La data de 25 iulie 2025, au început lucrările Congresul Extraordinar al Avocaților, care a fost convocat ca urmare a aprobării de către Parlament a amendamentului deputatei Efimia Bandalac la proiectul Legii nr. 244/2025 pentru modificarea Legii nr. 1260/2002 cu privire la avocatură.
Având în vedere importanța Congresului, atât pentru profesia liberală de avocat, dar cât și pentru conceptul statului de drept – pretins în Republica Moldova, ședința Congresului din 25 iulie 2025 a fost LIVE (Link VIDEO).
În dimensiunea virtuală, unde mai multe publicații locale au distribuit informații despre Congres, am observat o reacție surpinzătoare din partea publicului “laic”. Astfel, e.g. la postarea Ziarului de Garda am putut identifica zeci de comentarii ostile la adresa avocaților, iar pentru a respecta dreptul de autor al comentatorilor, le voi da citării mai jos pe cele mai captivante:
Larisa Dimitrieva: Avocații sunt intermediari între criminali și judecători.
Ion Jaman: Dupa mine avocatii sunt o forma de a jupuia omul de rind,asa ca avocați le trebue celor cu psturi mari ,asa ca stati in greva pin sor termina banii acumulati,atunci vom vedea.
Viorica Harabara: Ăștea fac stat în stat! Nu au respect de nimeni și de nimic! Nu generalizez! Sunt și avocați onești!
Борис Сынжерян: Ещё одна шайка предателей.
Ciobanu Maria: Dragi avocați dacă nu vă place, lăsați lucrul și pe deal,să rămîne în sistema avocați onesti,îi de ajuns să jupueti poporul,de la voi s-a început operația kuliok.
Tamara Croitoriu: Hoții la atac…
Olga Torica: Arde fundul la cineva? Parca tot Maia Sandu a marit salariile,de ce ne jeluim?
Link la acel SHARE.
Aceste comentarii m‑au surprins profund, fiindcă nu ating deloc substanța grevei avocaților. Totuși, nu intenționez să‑i judec pe cei care le‑au postat și pornesc de la premisa că profilurile lor de Facebook sunt autentice — nu mă voi alătura ipotezei că ar fi „boți ai guvernării”, pentru că nu cred în astfel de conspirații. Dimpotrivă, prefer să mă ghidez după cuvintele gânditorului islamic Ali ibn Abi Talib: „Oamenii sunt dușmani a ceea ce nu cunosc.”
Astfel, voi încerca să explic cât se poate de laconic și simplu pentru oricine este interesat să înțeleagă de ce avocații sunt în grevă, ci nu să se lase conduși de furia mulțimii nefondată.
I. Esența avocaturii
Avocatura nu este o profesie care ar avea o forță decizională, precum ar fi judecătorii, din contra, este o profesie artizanală. Avocații sunt niște meșteșugari care lucrează la comandă – asistăm clientul în instanță, redactăm documente juridice, traducem texte normative, oferim explicații șamd.
În acest context, calificativele aplicate de către comentatorii nu își au rostul, motivele fiind următoarele:
- Corupți: nu poate fi atribuit, pentru că avocatul nu poate fi subiectul luării de mită, el nu decide nimic. Faptul că există avocați care dau, sau intermediază darea de mită – păăăăi, nu ține de calitatea de avocat, bănuiesc că în așa chestiuni tenebre, ai sau nu ai licență nu prea contează, oricine poate transmite un “kuliok”.
- Maia Sandu a mărit salariile: interesant, doar că avocații nu au salarii, ei câștig din onorarii, care sunt agreate de comun acord cu clienții, probabil doar aceștia pot înainta pretenții avocatului dacă nu sunt mulțumiți de calitatea serviciului prestat;
- Hoți: vorbim de o profesie liberală, similară antreprenoriatului, unicul de la cine poate fura avocatul este de la el însuși (de obicei o face când se ocupă cu consultații prietenilor). Avocatul nu prea are acces la fondurile publice, spre deosebire de cei care lucrează la stat.
- Jupuiesc poporul: dacă o să obsevăm statisticile privind impozitele achitate la stat, avocații par a fi cei mai onești contribuabili. Totodată, a se vedea argumentul 3.
II. Esența grevei
După cum am relatat mai sus, greva a fost catalizată de amendamentele introduse de deputata Efimia Bandalac la proiectul Legii nr. 244/2025 pentru modificarea Legii nr. 1260/2002 cu privire la avocatură și care au fost aprobate de Parlament la data de 11 iulie 2025.
a. Problema de procedură:
În primul rând, acest amendament a fost înregistrat la Comisia juridică, numiri și imunități a Parlamentului la data de 9 iulie 2025 și a fost aprobat de Comisie și votat de Parlament, pe data de 10 iulie 2025, la diferență de câteva ore, fără consultarea prealabilă a Uniunii Avocaților, aceasta din urmă fiind doar notificată despre aprobarea lui în comisie și trimiterea în plenul Parlamentului.
Unul dintre principiile la elaborarea unui act normativ, iar amendamentele la legi se adoptă tot prin acte normative de modificare, este asigurarea transparenţei, publicității şi accesibilității.
Nu doar că acest amendament nu a fost adus spre consultări publice, dar nici măcar Uniunea Avocaților, organul de autoadministrare a profesiei de avocat nu a fost consultat cu privire la modificările propuse.
Totul este bine și frumos, dar într-un stat democratic, unde puterea aparține poporului, se presupune că este loc de discuție și brainstormig atunci când dorim să legiferăm ceva.
Acest fapt a fost constat nu doar de Uniunea Avocaților, dar și de multe instituții care au rol de observator, precum este cea a Ombudsmanului, sau de către alte uniuni profesionale, dar și de instituții străine – apropo, inclusiv din statele care fac parte din UE: e.g. România și Franța.
Având în vedere doar acest aspect, ar cam trebui să fim mai empatici cu avocații, dar să continuăm și cu aspecte pe conținutul amendamentului.
b. Probleme de conținut:
Nu este necesară o cercetarea amănunțită pe acest subiect, doar o analiză generală care să asigure cititorul că prin aceste modificări omul de rând nu este salvat de “jupuirea” avocaților, (1) pentru că vedeți argumentele de la I. Esența avocaturii, (2) se încearcă atingerea unor interese mult mai subtile.
– Implicarea statului în comisiile profesionale:
Ministerul Justiției ar urma să desemneaze trei reprezentanți ai societății civile în Comisia de licențiere a avocaților și în Comisia de etică și disciplină, ambele comisii urmând să aibă câte 11 membri (dintre care 8 avocați). Acest concept pare interesant, doar că însăși ideea avocaturii, este a profesiei de breaslă și de protecție a intereselor acesteia.
Statutul nu bugetează sume bănești Uniunii pentru a dicta cum ar urma să funcționeze și auto-administreze. Totodată, cu riscul de a mă repeta, avocații nu prezintă un pericol decizional -dacă statul se teme de coruperea judecătorilor, probabil ar trebui să se clarifice cu aceștia. Oh da, Vettingul, am uitat, în acest caz, urmăriți aceste procese, nu activitatea avocaților.
– Limitarea mandatelor de conducere
Tot prin aceste modificări s-a propus interdicția ca avocații să dețină funcții de conducere în Uniune două mandate la rând. Deosebit de interesantă această propunere care vine din partea reprezentantului unui partid care se vede în Parlament din nou după alegerile din toamnă, cu mulți deputați care vor avea deja al doilea mandat.
Din nou, dacă avocații încredințează cu votul liber exprimat conducerea unor colegi de breaslă, nu cred că este de competența altor persoane să legifereze asemenea interdicții. Mai mult, în Uniunea Avocaților chiar și cu compormiterea alegerilor e mai greu, se încearcă utilizarea unor mecanisme tehnologice terțe, doar pentru a exclude fraudarea și scurgerea indentității votantului.
– Eliminarea taxelor la plângerile disciplinare
Amendamentele interzic perceperea oricăror taxe pentru depunerea și examinarea sesizărilor disciplinare împotriva avocaților.
Acest amendament este cel mai amuzant, taxele pentru sesizarea Comisiei de etică și disciplină sunt următoarele:
Depunerea și examinarea cererii la CED de către neavocați – 500 MDL;
Depunerea și examinarea cererii la CED de către neavocați, beneficiari de ajutor social de stat – 70 MDL;
Depunerea și examinarea cererilor la CED: avocați în nume propriu – 1500 MDL.
Aparent, AVOCAȚII plătesc cel mai mult, publicul larg are chiar și scutiri. Nu în ultimul rând, tot acest legislativ a introdus taxe suplimentare pentru adresarea în instanțele de judecată – taxa de timbru, precum și a mărit cuantumul taxelor de stat, iar acum ei doresc să excludă o taxă pentru gestionarea plângerilor într-un organ liber și de auto-administrare.
Concluzie
Dragă cititor, nu te lăsa purtat de vuietul mulțimii nemulțumite, oricât de numeros și gălăgios ar fi. Informează‑te, cântărește argumentele și decide singur. Într‑o societate liberă, orice grup are dreptul — garantat de lege — să protesteze atunci când interesele sale LEGITIME sunt amenințate.
„Nu sunt de acord cu ceea ce spui, dar voi apăra până la moarte dreptul tău de a o spune.” — (atribuit lui Voltaire)
Acesta este miezul unui stat de drept: să apărăm libertatea celuilalt chiar și (sau mai ales) atunci când nu împărtășim aceeași opinie. Când refuzăm să ascultăm și etichetăm grăbit, riscăm să pierdem tocmai punțile care ne țin împreună ca societate. Adevăratul curaj civic nu înseamnă să strigi mai tare decât ceilalți, ci să‑ți păstrezi mintea limpede, inima deschisă și să reacționezi cu demnitate ori de câte ori drepturile. ale tale sau ale altora, sunt puse la încercare.
Cu siguranță că există avocații care nu-și merită licență, doar că prin asemenea mijloace problema nu va fi rezolvată. Există organe care urmează să-și îndeplinească atribuțiile, dar nu să creăm un stat orwellian condus de adagiul „Fratele mai mare te urmărește”.
Nu în ultimul rând, atunci când vi se vor încălca drepturile, nu tot la avocații cunoscuți vă veți adresa?
P.S. dacă tot avocații sunt compromiși în ochii publicului, vorba clasicului compromis „și să vă văd mândri”!