Jurisprudenţă

CEDO: Rezumat noiembrie 2019
21.12.2019 | Admin

Mihai Triboi

Articolul 3. Tratament inuman sau degradant.

Arestul violent efectuat în prezența unui copil de 9 ani asupra tatălui său care nu a depus rezistență – încălcare.

Reclamantul a invocat că faptul arestării tatălui său cu aplicarea violenței din partea autorităților publice și în condițiile în care acesta nu a depus forța fizică i-a provocat suferințe psihice ce au dus ulterior la diagnosticarea a diferitor boli neurologice. Acesta a fost pus la pământ și lovit de mai multe ori.

Curtea a constatat că interesele reclamantului, care avea doar 9 ani la momentul comiterii arestului, nu au fost luate în considerație de către autorități nici la etapa planificării efectuării acțiunii procesuale, dar și în timpul efectuării nemijlocite a acțiunii date prezența acestuia a fost ignorată. Acest fapt l-a afectat puternic pe reclamant, iar statul nu și-a îndeplinit obligația de a preveni tratamentul inuman asupra acestuia. La fel, Curtea a mai constatat încălcarea obligației pozitive a statului de a investiga efectiv cazul dat, nefiind pornită nici o anchetă în acest sens.

Russia/Russie, 37735/09

Articolul 5 § 1.  Privarea ilegală de libertate.

Solicitanți de azil reținuți pe perioade îndelungate în zona de tranzit al aeroportui – încălcare.
În fapt, 4 solicitanți de azil au fost reținuți în zona de tranzit internațional a aeroportului Sheremetyevo din Rusia pentru perioade cuprinse între cinci luni și un an și zece luni după fiind refuzată intrarea în Rusia. Aceștia au fost nevoiți să doarmă pe o saltea pe podea din zona de îmbarcare din aeroport, care era permanent luminată, aglomerată și zgomotoasă.

Curtea a oferit o abordare practică referitor distincției privării de libertate prin aplicarea restricțiilor libertății de circulație și cazul de reținere a solicitanților de azil în aeroport. Astfel, pentru determinarea distincției date, Curtea a analizat următorii factori: (i) situația individuală a fiecărui reclamant și alegerea acestora; (ii) regimul juridic al țării respective din perspectiva scopului acestuia; (iii) durata aflării în zona de tranzit; (iv) natura și gradul restricțiilor reale impuse solicitanților de azil. 

Reieșind din factorii analizați, Curtea a constatat că reținerea în aeroport este o limitare a libertății de circulație. Părăsirea zonei de tranzit aeroport într-o altă direcție decât teritoriul Rusiei ar fi posibilă doar după planificarea, contactarea companiilor aeriene, achiziționarea biletelor și după caz solicitarea de viză. Guvernul Rusiei nu a reușit să demonstreze că, în ciuda acestor obstacole, „solicitanții au fost liberi să părăsească Rusia în orice moment și să meargă oriunde își doresc”.

Z.A. and Others/et autres – Russia/Russie, 61411/15 et al.

Razvozzhayev – Russia/Russie and/et Ukraine and/et Udaltsov – Russia/Russie, 75734/12 et al.

Acesta poate fi cu siguranță menționat ca cel mai complex și important caz analizat de Curte în luna noiembrie.

În fapt – Acest caz se referă la întreruperea de către poliție unei întruniri cu caracter politic desfășurată de activiști de opoziție care a fost organizată de cel de-al doilea reclamant și care a avut loc la Moscova, în Piața Bolotnaya, pe 6 mai 2012 (vezi Frumkin v. Rusia74568/12, 5 ianuarie 2016, Nota informativă 192). Ca urmare a evenimentelor, ambii reclamanți au fost condamnați pentru implicarea în organizarea de dezordini în masă.

Primul reclamant a susținut că a fost răpit mai târziu la Kiev în octombrie 2012 și supus la rele tratamente de indivizi neidentificați (presupuși agenți statali ruși acționând cu acordul tacit al autorităților ucrainene). Acesta a fost adus apoi forțat în Rusia, unde a fost deținut până la a fi adus în fața unecomisii de anchetă.

Curtea a constatat următoarele încălcări:

Articolul 11 § 1. Libertatea de întrunire pașnică.

Condamnarea pentru organizarea de „dezordini în masă” ca urmare a confruntărilor în timpul unei manifestații, fără o analiză suficientă a acțiunilor și intențiilor organizatorului evenimentului – încălcare.

Articolul 1. Jurisdicția statelor.

Jurisdicția într-un caz de presupuse încălcări transfrontaliere de către presupuși agenți statali care operează pe teritoriul unui alt stat.

Articolul 3. Anchetă efectivă. Obligația pozitivă. 

Eșecul statelor reclamate de a investiga acuzațiile de răpire transfrontalieră și aplicarea de rele tratamente cu implicarea agenților statali – încălcare.

Articolul 5 § 1. Siguranța persoanei.

Articolul 6 § 1. Proces echitabil.

Admiterea coacuzatului în calitate de martor împotriva acuzatului după condamnare într-o procedură de încheiere a unui acord de recunoaștere a vinovăției disjunsă fără un control adversarial anterior – încălcare.

Articolul 6 § 3 lit. b). Facilități adecvate.

Închiderea inutilă a acuzatului într-o cabină din sticlă la ședințele de judecată timp de mai multe luni – încălcare.

Participarea lipsită de efectivitate a reclamantului la procesul său, din cauza programului excesiv de intens al ședințelor de judecată, combinat cu transferuri îndelungate de închisoare – încălcare.

Hotărârea poate fi accesată în întregime:

limba engleză: Razvozzhayev – Russia/Russie and/et Ukraine and/et Udaltsov – Russia/Russie, 75734/12 et al.

limba română: Razvozzhayev v. Rusia și Ucraina și Udaltsov v. Rusia – 75734/12.

© Aceast rezumat a fost realizat de către Mihai Triboi în baza sintezei lunare a Curții Europene și aparține Juridice Moldova. Orice preluare a textului se va face cu următoarea mențiune: „Traducerea și realizarea acestui rezumat a fost efecutată de către Juridice Moldova”. 


Aflaţi mai mult despre


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare.