Flux noutăţi

Sinteză: Dezbaterea – Simptomele juridice ale pandemiei COVID-19
09.04.2020 | JURIDICE MOLDOVA

Vineri, 3 aprilie 2020, a avut loc Dezbaterea JMD – Simptomele juridice ale pandemiei COVID-19, aceasta a pus în discuție următoarele subiecte:
1. Relații de muncă (modificarea, suspendarea sau încetarea contractului de muncă, cu sau fără plata salariului).
2. Statul și afacerea (cere și ți se va da sau dă ca să poți cere).
3. Riscul de faliment și perspectiva restructurării datoriilor.54610

Dezbaterea full poate fi vizionată conform [link-ului]

În continuare vă prezentăm câteva idei subliniate de către speakerii dezbaterii:

Sergiu Bivol

Sergiu Bivol

Moderatorul Dezbaterii – av. Sergiu Bivol, Managing Attorney VERNON | DAVID

1. Agentii economici trebuie sa analizeze la rece si cumpatat toate provocarile la care au fost supusi, sa actionize corect si cu buna credinta in raport cu salariatii in relatiile de munca, si cu partile contractante in relatiile civile, sa apeleze neaparat la un avocat specializat pentru un sfat calificat si sa evite pe cit este de posibil abuzul de drepturi si solutiile ieftine.

2. Solutionarea pe cale amiabila (fie prin negociere sau mediere in ambele cazuri cu asistenta unui avocat calificat), a conflictelor aparute din cauza pandemiei si a restrictiilor corespunzatoare impuse de stat, constituie cea mai inteleapta decizie la momentul actual, mai ales avind in vedere circumstantele de fapt si de drept fara precedent pentru Republic Moldova, si lipsa practicii judiciare pentru legislatia civila adoptata recent.

Roger Gladei

Roger Gladei

Av. Roger Gladei, Avocat Coordonator BAA Gladei și Partenerii

1. Oamenii nu sunt doar resurse, angajatorii care vor ști să aleagă metode juridice mai protective (munca la domiciliu, program redus, șomaj tehnic sau staționare, în ambele cazuri cu plată parțială a salariului) vor consolida echipa și vor avea parte ulterior de salariați recunoscători, iar cei care vor apela la mijloace aparent ieftine (suspendarea contractului fără plata salariilor, inclusiv pe motiv de forță majoră) riscă litigii și exod al cadrelor calificate.

2. Primul set de măsuri anticriză, aprobat de Guvern prin legea de asumare a răspunderii, a fost necesar, nu și suficient însă. În continuare, prin dialog privat-public, între asociațiile profesionale și Guvern, urmează a fi identificare și prioritizate domeniile de intervenție a statului, pornind de la interesul public (nu de stat) și alocarea optimă a resurselor.

3. Întreprinderile care nu au model de afaceri durabil riscă falimentul. Cele însă care sunt viabile, dar în dificultate financiară, trebuie susținute, inclusiv prin mijloace legislative. Restructurarea accelerată, o procedură de prevenire a insolvenței (reglementată prin proiectul de modificare a Legii insolvabilității aprobat în prima lectură încă în decembrie 2018), odată pusă în aplicare, ar crea cadrul juridic pentru negocierile extra-judiciare între debitor și creditorii afectați (financiari, comerciali, de stat, etc.) care ar putea preveni falimente și efecte în lanț în economie.

Andrei Săvescu

Dr. Andrei Săvescu

Av. dr. Andrei Săvescu, Managing Partner SĂVESCU & ASOCIAȚII

1. În România se va acorda un ajutor de stat de 75% pentru compensarea șomajului tehnic, care se va da pe bază de declarație pe proprie răspunderea a angajatorului. Acest lucru a creat două efecte interesante: 1. Au apărut angajatori care au mărit salariul, având angajați care lucrau pe salariul minim pe economie, iar acum le-au mărit la salariul mediu ca să poată să ceară compensații mai mari de la stat; 2. Din cauză că intrarea în șomaj tehnic se face la scăderea veniturilor cu 25%, nu se poate stabili o legătură clară între pandemie și scăderea veniturilor.

2. În ceea ce privește concedierea omenilor, sigur, oamenii pot fi concediați, dacă este cazul, însă a considera starea de urgență pur și simplu forță majoră și a aplica de aici consecințe în dreptul muncii mi se pare o chestiune foarte speculativă și de natură să submineze fundamentul relației dintre salariat și angajator.

3. Cu privire la problematica lucrului de acasă cred că acesta era oricum viitorul și criză doar a făcut ca viitorul să vină mai repede. Da, e foarte ușor de lucrat de acasă, e foarte ușor de monitorizat salariatul, care este acasă, care este în fața calculatorului.


Aflaţi mai mult despre , , , , , ,


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare.