Pe 26 septembrie 2019, Curtea Constituțională a pronunțat o hotărâre privind excepția de neconstituționalitate a textului „actele Băncii Naționale adoptate în procesul de evaluare și supraveghere a calității acționarilor entităților supravegheate de Banca Națională” din articolul 214 alin. (8) al Codului administrativ și a articolului 111 alin. (4) din Legea nr. 548 din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei.
Autorii excepției au invocat faptul că, potrivit articolului 214 alin. (8) din Codul administrativ, odată atacate în procedura contenciosului administrativ, actele Băncii Naţionale a Moldovei adoptate în procesul de evaluare şi de supraveghere a calităţii acţionarilor entităţilor supravegheate de Banca Națională nu pot fi suspendate. Aceștia menționează că prevederi similare din Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei şi din Legea contenciosului au fost declarate neconstituționale prin Hotărârea nr. 31 din 1 octombrie 2013. Prin urmare, autorii sesizării au solicitat aplicarea considerentelor hotărârii menționate în privința normelor contestate.
În critica articolului 111 alin. (4) din Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei, articol care prevede că, până la proba contrarie, se prezumă existența unui interes public în executarea imediată şi neîntreruptă a actelor Băncii Naţionale, autorii excepției au sugerat că prin scutirea de sarcina probei a Băncii Naționale cu referire la existența interesului public privind executarea imediată a actelor acestei instituții se încalcă dreptul la un proces echitabil.
Analiza Curții
La etapa admisibilității, Curtea a constatat că articolul 111 alin. (1) din Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei și articolul 214 alin. (8) din Codul administrativ se exclud reciproc, cel puțin în privința posibilității de a suspenda actele Băncii Naţionale adoptate în procesul de evaluare şi de supraveghere a calităţii acţionarilor entităţilor supravegheate de Banca Naţională.
Aplicând regula de interpretare Lex posterior derogat priori, Curtea a ajuns la concluzia aplicabilității, în litigiul principal, a articolului 214 alin. (8) din Codul administrativ, sub aspectul interdicției de a cere suspendarea executării actelor Băncii Naționale a Moldovei adoptate în procesul de evaluare și de supraveghere a calității acționarilor entităților supravegheate de aceasta, în detrimentul articolului 111 alin. (1) din Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei. Din aceste motive, Curtea a declarat inadmisibil capătul de cerere cu privire la neconstituționalitatea articolului 111 alin. (4) din Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei.
Fiind suverană a caracterizării juridice care trebuie oferită situației factuale a cauzei, Curtea a considerat că dispozițiile contestate trebuie examinate prin prisma articolelor 20 [accesul liber la justiție] și 46 [dreptul la proprietate privată şi protecția acesteia] din Constituție, care sunt corespondentele articolului 6 din Convenția Europeană și articolului 1 al Protocolului nr. 1 la Convenție.
Curtea a reținut că, deși este în interesele certitudinii juridice, al previzibilității și al egalității în fața legii ca judecătorii constituționali să nu se distanțeze, fără un motiv serios, de precedentele stabilite în cazurile anterioare, omisiunea Curții de a interveni parțial în soluția pe care o oferă HCC nr. 31 din 1 octombrie 2013 ar fi putut conduce la riscul blocării unor reforme sau al perfecționării în domeniul politicilor financiare ale statului.
Având în vedere evoluțiile din sistemul financiar care au avut loc în Republica Moldova în perioada următoare HCC nr. 31 din 1 octombrie 2013, s-a evidențiat necesitatea restricționării accesului pe piața bancară a persoanelor care pot prezenta riscuri pentru buna-funcționare a băncilor, în particular, și pentru sistemul bancar al Republicii Moldova, în general.
Trimiterile la jurisprudența anterioară a Curții au relevat rolul fundamental al statului în domeniul economiei, rol recunoscut de articolul 126 alin. (2) lit. c) din Constituție: „Statul trebuie să asigure protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară”. În acest sens, Curtea și-a reconsiderat unele raționamente exprimate în Hotărârea sa nr. 31 din 1 octombrie 2013.
Curtea a menționat că considerentul absolutist al Curții exprimat în HCC nr. 31 din 1 octombrie 2013 cu referire la existența unui drept de a cere suspendarea unor acte administrative, prin prisma articolului 20 din Constituție, nu este îndreptățit. Pentru a se putea susține încălcarea articolului 20 din Constituție în fața Curții Constituționale, trebuie să se constate afectarea caracterului echitabil general al procedurilor, prin existența unor norme legale, un criteriu fundamental pe care autorii sesizării trebuiau să-l demonstreze.
Curtea a examinat la modul abstract dacă legislația relevantă oferă garanții procedurale care să le permită autorităților să administreze în mod echitabil cazurile acționarilor sancționați de către Banca Națională a Moldovei, din perspectiva dreptului lor de proprietate și a lipsei unor prejudicii care ar deveni ireversibile și cu puține oportunități de redresare.
În fine, Curtea a conchis că dreptul de proprietate al acționarilor sancționați nu este încălcat, pentru că acești proprietari au parte, într-un final, de o despăgubire. Remediul privind repararea prejudiciilor prin compensare materială echitabilă asigură un just echilibru între interesul public și interesele băncii/acționarilor.
Totuși, Curtea și-a rezervat competența de a verifica în viitor constituționalitatea prevederilor legale în materia aplicării sancțiunilor și a remedierii prejudiciilor provocate prin aplicarea ilegală a acestor sancțiuni în procesul de evaluare şi de supraveghere a calității acționarilor băncilor, dacă va fi sesizată cu o pretinsă încălcare a drepturilor fundamentale.
Concluziile Curții:
Pornind de la cele menționate, Curtea a declarat inadmisibilă excepția de neconstituționalitate în partea ce ține de controlul constituționalității articolului 111 alin. (4) din Legea nr. 548 din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei.
Ea a recunoscut constituționalitatea textului „Nu pot fi suspendate actele Băncii Naţionale adoptate în procesul de evaluare şi supraveghere a calităţii acţionarilor entităţilor supravegheate de Banca Naţională” din articolul 214 alin. (8) din Codul administrativ, adoptat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018.
Această hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Sursa: constcourt.md