Dr. Tudor Osoianu

Dr. hab. Viorel Berliba

Nivelul de calitate a asistenţei juridice determină şi calitatea actului de justiţie, asistenţa juridică fiind parte integrantă a procesului de înfăptuire a justiţiei. Calitatea asistenţei juridice este direct legată de abilitatea persoanei bănuite de a beneficia efectiv de acest drept,  care cuprinde examinează diverse măsuri pe care trebuie să le ia statele (şi avocaţii) pentru a monitoriza şi a asigura anume calitatea adecvată a asistenţei juridice acordate.^[1]

Directiva cu privire la dreptul de acces la un avocat ⎣…⎦,^[2] pune în evidență funcţiile, conform cărora trrebuie să acționeze un avocat în interesele unei persoane bănuite sau învinuite. Or, în context, nu se operează cu prevederi referitoare la calitatea asistenţei juridice şi standardele apărării penale.

CtEDO statuează clar faptul că lipsa sau asistenţa necalitativă (teoretică şi iluzorie) ridică dubii cu privire la procesul echitabil.

Obligaţia statului de a acorda asistenţă juridică garantată de stat nu este îndeplinită prin simpla desemnare a unui avocat. Este necesară realizarea unor măsuri suplimentare pentru a asigura ca acest drept să fie unul practic şi efectiv. Dacă un anumit avocat este ineficient, statul este obligat să-i asigure bănuitului un alt avocat.^[3]

În Cauza Pavlenco c. Rusiei, CtEDO a constatat faptul că poliţia poartă răspundere pentru că închide ochii în ceea ce priveşte (in)eficienţa avocatului.^[4]

Prezenţa unui avocat care nu are nicio posibilitrate să intervină pentru a asigura respectarea drepturilor inculpatului sau ale suspectului nu aduce niciun beneficiu acestuia.^[5]

În baza jurisprudenţei CtEDO, asistenţa juridică trebuie să fie efectivă, iar statul are obligaţia să asigure avocatului informaţia necesară pentru organizarea unei apărări corespunzătoare.^[6] Totuşi, CtEDO a fost reticentă de a face responsabile statele pentru erorile avocaţilor, decât în cazul când eşecurile sunt destul de evidente sau sunt aduse la cunoştinţă statelor într-o măsură suficientă.^[7] Spre exemplu, autorităţile au obligaţia de a înlocui avocatul care acordă în mod gratuit asistenţă juridică atunci când acesta este vădit ineficient (în acest caz, persoana bănuită nu trebuie să întreprindă nicio acţiune) sau când autorităţile sunt informate despre ineficienţa acestuia şi acest fapt este demonstrat de către persoana bănuită.^[8]

Cu toate acestea, chiar şi deficienţele grave în derularea unei proceduri echitabile nu se pot constitui într-o încălcare a dispoziţiilor procedurale, decât dacă suspectul sau inculpatul nu ridică acest aspect în calea de atac.

Jurisprudenţa CtEDO (care se referă doar la cazurile de acordare a asistenţei juridice gratuite) lansează o abordare prudentă în ceea ce priveşte aprecierea calităţii performanţei avocaţilor. Acest fapt se explică prin natura relaţiei dintre avocat şi client, precum şi prin riscurile implicării din exterior în această relaţie.^[9]

CtEDO a început să se aprofundeze în ceea ce priveşte îndatoririle avocaţilor pe care statele trebuie să le garanteze, statuând în Cauza Dayanan c. Turciei,^[10] CtEDO: „ ⎣ că corectitudinea procesului impune ca acuzatul să poată obţine întreaga gamă de servicii asociate specific cu asistenţa juridică. În această privinţă, avocatul trebuie să fie în stare să asigure, fără restricţii, aspectele fundamentale ale apărării acelei persoane: discutarea cauzei, organizarea apărării, colectarea probelor în favoarea învinuitului, pregătirea pentru audieri/interogări, suportul acordat învinuitului în situaţia stresantă şi verificarea condiţiilor de detenţie”.

În ultimii ani problema calităţii asistenţei juridice, în special referitor la cauzele penale, a suscitat atenţia nu numai a factorilor responsabili şi cu putere de decizie, dar şi a cercetărilor din sectorul non-guvernamental.

Într-un raport elaborat de către consultanții naționali R. Smith, O. Rabei, consacrat calităţii asistenţei juridice, se menţionează că există necesitatea de a spori calitatea asistenţei juridice garantate de stat şi, în general, a serviciilor de asistenţă juridică în Republica Moldova, însă aceasta trebuie percepută nu doar ca un subiect de control şi monitorizare, ci și ca unul de formare şi cultură profesională.^[11]

În pofida unor mecanisme instituţionale consacrate pentru planificare, cheltuieli şi audit, există destule dubii cu privire la calitatea serviciilor de asistenţă juridică finanţate de către stat.^[12]

În sursa invocată anterior se constată că ⎣…⎦ calitatea serviciilor de asistenţă juridică s-a îmbunătăţit considerabil pe parcursul ultimilor cinci ani drept rezultat al activităţii CNAJGS,^[13] pilotării evaluării colegiale şi a experienţei mai bune a avocaţilor.^[14]

Deşi calitatea asistenţei juridice în sfera justiţiei penale a fost abordată şi criticată de-a lungul anilor, cu toate că au fost înregistrate și anumite progrese,^[15] această problemă rămâne a fi una actuală, în particular pentru legiuitor.

Legea cu privire la Avocatură a fost completată în 2010^[16] cu un articol care prevede: asistenţa juridică oferită de avocat trebuie să corespundă celor mai bune practici profesionale în materie juridică, normele materiale şi procesuale şi implică o conduită profesională şi corectă.^[17]

O atenţie sporită acordată calităţii asistenţei juridice este acordată Legea privind asistența juridică garantată de stat. În context, se instituie un mecanism de asigurare a calităţii, care presupune mai multe activităţi complexe ce urmează a fi realizate de CNAJGS în colaborare cu Ministerul Justiției şi Uniunea Avocaţilor, ridicând astfel calitatea şi eficienţa asistenţei juridice la nivel de principiu (art. 4 lit. c) al Legii enunțate).

Astfel, potrivit art. 9 lit. c) al Legii privind asistența juridică garantată de stat, Ministerul Justiției monitorizează procesul de implementare a normelor în domeniul asistenţei juridice garantate de stat şi procesul de evaluare a calităţii acestei asistenţe, însă conform art. 10 al aceleiași legi – Uniunea Avocaților participă la elaborarea criteriilor de selectare a avocaţilor care să acorde asistenţă juridică garantată de stat, la stabilirea criteriilor de evaluare a calităţii acestei asistenţe, la monitorizarea activităţii avocaţilor care acordă o astfel de asistenţă şi  aplică sancţiuni disciplinare avocaţilor, în condiţiile Legii cu privire la avocatură şi ale legii invocate anterior.

În unele surse de specialitate autohtone, mai cu seamă în cele cu caracter teoretico-empiric, sunt puse în evidenţă tendinţele şi deficienţele privind calitatea asistenţei juridice a bănuiţilor/învinuiţilor.

Ca rezultat al studierii și analizei dosarelor, nu a fost constatată vreo legătură între calitatea prestaţiei avocatului şi temeiul în baza căruia avocatul a compărut în proceduri. Se identifică faptul că între avocaţii care au prestat servicii în bază de contract şi cei care au acordat asistenţă juridică garantată de stat, calitatea asistenţei juridice a variat nesemnificativ. Totuşi a fost constatată tendinţa în rândul tinerilor avocaţi-  de a fi mai combativi.^[18]

Considerăm că, în contextul analizei speţelor din jurisprudenţa CtEDO în cauze moldoveneşti privitor la violarea drepturilor persoanelor reţinute, asigurarea eficientă a dreptului la apărare ar fi putut preîntâmpina abuzurile din partea poliţiştilor.^[19] Simpla prezență fizică a avocatului, fără implicare activă, de fapt poate să dăuneze clientului, dacă nu sunt făcute obiecții înregistrate în modul corespunzător, deoarece prezența avocatului practic legalizează acțiunile ofițerului de urmărire penală.^[20]

Directiva 2013/48/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 22 octombrie 2013 privind dreptul de a avea acces la un avocat ⎣…⎦ prevede că fiecare suspect are dreptul de a avea avocatul său prezent în timpul interogatoriilor şi să participe efectiv, dar nu articulează în continuare rolul acestuia. Directiva este conformă, dar nu dezvoltă jurisprudenţa CtEDO, care după cum am subliniat anterior, sugerează că simpla prezenţă a unui avocat la interogatoriu nu este suficientă pentru a acorda asistenţă juridică practică şi efectivă şi că un avocat trebuie să poată participa activ la interogatoriu.

Avocatul ar trebui să poată utiliza în mod normal competenţele şi resursele disponibile de care dispune apărarea în cadrul procedurilor penale, cu scopul de a proteja clientul său de autoincriminare, a proteja dreptul acestuia de a nu spune nimic, a păstra egalitatea de arme şi, în cele din urmă, a asigura un proces echitabil. În acest sens, avocaţii ar trebui să respecte în mod loial interesele clientului lor.^[21]

În fapt, studiile realizate în Republica Moldova atestă cazuri de asistenţă juridică necalitativă, care sunt contrare bunelor practici în domeniu.^[22] Or, spre exemplu unii avocaţi nu reacţionează la încălcările comise în timpul reţinerii, considerându-le puţin importante sau simţindu-se obligaţi faţă de organele de urmărire penală.^[23]

Luând în considerație pasivitatea avocaţilor, constatată în cazurile monitorizate, au fost invocate acţiunile care nu au fost realizate de către apărători, deşi era cazul şi legea nu limita nici într-un fel libertatea avocatului de a lua decizii în acest sens.

Nici într-un caz din cele şase audieri a persoanelor reţinute în prezenţa avocaţilor, aceştia:

✔︎ nu au adresat întrebări asupra circumstanţelor de fapt, insistând ca acestea să fie consemnate în procesul-verbal;
✔︎ nu au obiectat asupra întrebărilor sugestive, atunci când a fost cazul;
✔︎ nu au solicitat recuzarea ofiţerului de urmărire penală care a admis încălcări grave a drepturilor bănuitului reţinut;
✔︎ nu au solicitat întreruperi atunci când era necesar de a clarifica poziţia;
✔︎ nu au atenţionat persoana care efectuează acţiunea procesuală asupra încălcărilor comise de ea şi de alte persoane în timpul audierii (spre exemplu, prezenţa altor persoane, colegi, ofiţeri de investigaţie în biroul în care era audiat clientul şi chiar intervenţia acestora cu întrebări şi precizări la cele spuse de bănuit);
✔︎ nu au solicitat includerea în procesul-verbal de audiere a faptului prezenţei pasive sau active a altor persoane;
✔︎ nu au solicitat completarea sau includerea obiecţiilor avocaţilor privind veridicitatea celor consemnate în procesul-verbal respectiv.^[24]

Aceiaşi autori recomandă UA şi CNAJGS:

– elaborarea de ghiduri privind tactica şi tehnicile utilizate de către avocaţi în cadrul audierii la poliţie;
– elaborarea şi aplicarea unor standarde de calitate referitoare la acordarea asistenţei juridice în etapa prejudiciară;
– urmează a fi create mecanisme de monitorizare în vederea asigurării respectării standardelor de calitate.^[25]

Într-o altă lucrare – consacrată respectării dreptului la libertate la faza urmăririi penale – se consemnează: deşi procurorii nu anexau multe probe la demersurile lor şi se pare că prezentau judecătorului de instrucţie materialele dosarului penal conform proceselor-verbale, avocaţii au solicitat acces la materialele prezentate de procurori doar în 5 dintre cele 652 dosare studiate. Această inacţiune cu caracter general a avocaţilor poate fi explicată prin practica generală existentă în anul 2011 – de a nu acorda apărării acces la materialele confidenţiale ale urmăririi penale.^[26]

Datele respective invocă faptul că avocaţii sunt destul de inactivi la prezentarea probelor pentru a combate motivele din demersul de arestare.^[27] Se pare că avocaţii mizează pe insuficienţa probelor prezentate de către procuror.^[28] Această tactică este una eficientă, având în vedere rata înaltă a demersurilor de arestare admise.^[29] Examinând calitatea prestaţiei avocatului în cadrul procedurilor de arestare, concluzionăm că în 27,8% din dosarele privind demersurile de arestare preventivă şi în 25,2% din dosarele privind demersurile de prelungire a arestării, prestaţia avocatului a fost totalmente inadecvată.^[30] Conform proceselor-verbale ale şedinţelor, prestaţia avocatului s-a limitat la expresii de genul: „solicit respingerea demersului deoarece este neîntemeiat” sau „demersul trebuie respins deoarece procurorul nu a prezentat probe”.^[31] În 8 cazuri, atunci când s-au referit la oportunitatea arestării, prestaţia apărătorilor din oficiu s-a rezumat la declaraţii: „la discreţia instanţei”. În aceste cazuri, instanţele de judecată nu au reacţionat în vreun fel şi nu au sesizat CNAJGS-ul.^[32]

În textul Strategiei Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova pentru perioada 2012-2015^[33] se menționa: reputaţia instituţiei avocaturii are de suferit, dat fiind faptul că calitatea asistenţei juridice calificate acordate de avocat nu este la cel mai înalt nivel, iar creşterea calităţii asistenţei acordate de avocat constituie o prioritate a Uniunii Avocaţilor.^[34]

Rolul diriguitor în funcţionarea mecanismului de monitorizare şi asigurare a calităţii asistenţei juridice garantate de stat îi revine CNAJGS-ului, care: monitorizează procesul de acordare a asistenţei juridice calificate, organizează procesul de evaluare a calităţii asistenţei juridice garantate de stat; stabileşte şi revizuieşte periodic standardele de activitate şi de perfecţionare profesională a avocaţilor care acordă asistenţă juridică garantată de stat; aprobă criteriile de selectare a avocaţilor pentru acordarea asistenţei juridice calificate; stabileşte modul de desfăşurare a concursurilor de selectare a avocaţilor care să acorde asistenţă juridică calificată; asigură instruirea iniţială şi continuă, inclusiv prin intermediul Institutului Naţional al Justiţiei, a persoanelor antrenate în sistemul de acordare a asistenţei juridice garantate de stat. ^[35]

CNAJGS-ul asigură calitatea asistenţei juridice calificate prin monitorizare:

– solicitarea şi verificarea informaţiilor de la oficiile teritoriale despre volumul şi tipul asistenţei juridice acordate;
– examinarea plângerilor parvenite de la beneficiarii de asistenţă juridică calificată şi de la alte instituţii interesate;
– controlul calităţii serviciilor.^[36]

Acordarea unei asistenţe juridice necalitative poate servi drept temei pentru sesizarea UA – de a verifica faptele constatate sub aspect disciplinar, precum şi pentru a rezilia contractele cu avocatul public sau avocatul care urmează să acorde astfel de servicii la cerere.^[37]

Calitatea asistenţei juridice garantate de stat – ca subiect distinct – a fost reflectat şi în documentele de politici ale Republicii Moldova, în particular Planul de Acţiuni de implementare a SRSJ pentru anii 2011 – 2016^[38] (Pilonul III – Accesul la justiţie şi executarea hotărârilor judecătoreşti. Direcţia Strategică 3.1 – Fortificarea sistemului de acordare a asistenţei juridice garantate de stat (AJGS). Domeniul specific de intervenţie 3.1.2 – Îmbunătăţirea calităţii şi a accesibilităţii serviciilor de asistenţă juridică garantată de stat (cauze penale şi nepenale), în particular:

– acţiunea 1 – Îmbunătăţirea calităţii şi accesibilităţii serviciilor de asistenţă juridică garantată de stat (cauze penale şi non-penale);
– acțiunea 2 – Elaborarea mecanismului de monitorizare a calităţii asistenţei juridice garantate de stat;
– acţiunea 3 – Monitorizarea calităţii asistenţei juridice garantate de stat).^[39]

Atât cadrul normativ, cât şi publicaţiile în domeniu pun în evidenţă următoarele elemente ce ţin de mecanismul de asigurare a calităţii asistenţei juridice garantate de stat:

◼︎ admiterea în sistemul de acordare a asistenţei juridice garantate de stat, în particular criteriile de selectare a avocaţilor care acordă asistenţă juridică garantată de stat;
◼︎ instruirea iniţială şi continuă a avocaţilor pentru a desfăşura activitatea în sistemul de acordare a asistenţei juridice garantate de stat;
◼︎  standardele şi ghidurile profesionale de bune practici elaborate pentru avocaţi, fapt care ar permite dezvoltarea bunelor practici de acordare a asistenţei juridice, în general, şi a celei garantate de stat, în particular;
◼︎ mecanismul de monitorizare a calităţii, prin diferite segmente şi modalităţi, inclusiv monitorizarea de către alţi avocaţi (peer review).^[40]

Potrivit Raportului Rolul avocaţilor în cadrul procedurilor judiciare în Europa, controlul de calitate a asistenţei judiciare furnizată cetăţenilor poate avea loc pe două niveluri. Acesta poate avea loc a priori atunci când se alcătuieşte lista cu avocaţii care pot oferi asistenţă judiciară cetăţenilor şi a posteriori, după ce serviciile au fost oferite cetăţenilor, iar acest lucru,  să fie realizat într-un mod sistematic.^[41]

◼︎ Criterii de selectare a avocaţilor (criterii aprobate). Potrivit Strategiei Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova pentru perioada 2012-2015,^[42] era vizat faptul că asigurarea unui sistem funcţional de accedere în profesie a celor mai competenţi candidaţi – constituie unul dintre obiectivele care urmează a fi realizate pentru a asigura calitatea asistenţei juridice calificate.

Stabilirea criteriilor de evaluare privind admiterea în profesia de avocat se impune ca fiind una dintre acţiunile prioritare necesare pentru creşterea calităţii asistenţei juridice acordate de avocat, potrivit Strategiei Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova pentru perioada 2016-2020.^[43] De fapt nu există un plan de acţiuni aferent acestui document de politici, repectiv şi de realizare a priorităţii în cază, iar acest fapt ar pune în dificultate mecanismul de evaluare a realizării Strategiei UA.

Prin hotărârea din 27.01.2017 a Consiliului Uniunii Avocaților, s-a decis publicarea pentru dezbateri publice a proiectului de modificare a Statutului profesiei de avocat nr. 302 din 08.04.2011, privind modul de organizare a examenelor de calificare. UA vine cu un apel către avocați de a lua cunoștință de acest proiect și solicită expunerea în privința textului respectiv, cu propuneri de înbunătățire [44]

Prin Hotărârea CNAJGS nr. 17 din 11 iunie 2013 cu privire la modificarea Regulamentului privind concursul de selectare a avocaţilor pentru acordarea asistenţei juridice calificate garantate de stat au fost stabilite criteriile de selectare a avocaţilor care acordă asistenţă juridică calificată garantată de stat şi asigurarea transparenţei procesului de selectare a avocaţilor.^[45] A fost completat dosarul de participare la concurs cu alte acte necesare a fi prezentate de către candidatul-avocat, după cum este Avizul Baroului de Avocaţi pentru admiterea avocatului în sistemul de acordare a asistenţei juridice garantate de stat. În acest mod se atestă şi contribuţia UA în procesul de selectare a avocaţilor.

De asemenea, proba interviului a devenit una obligatorie, membrii comisiilor de concurs completând câte un act de evaluare, cu indicarea punctajului pentru fiecare criteriu de selectare, şi a punctajului total acumulat.^[46]

Instituirea noilor criterii de selectare a avocaţilor în vederea acordării asistenţei juridice garantate de stat vizează scopul de verificare a gradului de conştientizare şi motivare a avocaţilor de a activa în acest sistem, este sau nu pregătit moral avocatul să acorde servicii de aceeaşi calitate, indiferent de faptul cine şi cât îi remunerează munca şi este gata să respecte aceleaşi standarde de calitate.^[47]

◼︎ Instruirea şi asistenţa metodică continuă a persoanelor autorizate să acorde asistenţă juridică garantată de stat de stat

Art. 54 alin. (1) lit. i) al Legii cu privire la avocatură obligă fiecare avocat să urmeze, anual, cursuri de formare profesională în mărime de cel puţin 40 ore. În vederea asigurării obligaţiei în cauză, a fost elaborat, cu concursul ABA ROLY Moldova, şi apoi adoptat de Consiliul UA un program de instruire continuă pentru anii 2013-2014, în care au fost incluse domeniile de instruire şi tematicile acestora, cu persoanele responsabile de fiecare domeniu de instruire.

În conformitate cu prevederile Legii cu privire la avocatură (nr. 1260-XV din 19.07.2002), precum şi a Statutului profesiei de avocat (nr. 302 din 08.04.2011), formarea continuă a avocaţilor este pusă în sarcina UA. Totodată, art. 12 din Legea cu privire la asistenţa juridică garantată de stat (nr. 198-XVI din 26.07.2007) statuează că Consiliul Naţional asigură instruirea iniţială şi continuă a persoanelor antrenate în sistemul de acordare a asistenţei juridice garantate de stat.

Circa 30% dintre avocaţii din sistemul de asistenţă juridică garantată de stat au urmat de la 20 la 40 ore de instruire continuă în anul 2012, 23% – de la 10 la 20 ore, 16% – până la 10 ore şi doar 15 % au întrunit numărul obligatoriu de ore pentru instruirea continuă anuală. Este îngrijorător faptul că 16% dintre avocaţii respondenţi nu au urmat nici o oră de instruire continuă pe parcursul anului 2012. În cadrul interviurilor s-a reiterat precum că trebuie de luat în calcul faptul că avocaţii care nu sunt în sistemul de asistenţă juridică garantată de stat au urmat un număr şi mai redus de ore de instruire continuă, fapt care  pare a contura o situaţie alarmantă.^[48]

În anul 2012, avocaţii din sistemul de asistenţă juridică garantată de stat au participat cu precădere la cursurile organizate: 37% – CNAJGS şi partenerii săi de dezvoltare, 34% – ONG-uri, organizaţii internaţionale, agenţii ONU şi donatori, 24% – UA şi partenerii săi de dezvoltare, 5 % – altcineva.

Intensitatea activităţilor de instruire pentru avocaţii din sistemul de asistenţă juridică garantată de stat a crescut în anul 2013-2014, fiind evidentă sporirea posibilităţilor de a participa la orele de instruire continuă şi chiar de a alege subiectele de interes. În contextul eficientizării instruirii avocaţilor este elaborat un curriculum pentru instruirea continuă.^[49]

Pentru asigurarea calităţii serviciilor şi continuităţii activităţilor de instruire a persoanelor autorizate să acorde asistenţă juridică garantată de stat, CNAJGS a aprobat conceptul cu privire la asigurarea instruirii iniţiale şi continue a avocaţilor care acordă asistenţă juridică garantată de stat (Hotărârea nr. 37 din 25 noiembrie 2013). De asemenea, în vederea asigurării unei justiţii prietenoase a copiilor, respectării şi implementării eficiente a drepturilor copilului la cel mai înalt nivel posibil, CNAJGS a aprobat Curriculum-ul de instruire continuă a avocaţilor care acordă asistenţă juridică garantată de stat copiilor implicaţi în sistemul de justiţie penală (Hotărârea nr. 38 din 25 noiembrie 2013).^[50]

În anul 2013 avocaţii care au acordat asistenţă juridică garantată de stat au beneficiat de 23 sesiuni de instruire organizate de către CNAJGS în colaborare cu partenerii săi de dezvoltare. În rezultat, majoritatea avocaţilor înscrişi în Registrul prestatorilor de asistenţă juridică garantată de stat au acumulat cel puţin 20 ore de instruire, înregistrându-se avocaţi şi cu peste 45 ore de formare continuă (436 avocaţi instruiţi, în total, din numărul de 500). Activitatea a purtat un caracter continuu şi s-a desfăşurat şi în anul 2014.^[51]

Potrivit informaţiei prezentate pe pagina web al CNAJGS^[52] la 20 decembrie 2014, la cursurile de instruirea iniţială organizate de CNAJGS au participat 50 avocaţi care au fost selectaţi pentru acordarea asistenţei juridice garantate de stat în anul 2014. În cadrul cursurilor de instruire continuă au participat aproximativ 334 avocaţi care acordă asistenţă juridică garantată de stat.

CNAJGS asigură instruirea iniţială şi continuă, inclusiv prin intermediul INJ. În acest sens, în anul 2014 au fost organizate seminare de instruire a avocaţilor care acordă asistenţă juridică garantată de stat privind unele probleme de interes pentru activitatea profesională.^[53]

În cadrul proiectului operaţional „Fortificarea instrumentelor de gestionare şi asigurare a calităţii asistenţei juridice din Republica Moldova”, Programul de Drept al Fundaţiei Soros-Moldova, în cooperare cu Biroul Asociat de Avocaţi „Avocaţii Publici”, au fost organizate mai multe seminare pentru avocaţi şi avocaţi stagiari cu genericul Standarde de performanţă ale avocatului la etapele iniţiale ale urmăririi penale.

În total, toţi cei aproximativ 490 avocaţi care acordă asistenţă juridică garantată de stat au participat, în anul 2014, la instruiri organizate de către CNAJGS, precum şi de către CNAJGS în colaborare cu partenerii de dezvoltare, acumulând minim câte 8 ore de instruire continuă şi maxim 32 ore.

În 2015, CNAJGS a fost în imposibilitate să organizeze independent cursuri de instruire, din cauza reprioritizării resurselor financiare în bugetul de stat. În pofida impedimentelor create, activităţi de instruire au fost realizate de CNAJGS cu implicarea partenerilor: INJ, OSCE, CDF şi Ambasada SUA în Republica Moldova, Misiunea Norvegiană de Experţi pentru Promovarea Supremaţiei Legii în Moldova (NORLAM), Asociaţia Judecătorilor din Moldova şi Centrul de Drept al Avocaţilor cu suportul Fundaţiei Germană pentru Cooperare Juridică Internaţională (Fundaţia IRZ), UNHCR, ABA ROLI, IRP prin intermediul Agenţiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) în cadrul Programului de Consolidare a Instituţiilor Statului de Drept (ROLISP).^[54]

În total, toţi cei 507 avocaţi, 32 de parajurişti şi 37 studenţi care au acordat asistență juridică garantată de stat în anul 2015 – au avut posibilitatea de a participa la instruiri organizate de partenerii de dezvoltare în colaborare cu CNAJGS.^[55]

Consiliul Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat, în colaborare cu Institutul Național al Justiției, organizează cursuri de instruire pentru avocații care acordă asistență juridică garantată de stat în luna februarie 2017. Aceștia vor fi instruiți pe cinci domenii de activitate.

1. Acordarea asistenței juridice garantate de stat solicitanților de azil, refugiaților, beneficiarilor de protecție umanitară, apatrizilor și solicitanților statutului de apatrid –  20 februarie;
2. Acordarea asistenței juridice garantate de stat copiilor în contact cu sitemul de justiție (penală și civilă) – 21 februarie;
3. Acordarea asistenței juridice garantate de stat persoanelor cu dizabilități mentale – 22 februarie;
4. Acordarea asistenței juridice garantate de stat victimelor violenței în familie – 23 februarie;
5. Acordarea asistenței juridice garantate de stat victimelor infracțiunilor – 24 februarie.

Cursurile de instruire au o durată a câte 8 ore fiecare și vor avea loc în cadrul Institutului Național al Justiției (mun. Chișinău, str. S.Lazo, 1).[56] Acest exemplu ne permite să prognozăm și în anul current o dinamică pozitivă a instruirii continuie în cadrul CNAJGS.

Strategia Uniunii Avocaţilor din Moldova pentru anii 2016-2020, adoptată de Consiliul Uniunii în februarie 2016, invocă în calitate de obiectiv – creşterea calităţii asistenţei juridice calificate acordate de avocat prin organizarea procesului de formare profesională iniţială şi continuă.

Cu referire la formarea iniţială şi continuă per ansamblu în cadrul UA, deşi legea stabileşte în sarcina avocaţilor obligaţia de a urma cursuri de formare iniţială în volum de 80 ore pentru avocaţii stagiari şi 40 ore pentru avocaţi, se pare că aceasta nu este executată corespunzător din cauza mai multor motive obiective. La moment, în cadrul UA nu este instituţionalizată instruirea continuă şi iniţială a avocaţilor şi avocaţilor stagiari.

Chiar dacă în anul 2016, UA a organizat unele cursuri de instruire pe subiectul cazurilor de insolvabilitate pentru avocaţi, în cooperare cu alţi parteneri, este evident că acestea sunt insuficiente. În anul 2016, UA a semnat un acord de colaborare cu INJ în domeniul instruirii avocaţilor. Conform acordului, avocaţii ar urma să participe la instruiri comune, împreună cu reprezentaţii altor profesii juridice (judecători, procurori).^[57]

UA, cu suportul programului HELP al Consiliului Europei, în perioada mai – iulie 2016, în premieră a organizat un curs de instruire la distanţă pe subiectul criteriilor de admisibilitate la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Cu suportul Consiliului Europei, în luna noiembrie 2016 a fost organizată o conferinţă internaţională în domeniul instruirii avocaţilor. În cadrul conferinţei au fost prezentate exemple de instituţionalizare a instruirii continue în Georgia, Irlanda, Franţa etc. UA s-a angajat să implementeze, în perioada care urmează, practicile pozitive.^[58]

Trebuie să menționăm că în unele BAA sunt organizate instruiri pe intern la diferite teme actuale pentru avocații,[59] iar ulterior într-o perespectivă apropiată, aceste cursuri ar putea să fie propuse pentru accreditate Centrului de Instruire al avocaților și al avocaților stagiari.

UA a supus procesului de consultări publice Regulamentul Centrului pentru pregătirea şi perfecţionarea avocaţilor şi Regulamentul cu privire la instruirea avocaţilor şi avocaţilor stagiari. Regulamentul Centrului pentru pregătirea şi perfecţionarea avocaţilor este necesar pentru instituţionalizarea unei subdiviziuni în cadrul UA, formată din 5 membri, care ar gestiona problemele legate de instruire. Regulamentul cu privire la instruirea avocaţilor şi avocaţilor stagiari urmează să reglementeze identificarea necesitaţilor de instruire, acreditarea cursurilor desfăşurate de ONG-uri şi alţi parteneri ai UA, planificarea instruirii de către Centru, modul de selectare a formatorilor, furnizarea eficientă a cursurilor cu participare fizică sau prin intermediul instruirii la distanţă, evaluarea fiecărui curs de instruire, monitorizarea frecvenţei la cursul de instruire. Regulamentele au fost elaborate cu participarea reprezentanţilor Asociaţiei Tinerilor Avocaţi şi a partenerilor UA (Aba Roli Moldova, Consiliul Europei etc.)^[60]

La şedinţa Consiliului UA din 27 ianuarie 2017 a fost aprobat proiectul Regulamentului Centrului pentru pregătirea şi perfecţionarea avocaţilor, cu definitivarea finală a proiectului în termen de 60 zile. S-a pus în sarcina membrilor Consiliului UA, responsabili de sectorul instruirii, elaborarea proiectului modificărilor la Statutul profesiei de avocat în partea ce ţine de instruirea avocaţilor şi a avocaţilor stagiari şi definitivarea Regulamentului Centrului pentru pregătirea şi perfecţionarea avocaţilor.^[61]

◼︎ Standardele şi ghidurile profesionale de bune practici elaborate pentru avocaţi

După cum se remarcă într-o publicaţie recentă, lipsa standardelor calităţii asistenţei juridice are un cumul de consecinţe negative atât pentru beneficiar, cât şi pentru avocat.^[62] Clientul, necunoscând ce conțin serviciile pe care urmează să le acorde avocatul, poate înainta cerinţe exagerate acestuia, fapt care ar suscita, ulterior, dezamăgirea de rezultatele asistenţei juridice şi prestaţia avocatului.^[63] Lipsa unui model de acţiuni care urmează a fi întreprinse de către avocat poate determina incertitudinea privitor la aprecierea calităţii serviciilor din punct de vedere obiectiv, chiar şi celui care şi-a îndeplinit angajamentele cu bună credinţă.^[64]

În Republica Moldova au fost deja elaborate standarde de activitate pentru avocaţii pe cauze penale şi anume Ghidul avocatului în apărare, aprobat de Consiliul UA din Republica Moldova prin Decizia nr. 2 din 30.03.2012.^[65] Ghidul este elaborat în temeiul reglementărilor şi practicilor internaţionale cu privire la apărarea efectivă, reglementărilor naţionale cu privire la procedura penală şi activitatea avocaţilor.

Ghidul avocatului care acordă asistenţă juridică garantată de stat copiilor aflaţi în conflict cu legea constituie un ghid metodologic destinat, în primul rând, avocaţilor specializaţi în acordarea asistenţei juridice garantate de stat în cauzele care implică copii. Însă, acesta poate fi util şi pentru orice alt jurist  interesat de specificul acordării asistenţei juridice copiilor aflaţi în conflict cu legea.^[66]

În anul 2015 CNAJGS a aprobat:

– standardele de calitate ale activităţii avocaţilor care acordă asistență juridică garantată de stat pe cauzele cu implicarea copiilor în conflict cu legea;
– standardele de calitate ale activităţii avocaţilor care acordă asistență juridică garantată de stat pe cauzele penale cu implicarea copiilor victime ale infracţiunilor;
– standardele de activitate ale activităţii avocaţilor care acordă asistență juridică garantată de stat pe cauzele penale cu implicarea copiilor martori ai infracţiunilor;
– standardele de calitate ale activităţii avocaţilor care acordă asistență juridică garantată de stat pe cauzele penale. ^[67]

Este remarcabil faptul că, CNAJGS-ul a aprobat standarde de calitate atât pentru cauzele penale cu implicarea adulţilor, cât şi a copiilor aflaţi în conflict cu legea. Standardele de calitate aprobate conţin un set de recomandări pentru acordarea asistenţei juridice de către avocat în procesul penal, având drept scop îndrumarea avocatului pe parcursul cauzei penale cu privire la momentele-cheie care urmează a fi respectate pentru a asigura calitatea asistenţei juridice acordate, astfel încât asistenţa juridică să fie reală şi efectivă. De asemenea, standardele de calitate conţin prevederi ce se referă la ţinerea unui dosar în apărare, care este esenţial pentru o asistenţă calitativă şi este una dintre dovezile principale cu privire la munca avocatului pe cauza respectivă.

ABA ROLI Moldova a contribuit la publicarea unor îndrumare pentru^[68] avocaţi cu diferite tematici, susţinînd această activitate şi în anul 2016.^[69]

◼︎ Monitorizarea calităţii asistenţei juridice garantate de stat (control al calităţii efectuat).

Elaborarea şi buna funcţionare a mecanismului de monitorizare a calităţii asistenţei juridice garantate de stat este unul dintre obiectivele principale de activitate ale CNAJGS şi a fost permanent în vizorul acestei instituţii. CNAJGS-ul asigură calitatea asistenţei juridice calificate prin monitorizare, solicitare şi verificare a informaţiilor de la oficiile teritoriale despre volumul şi tipul asistenţei juridice acordate, prin examinarea plîngerilor parvenite de la beneficiarii de asistenţă juridică calificată şi de la alte instituţii interesate, prin controlul calităţii serviciilor.

CNAJGS a adoptat conceptul de monitorizare a calităţii asistenţei juridice garantate de stat (Hotărârea nr. 25 din 28.10.2009) şi modelele de acte pe care trebuie să le întocmească avocatul în acest sens (registrul serviciilor, modelul de raportare a asistenţei juridice acordate – Hotărârea nr. 17 din 6.10.2008).

Potrivit Strategiei de activitate în sistemul de acordare a asistenței juridice garantate de stat pentru anii 2012-2014^[70] sunt atestate printre neajunsuri: lipsa dosarelor în apărare care urmează a fi ţinute de către prestatorii de servicii de asistenţă juridică pentru a asigura o calitate mai înaltă şi care ar permite de a monitoriza calitatea asistenţei juridice acordate; situaţii de reflectare eronată a unor date de către avocaţi în procesul de raportare către oficiile teritoriale.

CNAJGS-ul urmează să stabilească că există două tipuri de monitorizare a calităţii asistenţei juridice garantate de stat – monitorizarea ordinară (aleatorie, declanşată similar procedurii actuale), precum şi monitorizarea în bază de sesizare (extraordinară). De aici, CNAJGS trebuie să precizeze modalitatea de declanşare a procedurii extraordinare de monitorizare a calităţii asistenţei juridice garantate de stat, în baza plângerii beneficiarilor, sesizărilor din partea organului de urmărire penală sau instanţei de judecată, rapoartelor de activitate prezentate de către avocaţi, informaţiilor publice din presă şi din alte surse, precum şi în baza sesizării din partea altor avocaţi sau a avocatului parlamentar.^[71]

În anul 2013 oficiile teritoriale ale CNAJGS-ului au desfăşurat 259 monitorizări ale avocaţilor care acordă asistenţă juridică garantată de stat (din totalul de 500 avocaţi). În ipoteza acţiunilor de monitorizare a calităţii asistenţei juridice garantate de stat a determinat creșterea numărului de avocaţi care îşi îndeplinesc profesionist misiunea în cadrul sistemului. Această acţiune a comportat un caracter continuu şi a fost realizată şi în anul 2014.^[72]

De asemenea, diminuarea numărului de avocaţi implicaţi în sistem în anul 2013 este determinată de intensificarea procesului de monitorizare a calităţii serviciilor prestate de către avocaţi, fapt care a determinat  excluderea din sistem a unui număr mare de avocaţi.^[73]

S-a urmărit dezvoltarea şi aplicarea unei noi metode de asigurare a calităţii, în particular metoda evaluării colegiale. În anul 2011, Fundaţia Soros Moldova, împreună cu CNAJGS-ul şi Baroul din Chişinău au derulat un proiect de testare a unui model de verificare colegială în Moldova. Pe scurt, ideea mecanismului de verificare colegială a calităţii este ca munca avocaţilor să fie verificată de către alţi avocaţi – avocați independenţi, dar informaţi şi experimentaţi în acest domeniu. Proiectul a ajuns la concluzia că modelul verificării colegiale este aplicabil în Moldova şi a recomandat ca Baroul şi CNAJGS-ul să-l ia în considerare spre a fi implementat în cazurile de acordare a asistenţei juridice în cazurile penale. Până în moment, însă, modelul verificării colegiale, precum şi alte scheme elaborate în scopul atestării calităţii asistenţei juridice aşteaptă încă să fie dezvoltate şi implementate în Moldova.^[74]

Experienţa altor state indică clar utilitatea acestei metode pentru creşterea calităţii şi menţinerea unui nivel adecvat de calitate. Rezultatele proiectului-pilot, implementat de Fundaţia Soros-Moldova în colaborarea cu Consiliul Naţional pentru asistenţa juridică garantată de stat în anul 2011, au indicat aplicabilitatea acestei metode şi în Republica Moldova. Mai mult decât atât, instrumentele principale de lucru necesare pentru implementarea acestei metode, adaptate contextului local, deja au fost elaborate în cadrul proiectului-pilot respectiv şi sunt incluse în întrr-un studiu (anexa II). Aceste instrumente sunt: (1) conceptul cu privire la implementarea evaluării colegiale, (2) fişa şi criteriile de evaluare şi (3) instrucţiuni pentru avocaţii-evaluatori cu privire la procedură. Acestea pot fi îmbunătăţite, dar partea esenţială deja a fost realizată.^[75]

Experienţa funcţionării biroului de avocaţi publici a demonstrat că, în mare măsură, calitatea serviciilor prestate de avocat depinde de organizarea activităţii biroului şi de sistemul intern de raportare. Activitatea avocaţilor publici este monitorizată în baza Regulamentului de activitate a avocaţilor publici (Hotărârea CNAJGS nr. 18 din 6.10.2008) şi a standardelor de calitate invocate în Manualul avocaţilor publici, documente care reglementează atât organizarea interioară a biroului, cât şi modalitatea de acordare a asistenţei juridice. Astfel, ridicarea doar a nivelului remuneraţiei avocaţilor fără un mecanism adecvat de monitorizare a calităţii serviciilor acordate nu conduce eo ipso la îmbunătăţirea calităţii asistenţei juridice garantate de stat.

Avocaţii publici întocmesc un dosar pe fiecare cauză preluată în cadrul biroului, în care se includ probele scrise ale tuturor acţiunilor efectuate în cauza respectivă de către avocat şi registrul serviciilor acordate, conform modelului stabilit de Consiliul Naţional şi a altor recomandări ale acestuia.^[76]

Pentru avocaţii care acordă asistenţă juridică garantată de stat, ţinerea dosarului în apărare, pentru fiecare cauză pe care a fost desemnat, constituie o obligaţie. Această obligaţie decurge din prevederile Legii cu privire la asistenţa juridică garantată de stat şi contractul semnat de avocat cu oficiul teritorial în vederea prestării serviciilor juridice.

De asemenea, avocatul, care acordă asistenţă juridică garantată de stat, are obligaţia de a ţine Registrul serviciilor acordate, în care se înscriu datele de identificare a persoanei care solicită asistenţă juridică, acţiunile procesuale efectuate, invocându-se data, locul, părţile, alte informaţii relevante, numărul de ore în care s-au efectuat acţiunile, alte menţiuni importante. Avocatul este obligat să înscrie în registru toate acţiunile în cel mult 3 zile lucrătoare de la efectuarea lor. Forma dosarului în apărare, a registrului şi durata păstrării informaţiei sunt stabilite de CNAJGS.

Odată ce avocatul acceptă să acorde asistenţă juridică pe o anumită cauză, el are obligaţia legală de a acţiona cu toată diligenţa necesară pentru a obţine un rezultat pozitiv pentru beneficiarul minor, îmbunătăţindu-i situaţia.

Începând cu momentul intervenirii în proces, pe parcursul urmăririi penale, cât şi pe parcursul judecării cauzei, avocatul urmează să includă toate materialele importante pe cauză într-un dosar al apărării. Acesta urmează a fi un instrument util în construirea apărării.

Dosarul în apărare al avocatului, orientativ, ar putea să includă următoarele:

• copia ordonanţei de pornire a urmăririi penale;
• copia ordonanţei de recunoaştere în calitate de bănuit;
• copia ordonanţei de punere sub învinuire;
• copia procesului-verbal de reţinere (dacă este cazul);
• copia de pe actul procedural de aplicare a măsurii preventive;
• copiile de pe ordonanţele de numire a expertizelor şi ale concluziilor experţilor;
• copia rapoartelor de expertiză şi concluziile experţilor;
• notiţele făcute în timpul luării de cunoştinţă cu materialele urmăririi penale;
• copiile materialelor considerate cele mai relevante (declaraţiile unor martori, procese-verbale ale unor acţiuni etc.);
• materialele ce caracterizează copilul, datele despre mediul de trai şi educaţie, instruire, referatul presentinţial;
• copiile cererilor înaintate;
• descrierea detaliată a faptelor pe care le-a relatat clientul;
• notiţele care ţin de activitatea apărătorului (planul de acţiuni pentru apărare, notiţe privind acţiunile întreprinse şi rezultatele obţinute, schiţe privind cercetarea probelor în instanţă );
• materialul probator în apă

Recomandările privind piesele care ar trebui să conţină un dosar în apărare sunt realizate pentru avocaţii care acordă asistenţă juridică garantată de stat copiilor în conflict cu legea, ^[77] dar ele sunt valabile şi pentru asistenţa juridică minorilor, realizată în bază de contract, cât şi pentru adulţi aplicate în mod corespunzător.^[78]

Prin adoptarea Hotărârii nr. 20 şi 27 din anul 2015 a fost aprobat Regulamentul privind monitorizarea calităţii asistenţei juridice calificate garantate de stat acordată de către avocaţi şi instrumentele de monitorizare internă şi externă a calităţii asistenţei juridice calificate garantate de stat. Regulamentul stabileşte modul de organizare şi desfăşurare a procesului de monitorizare a calităţii asistenţei juridice calificate garantate de stat acordată de avocaţi, subiectele autorizate să desfăşoare procesul de monitorizare, domeniile supuse monitorizării şi utilizarea rezultatelor procesului de monitorizare a calităţii asistenţei juridice calificate garantate de stat. Instrumentele de monitorizare internă şi externă a calităţii asistenței juridice garantate de stat permit aprecierea obiectivă a calităţii acesteiat, deoarece se bazează pe un set de indicatori de performanţă, pasibili de a fi verificaţi în mod obiectiv, care ar permite a cuantifica (în limita posibilităţii) efortul depus de către avocat în apărarea bazată pe interesele clientului.^[79] Rezultatele aplicării şi testării noului mecanism de monitorizare se reflectă în Raportul de evaluare a mecanismului de monitorizare externă a calităţii asistenţei juridice calificate garantate de stat acordată de către avocaţi pe cauzele penale, inclusiv cu implicarea copiilor.^[80]

Din numărul total de avocaţi care au acordat asistență juridice garantate de stat, în 2015 au fost monitorizaţi intern 274 avocaţi, iar monitorizării externe a fost supusă activitatea a 60 avocaţi.^[81]

◼︎ Specializarea avocaţilor

Deşi, în practică, avocaţii au avut tendinţa de a deveni din ce în ce mai specializaţi, nu există nicio secţie de apărare penală în cadrul UA sau orice altă formă relevantă de organizare.

În vederea îmbunătăţirii calităţii asistenţei juridice calificate garantate de stat, s-a decis a recurge la specializarea în anumite domenii a avocaţilor la cerere / formarea de liste de avocaţi specializaţi în anumite domenii. CNAJGS-ul a aprobat trei liste de avocaţi specializaţi care acordă asistență juridice garantate de stat (1 – cauze cu implicarea copiilor; 2 – cauze privind solicitanţii de azil, refugiaţii, beneficiarii de protecţie umanitară, apatrizi şi 3 – cauze cu implicarea persoanelor cu dizabilităţi mentale).^[82]

În opinia autorilor care au efectuat Studiul privind noile metode de acordare a asistenţei juridice garantate de stat trebuie menţinute şi instituite noi liste de avocaţi specializaţi (reprezentarea victimelor infracţiunii; cauze de tortură şi alte rele tratamente, drepturile deţinuţilor).^[83] Lista avocaţilor specializaţi care acordă asistență juridice garantate de stat poate fi acesată pe pagina web a CNAJGS-ului.^[84]

Specializarea avocaților este practicată în unele BAA, fapt care determină sporirea calității serviciilor prestate și poate deveini un fenomen care ar lua amloare în cadrul breslei noastre.

Cele consemnate anterior permit a concluziona:

◆ este atestată o creştere impresionantă din punct de vedere cantitativ a activităţilor realizate de CNAJGS privitor la calitatea asistenţei juridice în cauze penale;
◆ este evident rolul diriguitor al CNAJGS-ului în funcţionarea mecanismului de asigurare a calităţii; progresul înregistrat în acest aspect nu ar fi fost posibil fără concursul MJ, Consiliul UA, a unor ONG-ri specializate şi a donatorilor externi;
◆ mecanismul de monitorizare a calităţii asistenţei juridice nu poate fi eficient dacă s-ar baza pe o singură direcţie de activitate; reuşita acestuia depinde de un cumul de măsuri diferite şi complexe, realizate de diverse entităţi, dar care au acelaşi obiectiv – sporirea calităţii asistenţei juridice;
◆ deşi, potrivit unor surse credibile, calitatea asistenței juridice garantate de stat a crescut în general, pe un eşantion destul de mic observat de cercetători în anii 2011, 2012, 2014, prestaţia avocaţilor implicaţi în asistarea persoanelor reţinute şi arestate lasă de dorit, fiind caracterizată de pasivitate, formalism şi abordări standartizate; este foarte dificil de a evalua coraportul dintre dinamica impunătoare a măsurile întreprinse şi calitatea asistenței juridice garantate de stat în general şi în fiecare caz individual;
◆ la nivel de UA şi a Consiliului UA este bine de urmat exemplul şi eforturile apreciabile ale CNAJGS-ului în vederea consolidării mecanismului de asigurare a calităţii asistenţei juridice garantate de stat;
◆ considerăm că, odată cu adoptarea şi punerea în aplicare a Regulamentului Centrului pentru pregătirea şi perfecţionarea avocaţilor şi a Regulamentul cu privire la instruirea avocaţilor şi avocaţilor stagiari, precum şi posibilităţile actuale ale UA în ceea ce priveşte spaţiul disponibil, acest domeniu strategic va fi unul bine monitorizat şi consolidat;
◆ calitatea serviciilor depinde inclusiv de cultura profesională a avocaţilor şi de capacitatea acestora de a asimila bunele practici, în funcţie de experienţa acumulată şi predispunerea spre autoinstuire continuă, având în vedere evoluţia jurisprudenţei.

______________________________________________________________________________________________________________________________

^[1] Cape E., Namoradze Z., Smith R., Spronken T. Effective Criminal Defence in Europe. – https://www.opensocietyfoundations.org/sites/default/files/criminal-defence-europe-summary.pdf. Vizitat: 3.02.2017.
^[2] Directiva 2013/48/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 22 octombrie 2013 cu privire la dreptul de acces la un avocat în cadrul procedurilor penale şi a mandatului european de arestare şi cu privire la dreptul de a informa un terţ cu privire la privarea de libertate şi a comunica cu persoanele terţe şi cu autorităţile consulare în timpul privării de libertate. În: Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Partea I – L 294 din 06.11.2013.
^[3] Cauza Artico c. Italiei – Hotărârea din 13.05.1980, Cererea nr. 6694/00, par. 33. Cauza Daud c. Portugaliei – Hotărârea din 21.04.1998, Cererea nr. 11/1997/795/997, par. 38.
^[4] Cauza Pavlenco c. Rusiei – Hotărârea din 1.04.2010, Cererea nr. 42371/02, par. 99.
^[5] Cauza Aras c. Turciei (nr. 2) – Hotărârea din 18.02.2015, Cererea nr. 15065/07, par. 41 – numai atunci când reclamantul reținut și audiat de poliție a fost adus în fața judecătorului de instrucție, judecătorul a permis avocatului să intre în sala de audiere, fără a i se permite să ia cuvântul sau să ofere consiliere reclamantului. CtEDO a considerat că „simpla prezență” a avocatului nu a fost suficientă pentru ca dreptul prevăzut la art. 6 alin. (3) lit. (c) să fie unul efectiv. Ar fi trebuit să i se permită reclamantului accesul la un avocat încă de la primul interogatoriu. Prezența pasivă a avocatului reclamantului în sala de audiere nu putea fi considerată suficientă conform standardelor CEDO.
^[6] Cauza Ocalan c. Turciei – Hotărârea din 12.03.2003, Cererea nr.46221/99, par. 153.
^[7] Cauza Imbrioscia c. Elveţiei – Hotărârea din 24.11.1993, Cererea nr. 13972/88, par. 41. Cauza Kamasinski c. Austriei – Hotărârea din 19.12.1989, Cererea nr. 9783/82, par. 65. Cauza Czekalla c. Portugaliei – Hotărârea din 10 octombrie 2002, Cererea nr. 38830/97, par. 65. Cauza Bogumil c. Portugaliei – Hotărârea din 7.10.2008, Cererea nr. 35228/0317/168, par. 46. Cauza Daud c. Portugaliei – Hotărârea din 21.04.1998, Cererea nr. 22600/93, par. 38. Cauza Lagerblom c. Suediei – Hotărârea din 14.01.2003, Cererea nr. 26891/95, par. 56. Cauza Ebanks c. Marii Britanii – Hotărârea din 26.01.2010, Cererea nr. 36822/06, par. 73, 82-84. Cauza Orlov c. Rusiei – Hotărârea din 21.01.2011, Cererea nr. 29652/04, par. 108.
^[8] Cauza Imbrioscia c. Elveţiei – Hotărârea din 24.11.1993, Cererea nr. 13972/88, par. 41. Cauza Daud c. Portugaliei – Hotărârea din 21.04.1998, Cererea nr. 22600/93, par. 38.
^[9] Cauza Kamasinski c. Austriei – Hotărârea din 19.12.1989, Cererea nr. 9783/82, par. 65.
^[10] Cauza Dayanan c. Turciei – Hotărârea din 13.01.2010, Cererea nr. 7377/03, par. 32.
^[11] Smith R., Rabei O. Calitatea Serviciilor de Asistenţă Juridică Garantată de Stat: Evaluarea necesităţilor Consiliului Naţional de Asistenţă Juridică Garantată de Stat. Chișinău: 2013, p. 13.
^[12] Gramaticov M., Hriptievschi N. Evaluare asupra Impactului Legii cu Privire la Asistenţa Juridică Garantată de Stat din Republica Moldova. Chișinău: 2012, p. 35. http://www.soros.md/files/publications/documents/LAA%20Assessment_ro.pdf. Vizitat: 3.02.2017.
^[13] Consiliul Național de Asistență Juridică Garantată de Stat.
^[14] Gramaticov M., Nadejda Hriptievschi N. op. cit.
^[15] Performanțele justiției penale prin prisma drepturilor omului: evaluarea procesului de transformare a sistemului de justiţie penală în Republica Moldova. Fundația Soros Moldova – 2009, p. 70. Ibidem, p. 9, 35-37. Cape E., Z. Namoradze Z., R. Smith R., T. Spronken T., op. cit., p. 214-215.
^[16] Amendamente la Legea cu privire la avocatură [Art.7¹ introdus prin LP102 din 28.05.10, MO135-137/03.08.10 art.476; în vigoare 3.08.10].
^[17] După republicarea Legii cu privire la avocatură la 4.09.2010 în Monitorul Oficial nr. 159, această normă este inclusă în art. 9.
^[18] Gribincea V., Botezatu R., Osoianu T. Raport privind respectarea dreptului la libertate la faza urmăririi penale în Republica Moldova. Chișinău: FSM, 2013, p. 61. http://soros.md/files/publications/documents/Raport_Respectarea_Dreptului_print.pdf. Vizitat: 3.02.2017.
^[19] Osoianu T., Vidaicu M. Reținerea persoanei de către poliție. Concluziile unei cercetări. Chișinău: FSM, 2015, p. 83. http://soros.md/files/publications/documents/Retinerea%20persoanei%20de%20catre%20politie.%20Concluziile%20unei%20cercetari.pdf. Vizitat: 3.02.2017.
^[20] Ibidem, p. 136.
^[21] Principiile de bază ale Naţiunilor Unite privind rolul avocaţilor, care stabilesc atribuţiile avocaţilor în termeni generali: să ofere consiliere clienţilor cu privire la drepturile şi obligaţiile lor legale; să asiste clienţii în orice mod adecvat; să încerce să susţină drepturile omului şi libertăţile fundamentale; precum şi să respecte în mod loial interesele clienţilor lor (Congresul al VIII-a al Naţiunilor Unite pentru prevenirea crimei şi tratamentul infractorilor, Havana, 27 august – 7 septembrie 1990, Principiile 13-15)
^[22] Este adevărat că eșantionul cercetărilor empirice este foarte mic și, de aceea, nu dispunem de argumente privitor la faptul că omisiunile în activitatea avocaților ce acordă asistență juridică în etapa incipentă a urmăririi penale sunt foarte frecvente.
^[23] Gribincea O., Hriptievschi N., Rotaru V., Vidaicu M., Zaharia V. Cercetare cu privire la instituţia reţinerii în Republica Moldova. Chișinău: 2011, p. 26. http://soros.md/files/publications/documents/Cercetare%20retinere.pdf. Vizitat: 7.02.2017.
^[24] Osoianu T., Vidaicu M. Reținerea persoanei de către poliție. Concluziile unei cercetări. Chișinău: FSM, 2015, p. 135-136;
^[25] Ibidem, p. 159
^[26] Gribincea V., Botezatu R., Osoianu T. Raport privind respectarea dreptului la libertate la faza urmăririi penale în Republica Moldova. Chișinău: FSM, p. 57. http://soros.md/files/publications/documents/Raport_Respectarea_Dreptului_print.pdf. Vizitat: 7.02.2017.
^[27] Idem.
^[28] Idem.
^[29] Idem.
^[30] Ibidem
^[31] Ibidem
^[32] Ibidem;
^[33] Aprobat de Consiliul Uniunii Avocaților din RM, Decizia nr. 2 din 30.03.2012 // Avocatul Poporului, nr.3-4, 2012, p.1 disponibil: http://www.avocatul.md/files/documents/avocatul%20poporului%203-4.pdf
^[34] http://uam.md/media/files/files/strategia_ua_2016-2020_modificari_site_8360004.pdf
^[35] A se vedea art. 12 LAJGS;
^[36] Art. 36 alin. (1) Legii privind asistența juridică garantată de stat.
^[37] Ibidem, art. 36 alin. (3), (4).
^[38] Hotărârea nr.6 din 16.02.2012 a Parlamentului Republicii Moldova. http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=343439. Vizitat: 7.02.2017.
^[39] Idem.
^[40]Ciobanu I., Zaharia V. Raport Mecanismul actual de monitorizare a calității asistenței juridice garantate de stat. Chișinău: 2013, p. 5. http://www.justice.gov.md/public/files/file/reforma_sectorul_justitiei/pilon3/Raport_MECANISMUL_ACTUAL_DE_MONITORIZARE_A_CALITII_ASISTENEI_JURIDICE_GARANTATE_DE_STAT.Pdf.
^[41] Rolul avocaţilor în cadrul procedurilor judiciare în Europa. http://www.inppa.ro/docs/RO_Studiu%20pentru%20Consiliul%20Europei.pdf. Vizitat: 3.02.2017.
^[42] Aprobat de Consiliul UA din RM. Decizia nr. 2 din 30.03.2012. În: Avocatul Poporului, nr. 3-4, 2012, p. 1 . http://www.avocatul.md/files/documents/avocatul%20poporului%203-4.pdf. Vizitat: 7.02.2017.
^[43] http://uam.md/media/files/files/strategia_ua_2016-2020_modificari_site_8360004.pdf. Vizitat: 7.02.2017.
[44] http://uam.md/index.php?pag=news&id=875&rid=1145&l=ro
^[45] http://lex.justice.md/md/348957/. Vizitat: 7.02.2017.
^[46] Raport anual 2013: Gradul de implementare a Strategiei de Reformare a Sectorului Justiției, p. 28. http://www.cnajgs.md/uploads/asset/file/ro/400/Raport_anual_2013_de_implementare_a_SRSJ.pdf. Vizitat: 7.02.2017.
^[47] Idem.
^[48] Rotaru V., Lupu M., Zagaria V. Raport – Instruirea avocaților care acordă asistență juridică garantată de stat. Chișinău: 2013, p. 11. http://www.justice.gov.md/public/files/file/reforma_sectorul_justitiei/pilon3/raport_instruirea_avocatilor_care_acorda_asistenta_juridica_garantata_de_stat.Pdf. Vizitat.7.02.2017.
^[49] Gribincea V., Cazac O., Belei E. Curriculum pentru instruirea continuă a avocaţilor. Chișinău: 2013, p. 24. http://avocatul.md/files/documents/94005-Curriculum%20pentru%20instruirea%20continua%202013-2014.pdf. Vizitat: 7.02.2017.
^[50] Dolea I., Zaharia V. Curriculumul de instruire continuă a avocaţilor care acordă asistenţă juridică garantată de stat copiilor implicaţi în sistemul de justiţie penală. Chișinău: 2013. http://irp.md/uploads/files/2014-03/1394127116_curiculum-justitie-pentru-copii-avocati.pdf. Vizitat: 7.02.2017.
^[51] Raport anual 2013: Gradul de implementare a Strategiei de Reformare a Sectorului Justiției, p. 30.  http://www.cnajgs.md/uploads/asset/file/ro/400/Raport_anual_2013_de_implementare_a_SRSJ.pdf. Vizitat: 7.02.2017. Raportul anual de activitate CNAJGS 2013, p. 14. http://www.cnajgs.md/uploads/asset/file/ro/203/Raportul_de_activitate_al_CNAJGS_2013.pdf. Vizitat: 7.02.2017.
^[52] http://www.cnajgs.md/ro/news/activitatile-de-instruire-si-asistenta-metodica-continua-a-avocatilor-care-acorda-asistenta-juridica-garantata-de-stat-realizate-de-catre-cnajgs-in-anul-2014-si-perspective-pentru-anul-2015
^[53] http://www.inj.md/node/710. Vizitat: 7.02.2017.
^[54] Raportul de activitate în sistemul de acordarea a asistenței juridice garantate de stat, 1 ianuarie-31 decembrie 2015, p.16-18 http://www.cnajgs.md/uploads/asset/file/ro/937/2.1._Raportul_de_activitate_al_CNAJGS_2015.pdf. Vizitat: 7.02.2017.
^[55] Idem.
[56] http://www.bizlaw.md/2017/02/08/cursuri-de-instruire-pentru-avocatii-care-acorda-asistenta-juridica-garantata-de-stat/
^[57] Raport de monitorizare Progresul profesiei de avocat în contextul reformei în justiție. Perioada de monitorizare: 01 ianuarie 2016-30 noiembrie 2016, p.17
^[58] Idem.
[59] Este adevărat că în aceste birouri există potențial uman cu experiență didactică, care sunt în măsură să realizeze așteptările  colegilor în sensul instruirii: de ex.:BAA Popa și Asociații
^[60] Idem.
^[61] Hotărârile Consiliului UA adoptate la ședința din 27 ianuarie 2017: http://uam.md/media/files/files/hot__ra_rile_consiliului_uniunii_avoca__ilor_din_republica_moldova_din_27ianuarie2016_5885026.pdf. Vizitat. 7.02.2017.
^[62] Rusu V., Rusu L. Aspecte conceptuale cu referire la standardele calității serviciilor de asistență juridică. În: Avocatul Poporului, nr. 7-9, 2014, p. 1.
^[63] Idem.
^[64] Idem.
^[65] Avocatul Poporului, nr. 3-4, 2012, p. 10-20. http://www.avocatul.md/files/documents/avocatul%20poporului%203-4.pdf. Vizitat: 7.02.2017.
^[66] Rotaru V. (colectiv) Ghidul avocatului care acordă asistenţă juridică garantată de stat copiilor aflaţi în conflict cu legea. Chișinău: 2013, p. 199, http://www.justice.gov.md/public/files/file/reforma_sectorul_justitiei/pilon3/Ghidul_avocatului_care_acorda_asistenta_juridica_garantata_de_stat_copiilor_aflati_in_conflict_cu_legea_6.3.1.6.pdf. Vizitat: 7.02.2017. Elaborarea acestui ghid a fost realizată de către CNAJGS, în conformitate cu „Planul de Acţiuni de implementare a Strategiei de Reformă a Sectorului Justiţiei pentru anii 2011-2016”, adoptat prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 6 din 16 februarie 2012, domeniul specific de intervenţie 6.3.1, acţiunea 6.
^[67] Raporul de activitate în sistemul de acordarea a asistenței juridice garantate de stat, 01 ianuarie-31 decembrie 2015, p.10. http://www.cnajgs.md/uploads/asset/file/ro/937/2.1._Raportul_de_activitate_al_CNAJGS_2015.pdf. Vizitat: 7.02.2017.
^[68] Linhardt D. Tehnici de prezentare a unei cauze in instanta de judecată. Chișinău: 2014, p. 76. http://crjm.org/wp-content/uploads/2015/01/Tehnici-de-prezentare-a-unei-cauze-in-instanta-de-judecata.pdf. Vizitat: 7.02.2017.  Canţer O. Audierea martorului. Chișinău: 2013, p. 28. http://avocatul.md/files/documents/23387-Audierea%20martorului.pdf. Vizitat: 7.02.2017.  Bolocan-Holban A., Moloşag N., Doronceanu O. Apărarea victimelor torturii, relelor tratamente sau ale tratamentului degradant. Chișinău: 2013, p. 84. http://avocatul.md/files/documents/56056-Apararea%20victimelor%20torturii.pdf. Vizitat: 7.02.2017. Gribincea V. Procedura de examinare a cererilor individuale de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Chișinău: 2013, p. 20. http://avocatul.md/files/documents/89105-Procedura%20de%20examinare_CtEDO.pdf. Vizitat: 7.02.2017.
^[69] Dolea I. Probele în procesul penal. Îndrumar pentru avocați. Chișinău: 2016, p. 56. http://uam.md/media/files/files/probele_in_procesul_penal_274911.pdf. Vizitat: 7.02.2017. Osoianu T. Căile de atac în procesul penal. Îndrumar pentru avocați. Chișinău: 2016, p. 47. http://uam.md/media/files/files/caile_de_atac_in_procesul_penal_6872710.pdf. Vizitat: 3.02.2017.
^[70] Aprobat de CNAJGS – Hotărârea nr. 16 din 21 decembrie 2011, p. 5. http://cnajgs.md/ro/informatie-utila.html. Vizitat: 7.02.2017.
^[71] Ciobanu I., Zaharia V. Mecanismul actual de monitorizare a calităţii asistenţei juridice garantate de stat. Chișinău: 2013, p. 61.http://www.justice.gov.md/public/files/file/reforma_sectorul_justitiei/pilon3/Raport_MECANISMUL_ACTUAL_DE_MONITORIZARE_A_CALITII_ASISTENEI_JURIDICE_GARANTATE_DE_STAT.Pdf. Vizitat: 3.02.2017.
^[72] Raport anual 2013 de implementare a SRSJ, p. 28.http://www.cnajgs.md/uploads/asset/file/ro/400/Raport_anual_2013_de_implementare_a_SRSJ.pdf. Vizitat: 3.02.2017.
^[73] Raport de activitate CNAJGS pentru anul 2013. http://www.cnajgs.md/uploads/asset/file/ro/203/Raportul_de_activitate_al_CNAJGS_2013.pdf. Vizitat: 7.02.2017. Numărul avocaților încadrați în sistemul de asistență juridică garantată de stat în anul 2013 (490) s-a micșorat cu 30 de persoane în raport cu numărul acestora din 2012 (520), deși din 2008, numărul acestei categorii de avocați (258) a fost în permanentă creștere.
^[74] Gramaticov M., Hriptievschi N. Evaluare asupra impactului Legii cu privire la asistenţa juridică garantată de stat din Republica Moldova. Chișinău: 2012, p. 30. http://cnajgs.md/fileadmin/fisiere/documente/Informatie_utila/Evaluare_asupra_impactului_Legii_cu_privire_la_asisten.pdf. Vizitat: 3.02.2017.
^[75] Vidaicu M., Hriptievschi N. Studiu privind elaborarea mecanismului de monitorizare a calităţii asistenţei juridice garantate de stat. Decembrie, 2013, p. 55. http://www.cnajgs.md/uploads/asset/file/ro/241/Studiu_privind_Elaborarea_mecanismului_de_monitorizare_a_calitatii_asistentei_juridice_garantate_de_stat_3.1.2.2.pdf. Vizitat: 7.02.2017.
^[76] Pct. II al Hotărârii CNAJGS cu privire la aprobarea Regulamentului de activitate al avocaţilor publici nr. 18 din 6.10.2008 (Monitorul Oficial nr. 47-48/173 din 3.03.2009).
^[77] Rotaru V. (colectiv) Ghidul avocatului care acordă asistenţă juridică garantată de stat copiilor aflaţi în conflict cu legea. Chișinău: 2013, p. 63-64 (elaborarea acestui ghid a fost realizată de către CNAJGS, în conformitate cu „Planul de Acţiuni de implementare a Strategiei de Reformă a Sectorului Justiţiei pentru anii 2011- 2016”, adoptat prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 6 din 16 februarie 2012, domeniul specific de intervenţie 6.3.1, acţiunea 6). http://www.justice.gov.md/public/files/file/reforma_sectorul_justitiei/pilon3/Ghidul_avocatului_care_acorda_asistenta_juridica_garantata_de_stat_copiilor_aflati_in_conflict_cu_legea_6.3.1.6.pdf. Vizitat: 7.02.2017.
^[78] În cauzele penale ale adulților am putea omite din această listă numai materiale ce caracterizează copilul, datele despre mediul de trai şi educaţie, instruire, referatul presentinţial.
^[79] Raporul de activitate în sistemul de acordarea a asistenței juridice garantate de stat, 01 ianuarie – 31 decembrie 2015, p. 9 http://www.cnajgs.md/uploads/asset/file/ro/937/2.1._Raportul_de_activitate_al_CNAJGS_2015.pdf. Vizitat: 3.02.2017.
^[80] Ibidem, p. 17.
^[81] Idem.
^[82] Mihailov-Moraru V., Moloșag N., Lupu M., Zaharia V. Studiul privind noi metode de acordare a asistenței juridice garantate de stat. Chișinău: 2013, p. 28. http://www.justice.gov.md/public/files/file/reforma_sectorul_justitiei/pilon3/studiu_cu_privire_la_noi_metode_de_acordare_a.pdf. Vizitat: 7.02.2017.
^[83] Idem.
^[84] http://www.cnajgs.md/ro/lawyers/avocat_specializat. Vizitat: 3.02.2017.