europeană menționează Politico, inclusiv o sancțiune record de 4,3 miliarde de euro pentru sistemul său de operare Android.

Anul trecut, Tribunalul a sprijinit decizia UE împotriva platformei de cumpărături Google, folosind un ton categoric pentru a critica practica de auto-preferențiere a companiei. Serviciile concurente au acuzat că Comisia Europeană nu a reușit să impună schimbări semnificative din partea Google, care a ajustat afișarea produselor pentru a se conforma cu decizia din 2017.

Între timp, Comisia a câștigat un nou instrument de reglementare, Legea privind Piețele Digitale (DMA), care interzice giganților tehnologici să-și favorizeze propriile produse și servicii pe platformele lor, în detrimentul concurenței.

În acest an, Google a făcut alte ajustări la căutarea produselor pentru a respecta DMA și este supusă unei investigații suplimentare de către UE pentru nerespectarea acestei legi în privința auto-preferențierii pe Google Search.