Gabriel Vescu
I. Introducere:
În contextul în care civilizația umană se află într-o nouă cursă spațială și într-o eră a astropoliticii, [1, p. xi, xiv] în care mineritul spațial va deveni, probabil, o realitate în deceniile următoare, acest Articol urmărește să contribuie la popularizarea, la nivel societal, a necesității participării R. Moldova la activitățile legate de spațiul cosmic, precum și să încurajeze factorii de decizie (organele statului, instituțiile academice, actorii din sectorul privat etc.) să ia în considerare acest domeniu.
II. Raționament:
Resursele naturale de pe Pământ sunt limitate. Suntem deja martorii unor tensiuni geopolitice vis-à-vis de metalele rare, care sunt indispensabile pentru tehnologiile moderne. În schimb, cele existente în spațiul cosmic sunt, din punct de vedere practic, inepuizabile, având în vedere vastitatea Universului. Diversitatea mineralelor, gazelor, apei și metalelor rare care se găsesc pe corpurile cerești ar putea fi valorificată pentru a furniza materie primă și energie necesare susținerii vieții umane, precum și facilitării explorării continue a spațiului cosmic. [2]
În acest context, este relevant de menționat faptul că, recent, pe Lună au fost descoperite metale rare și apă, [1, p. xii] iar un asteroid oarecare ar putea conține mai multă platină decât a fost extrasă de-a lungul întregii istorii a omenirii. Totodată, cel mai valoros asteroid identificat în centura de asteroizi (situată între orbitele lui Marte și Jupiter) – Davida, are o valoare a resurselor de aproximativ 27 de cvintilioane de dolari americani. [3] Pentru comparație, în anul 2022, PIB-ul global a fost de puțin peste 100 de trilioane de dolari americani [4] – aproximativ de 270.000 de ori mai mic decât valoarea estimativă a resurselor asteroidului menționat supra.
Chiar dacă mineritul spațial nu este, deocamdată, o realitate, tehnologiile necesare pentru exploatarea resurselor spațiale sunt dezvoltate tot mai intens de diverse companii. În anul 2024, s-a estimat că, până în 2025, valoarea de piață a acestor activități va ajunge la aproximativ 3,9 miliarde de dolari americani. [3]
Deși a făcut parte din URSS – principala putere spațială alături de SUA în timpul Războiului Rece, RSS Moldovenească a fost implicată doar periferic în activitățile legate de spațiul cosmic, rolurile centrale în programul spațial sovietic revenind RSFS Ruse, RSS Ucrainene și RSS Kazahe (locația Cosmodromului Baikonur de pe care au fost lansate misiuni importante precum Sputnik 1 și Vostok 1). Chiar și după obținerea independenței în 1991, R. Moldova a avut o implicare marginală în sectorul spațial, cea mai semnificativă realizare a sa fiind lansarea satelitului TUMnanoSAT de pe Stația Spațială Internațională în anul 2022. Acest prim satelit artificial moldovenesc a fost construit de Universitatea Tehnică a Moldovei, cu sprijinul Biroului Națiunilor Unite pentru Afaceri Spaţiale și al Agenţiei de Explorare Aerospaţială Japoneze. [5] Totuși, evoluțiile privind implicarea R. Moldova în sectorul spațial sunt pozitive. În prezent, comunitatea științifică moldovenească contribuie la construcția a alți doi sateliți, a căror lansare este programată pentru semestrul al doilea al anului 2026. [6]
Pentru a fundamenta raționamentul alăturării R. Moldova la cursa spațială, am recurs și la analiza istorică. Deși fenomenul colonialismului occidental-european este indiscutabil condamnabil, acesta a conferit totuși avantaje substanțiale mai multor entități politice din Europa de Vest. Prin dobândirea de materii prime, precum și prin deschiderea de noi rute comerciale și piețe de desfacere, acești actori geopolitici au catalizat procesul de industrializare, au stimulat progresul tehnico-științific și au impulsionat creșterea economică, reușind astfel să își asigure influența politică și să își consolideze dominația economică pe scena globală. Să luăm drept exemplu diferențele evidente din secolul al XVII-lea dintre Provinciile Unite (care dețineau numeroase colonii) și Principatul Moldovei (care a pierdut anterior accesul la mare în fața Imperiului Otoman). În mod asemănător, în contextul noii curse spațiale, R. Moldova riscă să fie marginalizată și, în consecință, să piardă oportunitatea de a lua parte la viitoarea epocă de aur generată de explorarea și valorificarea spațiului cosmic.
Chiar dacă art. I, alin. 1 din Tratatul cu privire la principiile care guvernează activitatea statelor în explorarea și utilizarea spațiului cosmic, inclusiv a Lunii și a celorlalte corpuri cerești din 1967 (în continuare – Tratatul cu privire la spațiul cosmic) stipulează că explorarea și utilizarea spațiului cosmic trebuie să se realizeze în beneficiul și în interesul tuturor țărilor, indiferent de nivelul lor de dezvoltare științifică sau economică, [7] semnificația exactă a acestei prevederi rămâne neclară. Este excesiv de optimist să presupunem că statele vor împărți de bunăvoie resursele extrase din spațiul cosmic sau câștigurile financiare rezultate din activitățile spațiale. Este, mai degrabă, realist să ne așteptăm ca împărțirea beneficiilor să se limiteze la anumite cunoștințe științifice și expertiză tehnică.
Prin urmare, cea mai bună abordare pe care R. Moldova o poate adopta nu este să aștepte eventualele beneficii din partea statelor cu capacități spațiale, ci să acționeze încă de pe acum și să își dezvolte propriile capacități în domeniul spațiului cosmic. Este esențial să manifestăm prudență – chiar dacă Tratatul cu privire la spațiul cosmic este „îmbrăcat” într-un limbaj egalitarist, ținând cont de istoria omenirii, există o probabilitate înaltă ca cele mai influente națiuni să obțină majoritatea beneficiilor explorării și utilizării spațiului, în timp ce statele nepregătite vor rămâne marginalizate.
O altă considerație importantă este că, deși Tratatul cu privire la spațiul cosmic interzice apropriațiunea națională a spațiului (art. II) [7] – o prevedere care a evoluat într-o normă de drept internațional cutumiar, [8, p. 230] anumite puteri spațiale proeminente ar putea acționa contrar normei în cauză, încălcând dreptul internațional.
Însă, chiar dacă puterile spațiale proeminente nu vor viola dreptul internațional spațial, acest fapt nu garantează accesul R. Moldova la resursele spațiale. Acele puteri ar putea fi primele care să se stabilească în zonele cele mai oportune (într-o fază incipientă) ale spațiului cosmic (mai apropiate de Pământ, mai abundente în resurse), fără a le supune apropriațiunii naționale, ci limitându-se la exploatarea resurselor acestora, obținând astfel un avantaj inițial disproporționat în raport cu alte state – avantaj care le-ar accelera progresul ulterior. Prin urmare, R. Moldova trebuie să fie capabilă să se numere printre primele state care se alătură explorării și utilizării spațiului cosmic la scară extinsă.
Prin devenirea unei națiuni cu capacități spațiale semnificative, R. Moldova ar putea, de asemenea, să își sporească prestigiul internațional, să dobândească o influență (astro)politică mai mare și să participe mai activ la relațiile internaționale, beneficiind astfel de o gamă variată de avantaje.
Pe termen scurt, alăturarea R. Moldova la cursa spațială i-ar aduce o creștere a PIB-ului și o sporire a prosperității economice prin dezvoltarea unui nou sector al economiei naționale. Aceasta ar presupune apariția de start-up-uri și alte entități private, crearea de locuri de muncă, atragerea de investiții străine directe, precum și dezvoltarea de produse, servicii și software cu aplicații în diverse domenii – agricultură, viticultură, securitate națională etc., întrucât sectorul spațial nu se limitează doar la lansarea de sateliți sau rachete.
III. Strategie:
Primul set de acțiuni pe care R. Moldova ar trebui să îl întreprindă este aderarea la cele patru tratate internaționale care constituie fundamentul dreptului internațional spațial, și anume: Tratatul cu privire la spațiul cosmic, Acordul cu privire la salvarea astronauților, reîntoarcerea astronauților și restituirea obiectelor lansate în spațiul cosmic din 1968, Convenția cu privire la răspunderea internațională pentru daunele cauzate de obiectele lansate în spațiul cosmic din 1972 și Convenția cu privire la înregistrarea obiectelor lansate în spațiul cosmic din 1976.
Aceasta ar presupune asumarea angajamentului R. Moldova față de principiile dreptului internațional spațial (sau confirmarea angajamentului în cazul principiului explorării și folosirii în mod liber a spațiului cosmic de către toate statele și a principiului non-apropriațiunii naționale a spațiului cosmic, consacrate în art. I, alin. 2 și, respectiv, art. II din Tratatul cu privire la spațiul cosmic, care au dobândit statutul de norme de drept internațional cutumiar, fiind deja opozabile R. Moldova), [8, p. 230] consolidând astfel poziția țării în cadrul comunității spațiale internaționale și semnalând intenția sa de a juca un rol activ în explorarea și utilizarea spațiului cosmic.
În acest context, merită subliniat faptul că și în ultimii ani statele continuă să adere la aceste tratate internaționale. De exemplu, România a aderat la Convenția cu privire la înregistrarea obiectelor lansate în spațiul cosmic din 1976 în 2023, iar Ecuador în 2025.
Totuși, R. Moldova ar trebui să se abțină de la aderarea la Acordul privind guvernarea activității statelor pe Lună și alte corpuri cerești din 1984. Întrucât o analiză detaliată a acestui acord depășește sfera prezentului Articol, este suficient de menționat faptul că numărul limitat de părți la tratat, coroborat cu absența SUA, Chinei și Rusiei [9] (cele trei puteri spațiale majore), [1, p. xiv-xv] sugerează că cea mai prudentă abordare ar fi evitarea aderării.
O altă măsură pe R. Moldova ar trebui să o întreprindă este aderarea la Comitetul ONU pentru Utilizarea Pașnică a Spațiului Cosmic. Extinderea acestuia a contribuit la democratizarea procesului de dezvoltare a dreptului internațional spațial, întrucât un număr tot mai mare de state participă la luarea deciziilor, facilitând progresul. [10, p. 15] Prin urmare, R. Moldova ar avea posibilitatea de a-și exprima interesle naționale și de a influența elaborarea politicilor privind spațiul cosmic.
Deși, în faza incipientă, ar fi prematură crearea unui minister al afacerilor spațiale, autoritățile publice competente ale R. Moldova ar trebui să ia în considerare înființarea unui alt tip de organ de stat (agenție, administrație etc.) responsabil de afacerile spațiale. Noul organ ar urma să abordeze atât aspectele politice, juridice și economice, cât și pe cele tehnico-științifice.
În acest context, este important de menționat că Luxemburgul (care își propune să se poziționeze ca un centru european al activităților spațiale, iar în 2019 sectorul spațial și al sateliților reprezenta aproximativ două procente din PIB – față de circa zero procente în urmă cu trei decenii) a înființat propria agenție spațială relativ recent – în 2018. Agenția Spațială a Luxemburgului se concentrează pe stimularea dezvoltării activităților economice în domeniul spațial și pe crearea unui fond destinat investițiilor în start-up-uri de tehnologie spațială. [11] În plus, la nivel global, există zeci de agenții spațiale, majoritatea țărilor europene beneficiind de agenții spațiale naționale, inclusiv România (Agenția Spațială Română) și Ucraina (Agenția Spațială de Stat a Ucrainei).
Organul propus ar urma să formuleze propuneri de politici, să elaboreze proiecte de acte normativ-juridice, să promoveze parteneriate internaționale (de exemplu cu Agenția Spațială Română, Agenția de Explorare Aerospațială Japoneză), să atragă investitori și să coordoneze activitățile cu diverse entități – guvernamentale și neguvernamentale, naționale, străine și internaționale.
Acesta ar putea servi drept autoritatea publică responsabilă pentru dezvoltarea unui cadru legal favorabil pentru actorii privați, permițându-le să desfășoare activități legate de spațiul cosmic și să obțină beneficiile dorite fără o implicare excesivă a statului, inspirându-se din cadrul legal al Luxemburgului, SUA, Japoniei și Emiratelor Arabe Unite – state care dispun de legislație națională privind exploatarea comercială a resurselor spațiale. [12] R. Moldova ar trebui să încurajeze acest tip de exploatare, având în vedere că experiența istorică arată că statele care au sprijinit inițiativele private au fost semnificativ mai prospere din punct de vedere economic și mai influente din punct de vedere politic decât cele care nu au făcut acest lucru.
Liberalizarea sectorului spatial ar extinde beneficiile activităților spațiale dincolo de statul însuși, incluzând și sectorul privat. Aceasta ar permite valorificarea potențialului indivizilor, start-up-urilor și al altor entități private deja consacrate, contribuind totodată la crearea unui mediu favorabil investițiilor străine directe în R. Moldova. În consecință, un asemenea proces ar putea cataliza dezvoltarea unui nou sector al economiei naționale, poziționând R. Moldova drept un centru regional de inovație tehnologică și științifică. Mai mult, progresele în domeniul tehnologiilor spațiale ar putea genera efecte pozitive și asupra altor sectoare ale economiei naționale. De exemplu, îmbunătățirile privin utilizarea datelor satelitare în managementul culturilor agricole ar putea duce la creșterea randamentului agricol, contribuind astfel la progres economic suplimentar.
Un exemplu concret de liberalizare a sectorului spațial ar fi instituirea unui regim fiscal preferențial destinat actorilor privați care desfășoară activități legate de spațiul cosmic. Totuși, este necesară o definire clară a noțiunii „activități legate de spațiul cosmic” pentru ca aceasta să nu fie nici prea largă, dar nici prea îngustă. De exemplu, o companie care dezvoltă software ce utilizează date satelitare pentru optimizarea cultivării strugurilor ar trebui să se încadreze în sfera acestei noțiuni. În schimb, un viticultor care doar folosește un astfel de software în procesul de recoltare s-ar situa în afara noțiunii. Furnizarea unei definiții precise a noțiunii în cauză este, însă, în afara sferei acestui Articol.
Acest regim fiscal special ar putea consta într-o cotă unică redusă de impozitare, aplicabilă pentru o perioadă de timp determinată tuturor actorilor privați care desfășoară activități legate de spațiul cosmic. În plus, un tratament fiscal preferențial ar putea fi aplicat veniturilor provenite din investiții în aceste activități. Astfel de măsuri ar stimula, în special, atragerea companiilor străine care dispun de capitalul și know-how-ul necesar dezvoltării unui sector atât de complex precum cel spațial.
Moldova ar trebui, de asemenea, să adere la Agenția Spațială Europeană, ceea ce i-ar permite să acceseze tehnologii spațiale și expertiză avansată, să valorifice resurse suplimentare și să beneficieze de oportunități de instruire și cercetare pentru studenții și oamenii de știință moldoveni. Mai mult, calitatea de membru ar consolida greutatea politică a țării în domeniul spațial și ar acorda acces R. Moldova la portul spațial din Guyana Franceză (Centre Spatial Guyanais). Totodată, întrucât R. Moldova aspiră să adere la UE, aderarea la Agenția Spațială Europeană ar reprezenta o măsură firească și benefică, având în vedere că majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene sunt, de asemenea, membre ale Agenției Spațiale Europene și că între aceste două organizații internaționale există o relație strânsă.
Moldova ar trebui, în plus, să semneze Acordurile Artemis: Principii pentru cooperarea în explorarea și utilizarea civilă a Lunii, a lui Marte, a cometelor, și a asteroizilor în scopuri pașnice (în continuare – Acordurile Artemis) – un instrument de tip soft law, stabilit în 2020 de SUA împreună cu alte șapte state, care, la data de 11 ianuarie 2026, a ajuns la un total de 60 de state semnatare (în mare parte democrații occidentale și națiuni aliniate Vestului, inclusiv România și Ucraina). [13]
În primul rând, semnarea Acordurilor Artemis ar consolida interpretarea permisivă a R. Moldova vis-à-vis de extragerea și utilizarea resurselor spațiale (secț. 10, alin. 2). [14] În acest context, este important de subliniat că există multiple perspective asupra legalității exploatării resurselor spațiale. Întrucât o analiză detaliată a acestui subiect depășește sfera prezentului Articol, este suficient de notat că o interpretare permisivă își găsește fundamentul în Tratatul cu privire la spațiul cosmic. În al doilea rând, este relevant de menționat faptul că România, Japonia și Emiratele Arabe Unite sunt state semnatare ale Acordurilor Artemis, [13] iar cercetători moldoveni au colaborat/continuă să colaboreze cu entități publice din aceste state în domeniul construcției sateliților. [5][6] În al treilea rând, întrucât R. Moldova este orientată din punct de vedere (geo)politic spre Occident în general și spre UE în particular, Chișinăul ar trebui să se ralieze cu Vestul și din punct de vedere astropolitic. În al patrulea rând, alinierea cu o putere spațială majoră și principala superputere mondială – SUA, precum și cu aliații acesteia, ar spori șansele R. Moldova de a nu fi marginalizată în domeniul spațial, fortificându-i șansele de afirmare și supraviețuire într-un mediu competitiv, la o etapă în care nu ar fi capabilă să acționeze în mod independent.
Moldova ar trebui, de asemenea, să își intesifice investițiile în sectorul academic, axându-se atât pe formarea oamenilor de știință și inginerilor în domeniul spațial (inclusiv prin oferirirea de sprijin instituțional și financiar proiectelor spațiele ale Universității Tehnice a Moldovei care și-a demonstrat competența în acest domeniu), [5][6] cât și a experților în drept și politici spațiale.
O altă propunere ar fi consacrarea în Constituție a obiectivului strategic de atingere a unor capacităților spațiale semnificative (având ca sursă de inspirație modificările constituționale recente prin care au fost stipulate în cel de-al optulea și al nouălea alineat din Preambulul Constituției ireversibilitatea parcursului european și, respectiv, integrarea în UE drept obiectiv strategic al R. Moldova). [15] O asemenea prevedere ar ridica dezvoltarea capacităților spațiale la rangul de pilon al identității naționale, instituind totodată o obligație constituțională pentru guverne de a acționa în vederea realizării acestui deziderat.
Este important de menționat faptul că dezvoltarea unui sector spațial moldovenesc nu depinde exclusiv de măsurile recomandate supra. Factori generali precum consolidarea statului de drept, liberalizarea economiei, investițiile în educație, aderarea la UE și reducerea amenințărilor la adresa securității naționale, inclusiv prin reintegrarea țării sunt, la fel, esențiali atât pentru atragerea capitalului și a companiilor străine, cât și pentru stimularea antreprenoriatului autohton în domeniul spațial.
După implementarea recomandărilor formulate în prezentul Articol și înființarea unui sector spațial bazat în principal pe sectorul privat, care va stimula creșterea economică și va majora veniturile bugetulului de stat, autoritățile publice competente ale R. Moldova ar putea investi în infrastructură spațială și nave spațiale de stat, dezvoltând astfel și capacitățile spațiale de stat ale R. Moldova.
IV. Concluzie:
Ratarea oportunității de a participa la explorarea și utilizarea spațiului cosmic ar constitui o greșeală gravă, poate chiar fatală, întrucât avantajele oferite de vastitatea spațiului cosmic sunt din punct de vedere practic, inepuizabile. Totodată, pentru a nu fi marginalizată, este crucial ca R. Moldova să se numere printre primele state care se alătură explorării și utilizării spațiului cosmic la scară extinsă.
Realizări de asemenea anvergură pot părea, într-adevăr, excesiv de ambițioase raportat la nivelul actual de dezvoltare economică și tehnico-științifică al R. Moldova. Cu toate acestea, în cele din urmă, R. Moldova ar putea să nu participe la explorarea și utilizarea spațiului cosmic de una singură, ci alături de aliați, precum membri ai Agenției Spațiale Europene, semnatari ai Acordurilor Artemis sau în cadrul mai larg al UE. Totuși, pentru a putea obține beneficiile urmărite, R. Moldova va trebui să se asigure că poate oferi contribuții substanțiale aliaților săi.
Probabil că cel mai relevant exemplu în domeniul politiclor spațiale pentru autoritățile publice competente ale R. Moldova îl constituie Luxemburgul, având în vedere multiplele similitudini dintre aceste două state, precum dimensiunea teritorială, numărul populației, amplasarea geografică (Europa), lipsa ieșirii directe la mare, resursele naturale limitate, sistemul juridic (romano-germanic), sistemul politic (democrație liberală) și apartenența comună la UE (odată ce R. Moldova va adera). Cu toate acestea, trebuie recunoscut că Luxemburgul, spre deosebire de R. Moldova, este semnificativ mai dezvoltat din punct de vedere economic, nu se confruntă cu amenințări la adresa integrității teritoriale și suveranității și este pe deplin integrat în structurile euro-atlantice.
*acest Articol se bazează pe Teza de Licență intitulată The Final Frontier: Legal and Policy Considerations of Moldova Joining the Outer Space Race, susținută de autor la data de 9 iunie 2025, în cadrul Departamentului Drept Internațional și European al Facultății de Drept a Universității de Stat din Moldova.
V. Bibliografie:
1. MARSHALL, T., The Future of Geography: How Power and Politics in Space will Change our World: Elliott & Thompson, 2023.
2. Luxembourg Space Agency, Resources in Space, 17 iunie 2020 (data actualizării), disponibil la: https://space-agency.public.lu/en/space-resources/ressources-in-space.html.
3. Statista Research Department, Statista, Space Mining – statistics & facts, 19 martie 2024 (data publicării), disponibil la: https://www.statista.com/topics/3279/space-mining/#topicOverview.
4. O’NEILL, A., Statista, Global gross domestic product (GDP) at current prices from 1985 to 2029, 10 ianuarie 2025 (data publicării), disponibil la: https://www.statista.com/statistics/268750/global-gross-domestic-product-gdp/.
5. United Nations Moldova, Moldova deploys first satellite from International Space Station through KiboCUBE programme, 12 august 2022 (data publicării), disponibil la: https://moldova.un.org/en/195181-moldova-deploys-first-satellite-international-space-station-through-kibocube-programme.
6. MAXIM, L., Radio Europa Liberă Moldova, Cercetătorii moldoveni participă la construcția a doi sateliți care vor fi lansați în spațiu în 2026, 21 martie 2025 (data publicării), disponibil la: https://moldova.europalibera.org/a/cercetatorii-moldoveni-participa-la-constructia-a-doi-sateliti-care-vor-fi-lansati-in-spatiu-in-2026/33355067.html.
7. Treaty on principles governing the activities of States in the exploration and use of outer space, including the moon and other celestial bodies. Deschis spre semnare la Moscova, Londra și Washington, la 27 ianuarie 1967. A intrat în vigoare la 10 octombrie 1967.
8. OLIVER, N. Past as prologue: Roman law and the interpretation of international space law governing the use of the Moon and other celestial bodies. În: The Oxford University Undergraduate Law Journal, Nr. XII/2023.
9. United Nations Treaty Collection, Status of the Agreement governing the Activities of States on the Moon and Other Celestial Bodies, 21 aprilie 2025 (data stării), disponibil la: https://treaties.un.org/pages/ViewDetails.aspx?src=TREATY&mtdsg_no=XXIV-2&chapter=24&clang=_en#EndDec.
10. LARSEN, P. B., LYALL, F., Space law: A treatise, ed. a 3-a: Routledge, 2025.
11. BRENNAN, L., The Conversation, How Luxembourg is positioning itself to be the centre of space business, 16 iulie 2019 (data publicării), disponibil la: https://theconversation.com/how-luxembourg-is-positioning-itself-to-be-the-centre-of-space-business-120436.
12. ZIELINSKI, L. Y., International Bar Association, Disputes over space mining on the horizon?, 18 ianuarie 2023 (data publicării), disponil la: https://www.ibanet.org/disputes-over-space-mining-on-the-horizon.
13. National Aeronautics and Space Administration, Artemis Accords, 12 ianuarie 2026 (data actualizării), disponibil la: https://www.nasa.gov/artemis-accords/.
14. The Artemis Accords: Principles for Cooperation in the Civil Exploration and Use of the Moon, Mars, Comets, and Asteroids for Peaceful Adoptat la 13 octombrie 2020.
15. Constituția Republicii Moldova, adoptată la 29.07.1994. Publicată în: Monitorul Oficial Nr. 1 din 12.08.1994. Republicată în: Monitorul Oficial Nr. 466 din 13.11.2024.