Jurisprudenţă

Comunicat informativ ce vizează poziția CSM referitor la acțiunea depusă în contencios administrativ de un grup de judecători
06.11.2019 | JURIDICE MOLDOVA

Consiliul Superior al Magistraturii informează că la 31.10.2019, la Curtea de Apel Chișinău a fost înregistrată una din acțiunile în contencios administrativ, depusă de Grupul de judecători: Corneliu Guzun, Viorica Dodon, Tatiana Avasiloaie și alții, împotriva CSM, cu privire la anularea hotărârilor CSM din 24 octombrie 2019, și anume, nr. 390/25, nr. 381/25, nr.382/25, nr. 383/25, nr. 387/25, nr. 388/25 și nr. 389/25 și a operațiunii administrative de convocare a ședinței Plenului CSM la 24.10.2019, precum și suspendarea executării hotărârilor nominalizate din 24.10.2019 adoptate de CSM.

CSM a postat pe site-ul oficial Referința depusă în cadrul procesului, la acțiunea înaintată de acest grup de judecători. Mai jos regăsiți Referința integral:

R E F E R I N Ț Ă

Prin cererea de chemare în judecată în cauza de contencios administrativ reclamanții au solicitat:

– anularea hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii din 24.10.2019, și anume, nr. 390/25 nr. 381/25, nr.382/25, nr. 383/25, 387/25, 388/25 și nr. 389/25 și a operațiunii administrative de convocare a ședinței Plenului CSM la 24.10.2019;

– suspendarea executării hotărârilor nominalizate din 24.10.2019 adoptate de CSM.

Cu privire la admisibilitatea cererii de chemare în judecată prin prisma prevederilor Codului administrativ.

În accepțiunea art. 3 Cod administrativ, legislaţia administrativă are drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a activităţii administrative şi a controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor şi a libertăţilor prevăzute de lege ale persoanelor fizice şi juridice, ţinându-se cont de interesul public şi de regulile statului de drept.

În baza art. 195 Cod administrativ, procedura acţiunii în contenciosul administrativ se desfăşoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepţia art.169–171.

În această ordine de idei, art. 207 alin. (1) Cod administrativ, stipulează că instanţa verifică din oficiu dacă sunt întrunite condiţiile pentru admisibilitatea unei acţiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acţiunea în contencios administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.

În speță, se denotă că la 31.10.2019, Grupul de judecători a depus prezenta acțiune în contencios administrativ împotriva CSM, solicitând anularea hotărârilor CSM din 24.10.2019 și suspendarea acestora.

În acțiune au invocat că operațiunea administrativă de convocare a ședinței CSM și ședința propriu zisă din 24.10.2019 sunt ilegale, din motiv că a fost convocată și desfășurată  de către 5 foști membri ai CSM, care au fost revocați de Adunarea Generală Extraordinară a Judecătorilor desfășurată la 27.09.2019, iar ca urmare toate operațiunile administrative și hotărârile adoptate în Plen de către CSM la 24.10.2019 reprezintă acte administrative individuale ilegale.

Totodată, potențialii reclamanții au indicat că foștii membri au uzurpat calitatea și funcția de membru al CSM.

Articolul 207 alin. (2) lit. e) Cod administrativ, stabilește că acţiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.17.

La rândul său, art. 17 Cod administrativ, indică că drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă.

Iar, art. 20 Cod administrativ, prevede că dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acţiune în contencios administrativ, cu privire la care decid instanţele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.

În virtutea art. 39 Cod administrativ, controlul judecătoresc al activităţii administrative este garantat şi nu poate fi îngrădit. Orice persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art.17 sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanţei de judecată competente.

Art. 189 alin. (1) și (2) Cod administrativ, prevede că orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorităţi publice poate înainta o acţiune în contencios administrativ. O acţiune în contencios administrativ poate fi înaintată şi atunci când autoritatea publică nu a soluţionat în termen legal o cerere.

Reglementări similare se regăsesc și la art. 53 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova, care stabilește expres că persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins, anularea actului şi repararea pagubei.

Raportând la caz, prevederile menționate în cumul cu invocările potențialilor reclamanți, rezultă că pentru admisibilitatea acțiunii în contenciosul administrativ este necesar să fie revindecat de către reclamant un drept propriu și să existe o activitate administrativă desfășurată de către o autoritate publică.

Or, pentru a contesta activitatea autorității publice, persoana trebuie să justifice un drept al său încălcat prin actele contestate, așa cum autoritățile acționează în regim de putere publică și asigură activitatea statului în domeniul pentru care a fost format.

Din aceste considerente se impune condiția de încălcare a unui drept al său, pentru ca actul administrativ să poată fi contestat de o persoană, care la caz, lipsește.

Astfel, rezultă că potențialii reclamanți, au solicitat anularea hotărârilor Plenului CSM din 24.10.2019, însă din motivele descrise în acțiune, precum și persoanele vizate în hotărârile contestate, nu rezultă care drept al lor au fost încălcate.

Mai mult, în acțiunea de contencios administrativ, nu este indicat, în sensul admisibilității acțiunii, revindecarea unui drept propriu lezat prin activitatea administrativă a CSM.

Finalmente, având în vedere prevederile legale menționate, se constată că nu sunt întrunite condițiile de admisibilitate conform Codului administrativ, or, totuși, din acțiunea de contencios administrativ și solicitările potențialilor reclamanți, nu rezultă încălcarea prin  actele contestate sau prin activitatea  administrativă față de potențiali reclamanți a unui drept al acestora prin prisma Codului Administrativ.

La acest segment învederăm că potențialul reclamant, Galina Ciobanu, în activitatea sa de judecător la Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (specializarea contencios administrativ), prin  încheierea din 11.10.2019 ( nr.3-4087/2019), a declarat inadmisibilă cererea de chemare  în judecată, înaintată de Dorel Musteață, Nina Cernat, Anatolie Galben, Luiza Gafton și Petru Moraru împotriva CSM cu privire la constatarea și declararea nulității absolute a hotărârii Adunării generale (excepționale) a judecătorilor din 27 septembrie 2019, în temeiul art. 207 alin. (1) și alin. (2) lit. e) Cod administrativ, invocând drept temei că reclamanții nu au demonstrat încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorităţi publice.

Suplimentar, Consiliul Superior al Magistraturii notează că prin prisma art.212  Cod administrativ, la cererea de chemare în judecată se anexează: a) copia actului administrativ contestat şi copia deciziei cu privire la cererea prealabilă, dacă legea prevede o astfel de procedură; b) copia actului de identitate al reclamantului persoană fizică sau extrasul din Registrul de stat al persoanelor juridice, dacă reclamantul este persoană juridică; c) documentul care confirmă împuternicirile reprezentantului legal sau împuternicit; d) copii de pe cererea de chemare în judecată şi de pe toate înscrisurile anexate, într-un număr egal cu numărul de participanţi la proces.  Reclamantul poate anexa şi alte înscrisuri la cererea de chemare în judecată.

În rezultat, reclamanții nu au anexat la cererea de chemare în judecată, în contencios administrativ, actele administrative anularea cărora se solicită.

Din anexă la cerere rezultă că au fost anexate doar copiile buletinelor de identitate a potențialilor reclamanți și sinteza ședinței Plenului CSM nr. 25 din 24.10.2019.

În lipsa hotărârilor CSM contestate, care de fapt nu-i vizează ca judecători, nefiindu-le lezate și încălcate anumite drepturi, cererea urmează a fi declarată inadmisibilă.

Mai mult, urmează de evidențiat și momentul că potențialii reclamanți, au contestat selectiv hotărârile Plenului CSM din 24.10.2019 sau în acest sens, este evident ce urmăresc potențialii reclamanți.

Cu referire la legalitatea convocării ședinței Plenului CSM din 24.10.2019.

Conform  art.1 Legea nr.947 din 19.07.96 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Superior al Magistraturii este un organ independent, format în vederea organizării şi funcţionării sistemului judecătoresc, şi este garantul independenţei autorităţii judecătoreşti. Consiliul Superior al Magistraturii exercită autoadministrarea judecătorească.

În activitatea sa Consiliului Superior al Magistraturii deține mai multe competențe, stabilite prin art.4 din Lege, ce țin de cariera judecătorilor; de domeniul instruirii iniţiale şi continue a judecătorilor şi a personalului secretariatului instanţelor judecătoreşti: de domeniul respectării disciplinei şi eticii judecătorilor: de domeniul administrării instanţelor judecătoreşti: şi alte competenţe în condiţiile legii.

În vederea realizării corespunzătoare a funcţiilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii aprobă acte normative întru executarea prevederilor legislaţiei din domeniul organizării şi funcţionării sistemului judecătoresc.

În corespundere cu art. 15 Legea nr.947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Superior al Magistraturii ca organ colegial îşi exercită atribuţiile în plen.

Şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii este deliberativă dacă la ea participă cel puţin două treimi din membrii lui.

În virtutea art. 16 din Legea vizată, convocarea în şedinţă a Consiliului Superior al Magistraturii se face la iniţiativa Preşedintelui acestuia.

Data, ora şi locul şedinţei, ordinea de zi, proiectele hotărârilor ce urmează a fi adoptate şi materialele justificative ale acestora sunt aduse la cunoștința membrilor Consiliului Superior al Magistraturii cel mai târziu cu 3 zile înainte de şedinţă, cu excepţia cazurilor extraordinare.

Președintele interimar al CSM, în limitele competențelor atribuite prin Lege, a convocat ședința Plenului CSM pentru 24.10. 2019, incluzând în ordinea de zi mai multe subiecte.

În acest context este evident faptul că prin acțiunea înaintată, potențialii reclamanții urmăresc scopul de a bloca activitatea CSM, și, realmente a periclita activitatea  întregului sistem judecătoresc, invocând drept temei hotărârea Adunării Judecătorilor din 27.09.2019, prin care au fost revocați membrii CSM, Dorel Musteață, Nina Cernat, Luiza Gafton, Anatolie Galben și Petru Moraru.

Consiliul Superior al Magistraturii consideră că, hotărârea Adunării Judecătorilor din 27.09.2019 nu a putut servi drept impediment pentru convocarea acestei ședințe, având în vedere faptul că hotărârea este lovită de nulitate absolută, fiind convocată și desfășurată cu încălcări grave ale legii.

Nulitatea absolută a hotărârii Adunării Judecătorilor din 27.09.2019, prin care au fost revocate mandatele membrilor CSM, derivă din faptul că această adunare contravine tuturor prevederilor legale, prin care sunt  reglementate temeiurile de convocare a AGJ,  fiind nedeliberativă,  convocată și desfășurată  în baza unei hotărâri judecătorești, neexecutorii,  adoptate de către o instanță necompetentă; de către un complet de judecată constituit ilegal; (ședința de judecată a început la ora 15:00, iar judecătorul Angela  Bostan a fost desemnată în acest complet, prin PIGD, doar la ora 16:34, încheierea președintelui instanței urmînd să dubleze extrasul din PIGD și nu invers); fiind depășite competenţele unei adunări, convocate de o asociație obștească, la care se atribuie Asociația Judecătorilor; în lipsa temeiurilor de revocare a membrilor CSM, fiind  ignorate toate recomandările Consiliului Europei și a Comisiei de la Veneția privitor la imunitatea și stabilitatea mandatului de  membru al  CSM.

Astfel, art.12 din Legea nr.947 stabilește exhaustiv temeiurile  pentru care poate fi revocat un membru a CSM.

Potrivit prevederilor art. 232 Legea nr.514 din 6.07.1995 cu privire la organizarea judecătorească, decizia de convocare a Adunării Generale excepționale a Judecătorilor, ține în exclusivitate de competența CSM, fiind un drept și nu o obligație a CSM.

Astfel, convocând  şi desfășurând Adunarea Judecătorilor din 27.09.2019, Asociația Judecătorilor şi grupul de judecători (care la fel, nu dețin astfel de competențe) și-au asumat competențe ce nu le revin prin lege, atentând la puterea judecătorească.

La fel, hotărârea a fost adoptată în lipsa cvorumului necesar ca o adunare să fie deliberativă (din numărul necesar de judecători de 198, potrivit buletinelor de vot ridicate au fost prezenți 184 judecători, o parte din cei înregistrați părăsind sala, după ce s-a anunțat că  adunarea se amână).

În acest sens, art. 328 alin. (1) Cod civil, prevede că nulitatea absolută a actului juridic poate fi invocată, atât pe cale de acţiune, cât şi pe cale de excepţie, de orice persoană care are un interes născut şi actual. Instanţa de judecată este obligată să o constate din oficiu după ce a ascultat opiniile participanţilor la proces.

Adunarea Judecătorilor din 27.09.2019, cu începere la ora.10:00, nu poate fi considerată nici ca executare a hotărârii Curții de Apel Chișinău din  20 septembrie 2019, prin care  a fost obligat Consiliul Superior al Magistraturii să emită actul administrativ favorabil cu privire la convocarea Adunării Generale a judecătorilor (excepționale) în interiorul termenului prevăzut de art. 232 Legea nr. 514 din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească.

Or, această hotărâre a fost pusă în executare prin încheierea CA Chișinău din 24.09.2019, care era cu drept de recurs în termen de 3 zile, termen care a expirat la 27.09.2019 ora 17:00. Încheierea a fost contestată de către CSM, recursul fiind examinat de către CSJ doar la 16.10.2019, dată la care această încheiere a devenit executorie.

Totodată, în situația în care această hotărâre este recunoscută de o mică parte din judecători, CSM accentuează că hotărârea vizată  și-a pierdut efectul odată cu eșuarea organizării și desfășurării Adunării Generale a Judecătorilor din 25.10.2019, adunare la care urmau a fi aleși  noi membri ai CSM, aceasta urmând  să devină etapa de finalitate a Adunării Judecătorilor din 27.09.2019.

Or, scopul Adunării Judecătorilor din 27.092019 a fost revocarea membrilor CSM și alegerea altor membri la adunarea din 25.10.2019, pentru a nu bloca activitatea întregului sistem judecătoresc.

Este evident faptul că sistemul judecătoresc din țară nu și-a dorit să aleagă alți membri ai CSM, exprimându-și dezacordul cu hotărârea Adunarea Generală a Judecătorilor (excepțională) din 27.09.2019 prin neprezentarea la Adunarea Judecătorilor din 25.10.2019, astfel demonstrând că un judecător  este obligat să respecte legea, dar nu să slujească unor interese meschine.

Eșuarea AGJ din 25.10.2019 a generat pierderea efectului hotărârii Adunării Judecătorilor din 27.09.2019.

Argumentul invocat de potențialii reclamanți, precum că foștii membri CSM au uzurpat funcția de membru al CSM, nu poate fi reținut, or, de fapt însăși grupul de judecători recurg la uzurparea puterii judecătorești, prin depunerea la nesfârșit a acțiunilor în instanța de contencios administrativ, încălcând competența și examinând  nemijlocit acțiunile de contencios administrativ, pe dosarele, în care obiect  constituie acțiunile lor ilegale îndreptate împotriva CSM,  aceiași situație fiind și la Curtea de Apel Chișinău.

Totodată, reclamanții ignoră faptul că pentru revocarea membrilor CSM la Adunarea Judecătorilor din 27.09.2019, convocată și desfășurată ilegal, și-au dat votul în mediu 160 judecători, pe când votul de încredere pentru a fi desemnați în calitate de membru a CSM actualii membri ai CSM, au primit de la, în mediu, 320 judecători. Respectiv, CSM are obligația să-și exercite atribuțiile  impuse prin lege în interesul întregului sistem judecătoresc, și nu doar a unui grup de judecători care activează in detrimentul sistemului.

Cu referire la suspendarea executării hotărârilor CSM din 24.10.2019, și anume, nr. 390/25 nr. 381/25, nr.382/25, nr. 383/25, 387/25, 388/25 și nr. 389/25 și a operațiunii administrative de convocare a ședinței Plenului CSM la 24.10.2019.

În conformitate cu art. 171 Cod Administrativ, actele administrative individuale se execută conform prevederilor prezentului titlu, dacă alte legi nu conţin reglementări derogatorii. Executarea se realizează de către autoritatea publică care a emis actul administrativ individual dacă legea nu prevede altfel.

Actele administrative individuale sunt executorii din momentul survenirii obligativităţii lor, cu excepţia cazului când executarea lor este suspendată prin decizia autorităţii publice sau prin act judecătoresc de dispoziţie. Dacă se depune o cerere de suspendare a executării actului administrativ individual, acesta poate fi executat doar după soluţionarea cererii respective. În cazurile stabilite de lege, suspendarea executării actului administrativ individual survine prin depunerea unei cereri prealabile sau acţiuni în judecată prin care se contestă actul administrativ individual.  Faţă de persoanele de drept public executarea se realizează potrivit prevederilor prezentului titlu numai dacă legea conţine în mod expres dispoziţii în acest sens.

În conformitate cu art. 214 alin. (1)—(2) Cod administrativ, suspendarea executării actului administrativ individual contestat poate fi solicitată de către reclamant instanţei de judecată care examinează acţiunea de contencios administrativ. Instanţa de judecată poate dispune suspendarea executării actului administrativ individual din motivele prevăzute la art. 172 alin.(2).

În conformitate cu art. 214 alin. (4) Cod administrativ, instanţa de judecată decide cu privire la suspendarea executării actului administrativ individual printr-o încheiere susceptibilă de recurs, fără citarea participanților la proces. Dacă consideră necesar, instanţa de judecată citează părţile pentru audiere în privinţa temeiniciei cererii de suspendare. Prevederile art.177 alin.(2) din Codul de procedură civilă nu se aplică.

Art. 172 alin. (1) și (2) Cod administrativ, reglementează că daca un act administrativ individual defavorabil este contestat cu cerere prealabilă, autoritatea publică, din oficiu sau la cererea persoanei afectate, poate suspenda executarea lui pînă la finalizarea procedurii prealabile. Motivele suspendării sunt: a) existență unor suspiciuni serioase şi rezonabile privind legalitatea actului administrativ individual defavorabil şi b) existenţa pericolului iminent de producere a unor prejudicii ireparabile prin executarea în continuare a actului administrativ individual defavorabil.

Prin urmare din cadrul legal pre-citat se sublimează că sunt stabilite două condiții care determină suspendarea actului administrativ, care trebuie îndeplinite cumulativ şi care se determină una pe alta.

În acest sens, Consiliul Superior al Magistraturii consideră necesar să învedereze faptul că scopul aplicării măsurii de asigurare este crearea unui climat favorabil executării unei eventuale hotărâri judecătorești, astfel pentru a fi dispusă suspendarea executării actului administrativ contestat, persoana vătămată, trebuie să dovedească temeinicia solicitării, precum şi faptul că suspendarea are drept scop prevenirea unui prejudiciu ireparabil.

La rândul său, prevenirea unui prejudiciu ireparabil presupune evitarea unui prejudiciu material viitor şi previzibil, care ulterior, după adoptarea hotărârii, nu ar putea fi îndeplinit.

Astfel, pentru a înlătura chiar şi temporar regula executării imediate şi din oficiu a actului administrativ, prin suspendarea acestuia, instanţa nu poate aprecia discreţionar, arbitrar, necesitatea unei asemenea măsuri, ci doar prin raportare la probele administrate în cauză care trebuie să ofere suficiente indicii aparente de răsturnare a prezumției de legalitate, fără a analiza pe fond conținutul actului administrativ.

De altfel, Consiliul Superior al Magistraturii consideră că prin admiterea solicitării privind suspendarea Hotărârilor Plenului CSM contestate din 24.10.2019, va fi cauzat prejudiciu unor terțe persoane, și anume, vor fi lezate drepturile legale a altor persoane și nici într-un caz a reclamanților. Or, suspendarea actului administrativ poate fi admisă, doar în cazul în care există pericolul iminent de producere a unor prejudicii ireparabile, prin executarea în continuare a actului administrativ individual defavorabil contestat.

Luând în considerare faptul că potențialii reclamanți nu au invocat motive plauzibile în vederea dispunerii suspendării actelor administrative suspendate, dar și faptul că suspendarea hotărârilor contestate afectează nemijlocit/direct drepturile lor, Consiliul Superior al Magistraturii consideră că urmează a fi respinsă solicitarea potențialilor reclamanți cu privire la suspendarea hotărârilor Plenului CSM din 24.10.2019.

Consiliul Superior al Magistraturii  atenționează faptul că motivele indicate în art. 172 alin. (2) Cod administrativ, care ar justifica suspendarea actului administrativ contestat, nu sunt îndeplinite, întrucât paguba iminentă, precum şi legalitatea actului administrativ nu se prezumă, ci trebuie dovedite de persoana lezată, prin probe concludente şi pertinente. Or, din cererea înaintată nu sunt identificate, la această fază a procesului (admisibilitatea acțiunii) niciunul din temeiurile indicate în art. 172 alin. (2) Cod administrativ.

Mai mult, prin dispunerea suspendării hotărârilor Plenului CSM din 24.10.2019 contestate, s-ar încalcă principiul proporționalității față de persoanele vizate în aceste hotărâri, or, în momentul adoptării unei decizii de suspendare a executării, instanța de judecată se obligă de plano să verifice ca măsurile luate să fie proporționale cu obiectivul urmărit. Măsura trebuie să fie proporțională și să existe ca un echilibru între interesul privat și cel al altor persoane, guvernat de privilegiul prealabilului.

În același timp, orice acțiune întreprinsă trebuie să fie proporțională cu scopul său, iar ingerințele în drepturile pârâtului și persoanelor interesate trebuie să fie echilibrate într-o măsură rezonabilă de protecţie anticipată a drepturilor reclamantului

În conformitate cu art. 29 Cod administrativ, orice măsură întreprinsă de autoritățile publice, prin care se afectează drepturile sau libertățile prevăzute de lege trebuie să corespundă principiului proporționalității. O măsură întreprinsă de autoritățile publice este proporțională dacă: este potrivită pentru atingerea scopului urmărit în temeiul împuternicirii atribuite prin lege; este necesară pentru atingerea scopului; este rezonabilă.

Măsura întreprinsă de autoritățile publice este una rezonabilă dacă ingerința produsă prin ea nu este disproporțională în raport cu scopul urmărit.

Totodată, art. 36 Cod Administrativ statuează că instanţa de judecată competentă să soluţioneze acţiunile în contencios administrativ este obligată să respecte principiul supremaţiei dreptului, în conformitate cu care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui sunt considerate valori supreme și sunt garantate de stat.

Mai mult, solicitarea cu privire la suspendarea hotărârilor din 24.10.2019 și a operațiunii administrative de convocare a ședinței Plenului CSM la 24.10.2019, este irelevantă, deoarece în baza normelor expuse supra, litigiile aflate pe rol nu pot stopa sau suspenda întreaga activitate a CSM.

Așadar, nu poate exista un anumit pericol în cauzarea prejudiciilor ireparabile, prin executarea în continuare a actului administrativ.

În final, solicităm la faza admisibilității acțiunii în contencios administrativ:
– în temeiul art. 207 alin. (1) și (2) lit. e) Cod administrativ, declararea inadmisibilității acțiunii în contencios administrativ depusă de către Corneliu Guzun, Viorica Dodon, Tatiana Avasiloaie, Iraida Secrieru, Olesea Țurcan, Galina Ciobanu, Violeta Chiselița, Marcel Gandrabur, Liudmila Holevițcaia, Alexei Paniș, Grigorii Cazacu împotriva CSM cu privire la anularea hotărârilor Plenului CSM din 24.10.2019;
– în temeiul art. 172 alin. (2), 214 Cod administrativ, respingerea solicitării cu privire la suspendarea hotărârilor din 24.10.2019 adoptate de CSM, și anume, nr. 390/25 nr. 381/25, nr.382/25, nr. 383/25, 387/25, 388/25 și nr. 389/25 și a operațiunii administrative de convocare a ședinței Plenului CSM la 24.10.2019.


Aflaţi mai mult despre


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare.