Guvernul Republicii Moldova s-a angajat în fața Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei să reducă fenomenul arestărilor nejustificate sau a celor contrare legii. La 2-4 iunie 2020, Comitetul de Miniștri va verifica măsurile pe care le-a întreprins în acest sens Republica Moldova, în contextul supravegherii executării grupului de cauze Șarban. Grupul în cauză este constituit din 14 hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului în care au fost constatate diverse violări ale art. 5 a Convenției Europene pentru  Drepturile Omului (CEDO).

La 18 aprilie 2020, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a transmis Comitetului de Miniștri o comunicare actualizată despre garanțiile existente și impactul măsurilor întreprinse de către autorități în prevenirea și combaterea fenomenului arestărilor nejustificate.

CRJM a constatat că rata înaltă de arestare și motivare insuficientă a hotărârilor de arestare sunt în continuare probleme serioase în Republica Moldova. Deși în 2019 numărul persoanelor arestate a fost cel mai redus (1,864) comparativ cu ultimii ani, judecătorii în continuare nu examinează detaliat cererile de arestare. Dimpotrivă, rata cererilor acceptate a crescut până la valoarea maximală din ultimii ani – 93.5% (în 2018 – 88.4%). În același timp, măsurile preventive alternative arestului nu sunt utilizate suficient.

CRJM consideră că problemele date, în general, nu rezidă în legislație, ci mai degrabă în practica judiciară deficitară, influențată de lipsa de independență a judecătorilor și atitudinea pro-acuzatorială manifestată de mai mulți judecători de instrucție. La fel, volumul mare de muncă afectează posibilitatea examinării calitative a materialelor și dosarelor. Respectiv, în ciuda modificărilor legislative din 2016, nu se observă o îmbunătățire substanțială a practicii judecătorilor și procurorilor legate de arest.

Astfel, CRJM a îndemnat Comitetul de Miniștri să solicite autorităților moldovenești:

1. asigurarea că judecătorii și procurorii naționali vor respecta în practică garanțiile art. 5 CEDO, în special, în ceea ce privește verificarea condiției bănuielii rezonabile a faptului că persoana a săvârșit infracțiunea și examinarea tuturor dovezilor relevante aduse în fața acestora;
2. asigurarea că măsurile preventive alternative arestului sunt utilizate în mod eficient;
3. acordarea de independență deplină în practică pentru judecătorii de instrucție, precum și asigurarea că cerințele legale pentru numirea în calitate de judecător de instrucție oferă garanții suficiente pentru exercitarea efectivă a atribuțiilor lor;
4. echilibrarea volumului de muncă al judecătorilor de instrucție pentru a le permite o examinare detaliată a cazurilor prezentate;
5. asigurarea posibilității ca orice persoană reținută sau arestată cu încălcarea art. 5 CEDO să poată solicita despăgubiri, indiferent de hotărârea pronunțată asupra fondului acuzațiilor aduse împotriva sa.

În 2017 și 2019, CRJM a transmis Comitetului de Miniștri alte comunicări la acest subiect.

Comunicarea a fost elaborată în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă” implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova, cu suportul financiar al Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

În vederea eficientizării executării hotărârilor CtEDO și prevenirii de violări similare pe viitor, organizațiile necomerciale pot transmite comunicări către Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei despre măsurile întreprinse de către stat. Detaliile privind modalitatea întocmirii acestora este descrisă în manualul „Implementarea hotărârilor CtEDO” elaborat de European Implementation Network (EIN).