Drept penal şi contravenţional

Răspunderea penală a membrilor organelor colegiale: opinii pe marginea unui proiect de lege
26.03.2020 | Serghei Brînza

Dr. hab. Serghei Brînza

Dr. hab. Serghei Brînza”

La 14.11.2016 a fost publicat proiectul de Lege privind completarea unor acte legislative [1] (în continuare – Proiectul nr.3657/2016). Pentru prezentul studiu prezintă interes unele amendamentele propuse în acest proiect:

1) Codul penal al Republicii Moldova (în continuare – CP RM) se completează cu art.421 „Răspunderea membrilor organelor colegiale”, iar Codul contravenţional al Republicii Moldova (în continuare – CC RM) se completează cu art.161 „Răspunderea membrilor organelor colegiale”, ambele articole având următorul cuprins:

(1) Pentru adoptarea sau neadoptarea unui act de către un organ colegial răspunde fiecare dintre membrii organului colegial.
(2) Un membru al unui organ colegial nu este pasibil de răspundere pentru adoptarea unui act dacă există probe că:
a) nu a fost prezent la şedinţă și nu și-a exercitat votul în contumacie, sau;
b) nu a participat la vot, sau;
c) a votat împotrivă.
(3) Un membru al organului colegial nu este pasibil de răspundere pentru neadoptarea unui act dacă există probe că:
a) nu a ştiut şi nici nu trebuia să ştie că este necesară adoptarea actului, sau
b) în cazul în care are dreptul legal, contractual sau statutar, a făcut demersurile necesare pentru a convoca şedinţa sau de a include pe agenda organului colegial chestiunea adoptării actului respectiv, precum și a exercitat corect obligațiile sale privind organizarea, desfăşurarea şedinţei organului colegial sau, după caz, semnarea, avizarea, contrasemnarea, raportarea cererilor, demersurilor, dosarelor și documentației necesare pentru pregătirea ordinii de zi și examinarea proiectelor deciziilor, sau
c) a lipsit de la şedinţa la care s-a examinat problema respectivă din motive că: nu a știut și nici nu putea să cunoască despre convocarea ședinței, s-a aflat într-o deplasare de serviciu într-o altă localitate decât cea în care s-a convocat ședința, s-a aflat în concediu, ședința s-a convocat în ziua decesului sau înmormântării soției, concubinei sau a unei rude de până la gradul doi sau;
d) a votat pentru adoptarea actului”;

2) CC RM se completează cu art.3134 cu următorul cuprins:

„Articolul 3134. Încălcarea termenului prevăzut de legislație pentru convocarea şi/sau organizarea şedinţei organului colegial de către conducătorul sau preşedintele organului colegial

(1) Fapta conducătorului sau preşedintelui organului colegial în atribuţiile căruia intră convocarea şi/sau organizarea şedinţei organului colegial, pentru situațiile în care nu convoacă sau nu asigură organizarea ședinței în termenul prevăzut de lege, făcând să intervină prezumţia legală a aprobării tacite a a unei decizii ilegale, în cazurile prevăzute de lege,

se sancţionează cu amendă de la 50 la 150 de unităţi convenţionale.

(2) Acţiunile specificate la alin.(1) săvârşite premeditat sau dacă acestea au cauzat prejudicii considerabile,

se sancţionează cu amendă de la 100 la 250 de unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a deţine o anumită funcţie sau de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an”.

În Nota informativă, care însoțește Proiectul nr.3657/2016, sunt prezentate următoarele argumente în susținerea unor asemenea remanieri: „Prezentul proiect de lege a fost elaborat în scopul asigurării realizării pct.32 din Planul de acţiuni pe anii 2014-2015 privind implementarea Strategiei naţionale anticorupţie pe anii 2011-2015, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr.76 din 16.05.2014 [2], care prevede modificarea legislaţiei în vederea tragerii la răspundere juridică a membrilor organelor colegiale de decizie pentru admiterea încălcărilor de lege în activitatea proprie. Implementarea acestui proiect va determina posibilitatea aprecierii contribuţiei personale a membrilor organelor colegiale la adoptarea unei decizii ilegale, respectiv va face posibilă tragerea la răspundere a acestora, pentru încălcările admise… Prezentul proiect de lege instituie cadrul juridic de reglementare al mecanismului facilitat de identificare a persoanelor responsabile pentru deciziile adoptate de către organele colegiale ale entităților publice și private. Scopul prezentei legi constă în crearea unui cadru juridic pentru stabilirea răspunderii membrilor organelor colegiale pentru investigarea și tragerea la răspundere juridică a membrilor organelor colegiale pentru deciziile luate în executarea obligaţiilor care intră în atribuţiile acestora potrivit legislaţiei, contractului sau statutului… De notat, că în proiect a fost prevăzută şi răspunderea conducătorului entităţii publice/preşedintelui organului colegial în cazul neconvocării sau neorganizării ședinței organului colegial, pentru situațiile în care nu convoacă sau nu asigură organizarea ședinței în termenul prevăzut de lege, făcând să intervină prezumţia legală a aprobării tacite, în cazurile prevăzute de lege, după caz. Aşadar, o analiză a aprobării tacite va depinde întotdeauna de existenţa unui fapt, iar producerea efectelor juridice ale tăcerii în cadrul codeciziei va fi condiţionată de existenţa unor termene legale… Astfel, indiferent de circumstanţe, membrii organului colegial trebuie să poarte răspundere pentru deciziile luate, iar proiectul de lege prenotat vine să excludă interpretările ambigue şi discreţionare în privinţa instituirii răspunderii membrilor organelor colegiale. Menţionăm, că răspunderea colectivă trebuie să funcţioneze şi membrii organului colegial urmează să răspundă pentru deciziile luate în executarea obligaţiilor care intră în atribuţiile acestora potrivit normei legale, iar modificările propuse vin să asigure această răspundere… Proiectul legii va contribui la activitatea corespunzătoare a organelor colegiale, va asigura o concordanţă între actele legislative, astfel încât mecanismul de vot nominal ar produce o dovadă clară de transparenţă a actului juridic decizional în sferele juridice abordate. Consemnarea obligatorie a votului va asigura mai multe garanţii şi va acorda mai multă siguranţă în respectarea legii” [3].

În context, este de menționat că, la moment, și în Ucraina se discută asupra oportunității stabilirii răspunderii penale a membrilor organelor colegiale: „Oportunitatea completării Codului penal al Ucrainei cu o astfel de normă este condiționată de practica referitoare la cauzele penale legate de infracțiunile săvârșite  în cadrul asociațiilor de credit. Astfel, consiliile de observatori și președinții acestora nu poartă răspundere pentru neexecutarea obligațiilor lor cu privire la controlul și reglementarea activității consiliilor asociațiilor de credit și a președinților acestora. Introducerea răspunderii penale a membrilor organelor colegiale a respectivilor subiecți economici (și anume – a consiliilor de observatori, a consiliilor asociațiilor de credit etc.) este necesară în vederea prevenirii comiterii de către aceste organe a unor ilegalități asupra patrimoniului asociațiilor de credit, pe calea folosirii atribuțiilor care le sunt conferite. Actualmente, răspunderea o poartă doar persoana cu funcție de răspundere a persoanei juridice, care conduce organul executiv. Dacă însă organul executiv este condus de către cineva care nu are statutul de persoană cu funcție de răspundere, atunci acesta nu poartă răspundere pentru ilegalitățile săvârșite asupra patrimoniului asociațiilor de credit” [4].

Pentru prima dată, în doctrina dreptului penal al Republicii Moldova, problema răspunderii membrilor organelor colegiale a fost tangențiată de către V.Stati: „Conducătorul unui debitor este, prin natura lucrurilor, dinamizatorul activităţii acesteia. Altfel spus, conducătorul poate, prin voinţa sa, să orienteze acţiunile (inacţiunile) angajaţilor din cadrul persoanei juridice debitoare. Dată fiind cerinţa imputabilităţii faptei penale, cerinţă necesară pentru angajarea răspunderii penale, şi răspunderea penală a conducătorului unui debitor este o răspundere personală, conform principiului caracterului personal al răspunderii penale. Sancţiunile penale aplicabile conducătorului îl privesc numai pe acesta, iar dacă există o pluralitate de conducători, numai pe aceia dintre ei care au participat la săvârşirea infracţiunii. Pe de altă parte, deseori, acţiunile conducătorului debitorului pot fi canalizate de deciziile organelor diriguitoare ale debitorului, decizii obligatorii pentru el. Cu alte cuvinte, voinţa conducătorului nu se formează întotdeauna liber. Asupra formării voinţei conducătorului influenţează voinţa obligatorie – individuală sau colectivă – a altor persoane sau organe (adunarea generală a acţionarilor, consiliul directorilor etc.). Aceste circumstanţe trebuie, indiscutabil, luate în calcul la soluţionarea chestiunilor legate de răspunderea penală a conducătorului debitorului, precum şi la stabilirea cercului de participanţi la comiterea infracţiunii” [5, p.134].

La rândul său, I.Selevestru, analizând o speță din practica judiciară autohtonă, menționează: „Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție a susținut soluția de achitare a lui M.V., învinuit de comiterea infracțiunii specificate la alin.(2) art.195 CP RM (și anume, a însușirii în proporții deosebit de mari sub formă de delapidare a averii străine). Printre argumentele în sprijinul acestei soluții se numără următorul: „În procesul de privatizare a bunurilor care au fost însușite, decizia a fost adoptată nu unipersonal de M.V. ca preşedinte al comisiei de privatizare, ci de un organ colegial – comisia de privatizare” [6]. Probabil, într-o asemenea manieră, a fost interpretat principiul caracterului personal al răspunderii penale, statuat de art.6 CP RM. O astfel de interpretare provoacă rezerve. Chiar dacă admitem că decizia respectivă a fost adoptată colegial, aceasta nu poate constitui un motiv de a nu aplica răspunderea penală” [7, p.240].

În susținerea ideilor sale, autoarea precitată invocă următorul punct de vedere exprimat de R.Popov: „Faptul că cele două sau mai multe persoane care săvârşesc infracţiuni fac parte dintr-un organism colegial (aşa cum este şi consiliul local) nu înseamnă deloc că tragerea la răspundere penală a acestora ar echivala cu aplicarea unei răspunderi colective în raport cu membrii acelui organism colegial. Aşa cum votul consilierului local este unul personal, este imposibil ca acesta să poarte răspundere pentru altcineva. Consilierul local, care nu a votat pentru decizii ce contravin legii penale, nu are cum să răspundă penal. Aşa cum nu este posibil ca răspunderea penală a consilierului local, care a votat pentru decizii ce contravin legii penale, să „ricoşeze” asupra unui consilier local care nu a votat pentru asemenea decizii. Indiferent care este numărul de consilieri locali dintr-un consiliu, aceştia sunt pasibili de răspundere pentru fapte infracţionale” [8, p.205-206].

Inițiativa de stabilire a răspunderii membrilor organelor colegiale reiese din faptul că autoritățile publice nu pot fi subiecți ai răspunderii penale. Deci, pasibili de răspundere penală sunt membrii organelor colegiale ale autorităților publice, care săvârșesc infracțiuni. În cazul în care persoanele juridice vinovate nu sunt autorități publice, răspunderea membrilor organelor colegiale ale unor astfel de persoane juridice ar secunda răspunderea penală a persoanei juridice. O asemenea concluzie rezultă din prevderile alin.(5) art.21 CP RM: „Răspunderea penală a persoanei juridice nu exclude răspunderea persoanei fizice pentru infracțiunea săvârșită”. Implicit, aceasta reiese și din dispoziția de la lit.a) alin.(3) art.21 CP RM: „O persoană juridică, cu excepția autorităților publice, este pasibilă de răspundere penală pentru o faptă prevăzută de legea penală dacă aceasta nu a îndeplinit sau a îndeplinit necorespunzător dispozițiile directe ale legii ce stabilesc îndatoriri sau interdicții privind efectuarea unei anumite activități și… fapta a fost săvârșită în interesul persoanei juridice respective de către o persoană fizică împuternicită cu funcții de conducere, care a acționat independent sau ca parte a unui organ al persoanei juridice (sublinierea ne aparține – n.a.)”.

Considerăm că, în unele cazuri, ar fi oportună răspunderea doar a membrilor organelor colegiale ale persoanei juridice, nu și a persoanei juridice respective. În acest plan, T.R. Sabitov afirmă: principiul caracterului persoanl al răspunderii penale presupune că o persoană poate fi trasă la răspundere penală doar pentru propria faptă. Însă, atunci când persoana juridică este trasă la răspundere penală pentru adoptarea prin majoritatea voturilor a unei decizii ilegale, apare întrebarea privind temeiul sancționării acelor membri ai organului colegial al persoanei juridice care s-au opus adoptării unei astfel de decizii [9].

Atât alin.(2) art.421 CP RM, cât și alin.(2) art.161 CC RM stabilesc garanții împotriva unei astfel de sancționări neîntemeiate: „Un membru al unui organ colegial nu este pasibil de răspundere pentru adoptarea unui act dacă există probe că: a) nu a fost prezent la şedinţă și nu și-a exercitat votul în contumacie, sau; b) nu a participat la vot, sau; c) a votat împotrivă”.

Cât privește sintagma „nu a participat la vot” din prevederea de la lit.b) alin.(2) art.421 CP RM și lit.b) alin.(2) art.161 CC RM, aceasta se referă la situația când membrul organului colegial a fost prezent la ședința acestui organ (asigurând cvorumul necesar valabilității ședinței), însă fie nu și-a exprimat votul în genere, fie și-a exprimat votul asupra altor acte decât cele care constituie obiectul răspunderii penale. În cazul în care membrul organului colegial nu a fost prezent în sala de ședință în momentul exprimării votului, deși a intenționat să participe la vot, putem vorbi despre pregătirea de infracțiune. Aceasta, desigur, dacă sunt întrunite condițiile stabilite de art.26 CP RM.

Autorii Proiectului nr.3657/2016 nu s-au referit expres la situația când membrul organului colegial ar fi prezent la ședință, însă s-ar abține de la vot. O asemenea situație este posibilă, luând în considerare unele prevederi normative. De exemplu, Regulamentul cu privire la activitatea Comisiei Electorale Centrale, aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.137 din 14.02.2006 [10], stabilește: „Votarea prin apel nominal se desfăşoară în modul următor: Preşedintele Comisiei Electorale Centrale oferă explicaţii asupra obiectului votării şi sensului cuvintelor „pro”, „contra” şi „abţinut”. Secretarul Comisiei Electorale Centrale dă citire numelui şi prenumelui fiecărui membru în ordinea alfabetică. Membrul nominalizat se ridică şi pronunţă cuvântul „pro”, „contra” sau „abţinut”, în funcţie de opţiunea sa” (pct.59); „Pentru exercitarea votului secret se folosesc buletine de vot. Textul buletinelor de vot trebuie să fie clar şi precis. Pentru exprimarea opţiunii se folosesc cuvintele „pro”, „contra” şi „abţinut” (pct.60). În opinia noastră, o astfel de situație ar trebui să intre sub incidența prevederilor de la lit.b) alin.(2) art.421 CP RM sau lit.b) alin.(2) art.161 CC RM.

În alt context, susținem inițiativa de completare a Codului contravențional cu articolul 3134 „Încălcarea termenului prevăzut de legislație pentru convocarea şi/sau organizarea şedinţei organului colegial de către conducătorul sau preşedintele organului colegial”. Este de consemnat că, în dispoziția art.2459 CP RM, sunt nominalizate ipoteze asemănătoare cu cele specificate în 3134 CC RM: refuzul sau eschivarea de la convocarea adunării generale a asociaţilor (acţionarilor) societăţii comerciale; neinformarea în modul stabilit de lege privind desfăşurarea adunării generale a asociaţilor (acţionarilor) sau şedinţei consiliului sau divulgarea unor informaţii vădit false cu privire la data, ora şi locul adunării generale sau a şedinţei consiliului.

După V.Stati, subiectul infracțiunilor prevăzute la art.2459 CP RM poate avea, inter alia, una din următoarele calități speciale: persoana cu funcţie de răspundere a societăţii pe acțiuni; persoana cu funcţie de răspundere a societăţii cu răspundere limitată. Persoana juridică nu poate fi subiect al acestor infracţiuni [11, p.410; 12]. Această stare de lucruri nu face decât să confirme teza pe care am enunțat-o supra: în unele cazuri, este oportună răspunderea tocmai a membrilor organelor colegiale ale persoanei juridice, nu a persoanei juridice respective.

*Acest articol a fost publicat în: Aктуальные научные исследования в современном мире: ХХ Междунар. научн.конф., 21-22 декабря 2016 г., Переяслав Хмельницкий. // Сб. научных трудов. Переяслав Хмельницкий, 2016, Вып. 12, ч. 3, p. 72-78.

Refeirințe bibliografice:

  1. Proiectul de Lege privind completarea unor acte legislative. Disponibil: http://www.justice.gov.md/public/files/transparenta_in_procesul_decizional/coordonare/2016/noiembrie/rasp_membrilor_organelor_colegiale_v_3.pdf
  2. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.134-141.
  3. Notă informativă la proiectul de Lege privind completarea unor acte legislative. Disponibil: http://www.justice.gov.md/public/files/transparenta_in_procesul_decizional/coordonare/2016/noiembrie/NOTA_INFORMATIV-rasp_membrilor_organelor_colegiale.pdf
  4. Петиция № 22/009667-еп «Введение уголовной ответственности членов коллегиальных органов управления субъектов хозяйствования (наблюдательных советов, правлений и т.п.)». [Электронный ресурс]. – Режим доступа: https://petition.president.gov.ua/petition/9667
  5. Stati V. Răspunderea penală pentru infracţiunile legate de insolvabilitate. Chişinău: CE USM, 2003. – 164 p.
  6. Decizia Colegiului penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie din 05.03.2013. Dosarul nr.1ra-19/13. Disponibil: www.csj.md
  7. Selevestru I. Răspunderea penală pentru delapidarea averii străine. Chișinău: CEP USM, 2015. – 311 p.
  8. Popov R. Subiectul infracțiunilor prevăzute în Capitolele XV și XVI din Partea Specială a Codului penal. Chișinău: CEP USM, 2012. – 315 p.
  9. Сабитов Т. Р. Принципы уголовного права стран запада (на примере ФРГ, Франции и США) // Вестник НГУ. Серия: Право. – 2010. – Т. 6. – Вып. 2. – С. 104-108.
  10. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.39-42.
  11. Stati V. Infracţiuni economice: Note de curs. Chişinău, 2016. – 622 p.
  12. Stati V. Răspunderea pentru infracțiunile în domeniul societăților comerciale (art.2454, 2459 și 24510 CP RM). În: Rolul științei și educației în implementarea acordului de asociere la Uniunea Europeană. Materialele Conferinței științifice internaționale (Chișinău, 05.02.2015). Iași: Vasiliana 98, 2015, p.220-226.

Aflaţi mai mult despre , , , ,


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare.