Cristian Rubanovici

Introducere

COVID-19 a declanșat o situație fără precedent la nivel global pentru mai multe industrii, majoritatea antreprenorilor fiind puși la o încercare grea pentru a depăși acest impact. Ca urmare a măsurilor de prevenire impuse de autoritățile publice a diferitor state, au fost afectate diverse ramuri ale economiei și industriei.

Industria construcțiilor și proiectelor în infrastructură, nu este o excepție. Majoritatea proiectelor în acest domeniu se bazează pe condițiile generale FIDIC, prin urmare, este vital ca părțile contractului să înțeleagă ce mecanisme au la dispoziție pentru a minimaliza riscurile și a depăși această criză.

Prezentul articol vine să ofere o imagine de ansamblu asupra condițiilor din contractele FIDIC (Red and Yellow Book) care reglementează forța majoră, precum și remediile pe care le au Părțile în asemenea condiții. În cazul în care cititorul nu este familiarizat cu contractele FIDIC, punctul 1 prevede o scurtă introducere.

Articolul va aborda următoarele subiecte:

1. Ce sunt contractele FIDIC și unde le folosim?
2. Impactul COVID-19 asupra proiectelor în construcție și inginerie;
3. Încadrarea juridică COVID-19;
4. Forța majoră în FRB/FYB (Force Majeure/Exceptional Events);
5. COVID-19—Hardship?
6. Concluzii și soluții aplicabile COVID-19.

Cuvinte cheie: FIDIC, COVID-19, forță majoră, force majeure, exceptional events, hardship;

1. Ce sunt contractele FIDIC și unde le folosim?

Contractele FIDIC reprezintă condiții generale standard publicate de către FIDIC care reglementează contracte ce au drept scop lucrări în construcție, infrastructură și consultanță inginerească.

Structura contractelor FIDIC este redactată în spiritul contractelor dreptului comun englez. Totuși, trebuie de reținut că suita de contracte urmează a fi preluată și adaptată conform scopului contractului (i.e., tipului de lucrări), Condițiilor Particulare și Instrucțiilor oferite de Beneficiar.

Cu titlu informativ, puteți accesa webinar-ul oferit de FIDIC privind suita contractelor:

https://www.youtube.com/watch?v=wMG1swC5tXA *

*NB! Webinar-ul se referă la condițiile FIDIC 1999

1.1. Abrevieri:

FIDIC – Federaţia Internaţională a Inginerilor Consultanţi (a se vedea: http://fidic.org)
FRB – FIDIC Red Book, Conditions of Contract for Building and Engineering Works, Designed by the Employer (2017). FRB reprezintă un contract de antrepriză pentru construcții și lucrări inginerești proiectate de Beneficiar.
FYB – FIDIC Yellow Book , Conditions of Contract for Electrical and Mechanical Plant, and for Building and Engineering Works, Designed by the Contractor (2017). FYB reprezintă un contract de antrepriză pentru lucrări în construcție, proiectare a lucrărilor pentru echipamente electrice și mecanice, clădiri și lucrări inginerești, proiectate de Antreprenor;[1]

1.2. Părțile contractului:

Beneficiarul (The Employer) – Persoana fizică sau juridică care a solicitat efectuarea lucrărilor. (FRB, Clauza 1.1.31)
Antreprenorul (The Contractor)  – Persoana fizică sau juridică numită de către Beneficiar în Scrisoarea de Ofertă (Letter of Tender), precum și succesorii acestuia. Antreprenorul trebuie să execute lucrările de construcție pentru Beneficiar în conformitate cu contractul și instrucțiunile oferite de Beneficiar. (FRB, Clauza 1.1.14)
Inginerul (The Engineer) – Persoana fizică sau juridică desemnată de către Beneficiar care acționează în calitate de Inginer. Acesta are un rol activ în gestionarea și monitorizarea executării contractului. (FRB, Clauza 1.1.35)

2. Impactul COVID-19 asupra proiectelor în construcție și inginerie

Odată cu declanșarea pandemiei de COVID-19 majoritatea țărilor au adoptat măsuri riguroase de austeritate pentru a încetini răspândirea virusului. Conform datelor oferite de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) aproximativ 78% din țări au pregătit un plan pentru combaterea răspândirii virusului[2], totuși, activitatea multor agenți economici rămâne sistată ca urmare a măsurilor de prevenire impuse de autorități.

Industria construcțiilor și proiectelor de infrastructură a fost și ea afectată de noul virus, unele implicații fiind afectarea lanțurilor de aprovizionare. Ca urmare, majoritatea Antreprenorilor au rămas în imposibilitate de a executa contractele.[3] Totuși, pe lângă sistarea lanțurilor de aprovizionare, Antreprenorii, trebuie să se conformeze cu noile normele de sănătate și siguranță impuse de autorități.

În acest sens, Clauza 4.8, și 6.7 din FRB incubă Antreprenorului obligația de a se conforma cu normele de sănătate și siguranță. Clauzele menționate au rolul de a obliga Antreprenorul să respecte normele impuse de contract, dar și cele prevăzute de lege cu privire la asigurarea condițiilor de muncă personalului angajat în lucrări. Luând în considerare faptul că majoritatea guvernelor au impus măsuri de carantină sau limitare a numărului de persoane care se pot afla într-un loc, Antreprenorii, se află în imposibilitate de a se conforma cu obligațiile contractuale și legale, care afectează nemijlocit executarea contractului.[4]

Desigur, efectul acestora diferă de la caz la caz, în dependență de specificul proiectului; e.g., în cazul în care lucrările sunt executate în aer liber, majoritatea angajatorilor pot asigura condiții de respectare a normelor sanitare impuse de OMS și autoritățile locale din domeniul sănătății.

Unele din principalele implicații pe care le are virusul COVID 19 asupra proiectelor sunt:

1. Afectarea lanțului de aprovizionare;
2. Riscul sporit de infectare a personalului aflat pe șantier;
3. Restricțiile de circulație și carantină impuse de autorități.

3. Încadrarea juridică COVID-19

O întrebare practică care a început să macine practicienii este încadrarea juridică a COVID-19. Majoritatea Beneficiarilor și Antreprenorilor o califică drept forță majoră. Totuși, trebuie de menționat, că contractul și legea care guvernează contractul urmează să decidă în ultimă instanță calificarea juridică a COVID-19.

Pe lângă dreptul care guvernează contractul, principiul libertății contractuale le oferă părților posibilitatea să stabilească care ar fi evenimentele sau circumstanțele ce pot fi calificate drept forță majoră (i.e., o clauză care prevede ce este forța majoră și un mecanism de constatare a acesteia, ca exemplu Certificatul de Forță Majoră).

Practica eliberării certificatelor de forță majoră de către Camerele de Comerț a apărut ca urmare a clauzelor contractuale impuse de către părți (i.e., părțile prevăd în contract că va exista forță majoră, în cazul în care Camera de Comerț X îi va elibera părții afectate de către circumstanțele de forță majoră un certificat care atestă acest lucru). [5]

Cu titlu de exemplu, Consiliul Chinez pentru Promovarea Comerțului Internațional (CCPIT) a început să ofere certificate de forță majoră antreprenorilor afectați de COVID-19 pentru a minimaliza răspunderea juridică a acestora[6]. Conform CCPIT, companiile trebuie să aducă documente care confirmă întârzierea sau anularea transportului sau contractelor de export, precum și declarațiile vamale care confirmă acest lucru.[7]

Una din marele dificultăți cu care se confruntă părțile într-un eventual litigiu, este faptul că judecătorii sau arbitrii nu sunt obligați să ia în considerare acest certificat, care are doar o valoare de constatare a unui anumit eveniment, nu și faptul dacă partea care l-a prezentat se afla de iure  în circumstanțele care îi permit să invoce forța majoră. [8]

Este de menționat faptul că Clauza 18 din FRB și FYB, nu prevede solicitarea vreunui certificat pentru a constata forța majoră. Mai jos voi oferi o analiză a clauzei în acest sens.

4. Forța majoră în FRB/FYB (Force Majeure/Exceptional Events)

Majoritatea versiunilor FIDIC 1999 operau cu termenul de force majeure, excepție fiind FIDIC Green și Gold care operau cu termenul de Exceptional Events.[9] În redactarea actuală este utilizat termenul de “circumstanțe excepționale ” (Exceptional Events) care are aceeași conotație juridică. Motivul redenumirii, după cum am menționat supra, îl reprezintă spiritul contractelor FIDIC care provin din dreptul comun englez, unde nu se recunoaște noțiunea de force majeure.[10] Pentru a evita anumite neclarități, termenul de Exceptional Events va fi utilizat în acest articol ca forță majoră.

Conform clauzei 18 FRB/FYB: (notă: traducerea clauzei îmi aparține)

„Forța majoră înseamnă un eveniment sau o circumstanță care:

(i) Este în afara controlului unei Părți;
(ii) O Parte nu a putut prevede acest eveniment înainte de a se angaja în contract;
(iii) După ce a apărut, această Parte nu a putut să evite sau să depășească evenimentul sau circumstanța; și
(iv) Nu este atribuită în mod substanțial Părții adverse;

Forță majoră ar putea include, dar nu este limitată (sublinierea îmi aparține) la următoarele evenimente sau circumstanțe, cu condiția că, elementele menționate mai sus la i. – iv. sunt întrunite cumulativ:

(a) Război, ostilități (dacă războiul va fi sau nu declarat), invazie, acțiuni din partea inamicilor;
(b) Rebeliuni, terorism, revoluții, insurecție, uzurparea puterii prin acțiuni militare sau război civil;
(c) Răscoale, agitație sau tulburare din partea anumitor persoane, altele decât personalul Antreprenorului sau alți angajați ai Antreprenorului sau Subantreprenorilor;
(d) Grevă sau închiderea întreprinderii care nu este atribuită în mod special personalului Antreprenorului și altor angajați ai Antreprenorului sau Subantreprenorilor;
(e) Aprovizionarea cu munții pentru război, materiale explozive, radiații ionizate sau contaminarea cu substanțe radio-active, cu excepția celor care pot fi atribuite ca urmare a utilizării lor de către Antreprenor; sau
(f) Catastrofele naturale, ca cutremure, tsunami, erupții vulcanice, uragan-uri sau taifun-uri.”

După cum observăm, clauza nu menționează pandemiile sau epidemiile, totuși, se menționează că forța majoră nu este limitată la lista propusă de FIDIC. Prin urmare, acesta nu este exhaustiva, iar la determinarea forței majore , în toate cazurile se va efectua testul de la punctul i. – iv.

Problema care este ridicată de părțile antrenate în asemenea contracte rezidă în faptul dacă declararea pandemiei ar exclude executarea contractului pentru o anumită parte care nu este de facto afectată de către aceasta, ci doar o folosește ca scuză pentru rezilierea contractului. Regula generală în sistemele de drept civil este că părțile, la executarea și încheierea contractului trebuie să acționeze conform principiului bunei credințe, lucru care nu este prevăzut de dreptul comun englez.

În continuare, aplicabilitatea forței majore pandemiei de COVID-19, depinde în ultimă instanță dacă partea care invocă forța majoră a fost sau nu afectată de aceasta, și în ipoteza în care a fost afectată, reprezintă acesta un motiv întemeiat pentru terminarea contractului; în special, reprezintă COVID-19 un impediment pentru executarea contractului de către aceasta. [11]

Este de menționat și faptul că Clauza 18.3 FRB/FYB incubă părților obligația de ameliorare a riscului de întârziere în executarea contractului ca rezultat al forței majore. Prin urmare, din momentul în care partea afectată de forță majoră conștientizează riscul neexecutării contractului aceasta trebuie să expedieze o notificare de forță majoră (Notice of an Exceptional Event) prin care să înștiințeze cealaltă parte referitor la imposibilitatea executării obligației. Notificarea trebuie expediată în decursul a 14 zile din momentul în care Partea a luat act de forță majoră sau trebuia să ia act de ea. (Clauza 18.2)

Forța majoră oferă Antreprenorului posibilitatea de a solicita o extensie de timp (Extension of Time) sau suspendarea executării contractului. În anumite cazuri, părțile pot solicita rezilierea pentru conveniență (Termination for Convenience).[12]

5. COVID-19 – Hardship?

Contractele FIDIC nu operează sau menționează termenul de hardship, totuși acesta ar deveni aplicabil într-o eventuală dispută între părți în cazul în care nu se ajunge la un mod amiabil de soluționare a litigiului. În acest caz se va face referire la legea care guvernează contractul. Majoritatea țărilor din sistemul de drept civil, prevăd clauza de hardship. Țările din sistemul de drept comun, fac referire la doctrina imposibilității sau impreviziunii comerciale. [13]

Clauza de hardship se aplică în conformitate cu doctrina—clausula rebus sic santibus, ceea ce semnifică o schimbare fundamentală în circumstanțe care exclude executarea obligației de partea afectată de aceste circumstanțe; clausula rebus sic santibus este o „evadare” de la regula generală aplicabilă contractelor—pacta sunt servanta.[14]

O potențială analogie la mecanismul prevăzut de hardship în FIDIC ar constitui Clauza 8.4 FRB care prevede o preîntâmpinare (notificare) pe care părțile trebuie să o adreseze Inginerului în cazul în care aceștia știu din timp despre probabilitatea unui eveniment care ar putea:

– Afecta lucrul angajaților Antreprenorului;
– Afecta executarea lucrărilor când vor fi finisate;
– Majora prețul contractului; și/sau
– Pune în întârziere executarea lucrărilor (i.e., întregului contract) sau a unei părți din lucrări.

În asemenea circumstanțe, Inginerul poate solicita Antreprenorului să depună o cerere (Sub-clause 13.3.2 Variation by Request for Proposal) prin care acesta propune anumite mecanisme pentru a minimaliza sau depăși circumstanțele menționate supra.

De asemenea, în cazul în care un eveniment sau circumstanță (hardship sau forță majoră) împiedică executarea lucrărilor sau fac continuarea lucrărilor ilegală, părțile pot fi scutite de executarea contractului, și apela la rezilierea opțională (FRB, Clause 18.6, Release from Performance under the Law).

Totuși, părțile pot face uz de legislația aplicabilă contractului pentru a invoca un eveniment hardship. Cu titlu de exemplu, voi aduce Principiile UNIDROIT care guvernează contractele comerciale internaționale:

„Articolul 6.2.2

Există hardship, când un eveniment dis-balansează fundamental echilibrul părților în contract; or prin costul ridicat al prestării obligației, or prin faptul că prestația care urmează a fi executată și-a diminuat valoarea; și

(a) Evenimentul care s-a produs a devenit cunoscut părții dezavantajate după încheierea contractului;
(b) Evenimentul nu a fi putut luat în considerare de partea dezavantajată la momentul încheierii contractului;
(c) Evenimentul este în afara controlului părții dezavantajate; și
(d) Riscul evenimentului nu a fost asumat de partea dezavantajată.”

Rezultă că termenul hardship desemnează un eveniment sau o schimbare de circumstanță care impune un caracter disproporțional unei părți la executarea obligației. Spre deosebire de forța majoră unde o parte se află în imposibilitate reală de a executa obligațiile contractuale, hardship-ul are o natură oneroasă (sau diminuată), însemnând că executarea obligației de către aceasta este posibilă, dar disproporționată. [15]

Codul Civil al Republicii Moldova (CCRM), prevede clauza de hardship la art. 1083 Schimbarea excepțională a circumstanțelor. Art. 1083 Alin. (1) prevede că obligația trebuie executată indiferent de faptul dacă prestația a devenit mai oneroasă sau valoarea acesteia s-a diminuat.

Un lucru interesant este faptul că art. 1083 solicită implicarea instanței de judecată în vederea ajustării prestațiilor (art. 1083 alin. (2)) sau solicitarea rezoluțiunii de către partea care a fost afectată de hardship. (art. 1083 alin. (3)). În aspect comparativ, art. 6.2.3 din Principiile UNIDROIT, prevede că partea afectată de hardship poate solicita renegocierea contractului. Iar în cazul în care, părțile nu pot ajunge la un numitor comun, acestea pot apela la instanța de judecată (sau alte mecanisme de soluționare a disputelor) care urmează să aplice unul din următoarele scenarii (soluțiile oferite de CCRM și UNIDROIT sunt similare):

– Rezoluțiunea contractului, la data și termenii care urmează a fi stabiliți; sau
– Ajustarea contractului în vederea restabilirii echilibrului. [16]

Prin urmare, aplicarea hardship-ului ex lege la pandemia COVID-19 ar fi o soluție disponibilă părților în vederea renegocierii contractului. Aceasta ar putea avea loc sub formatul clauzei FRB 13.3.2 sub forma unei propuneri de variații din partea Antreprenorului sau clauzei 21, ca o metodă preventivă până la adresarea în arbitraj.

Concluzii și soluții aplicabile COVID-19

Pandemia COVID-19 a pus la grea încercare mai multe industrii, iar în asemenea circumstanțe, părțile afectate trebuie să acționeze cu bună credință și să reducă la maxim riscurile care au intervenit în executarea contractului.

În primul rând părțile contractului trebuie să răspundă la anumite întrebări pentru a identifica dacă au fost sau nu afectată performanța contractului de COVID-19. De exemplu:

1. Ce obligații au fost afectate de către COVID-19?
2. Este partea afectată de COVID-19 în imposibilitate reală de a executa obligația (forță majoră) sau obligația a devenit mai oneroasă sau diminuată (hardship)?
3. Sunt scuzabile întârzierile Antreprenorului (e.g., modificarea legislației, întârzieri cauzate de autorități)?
4. Există vreo posibilitate de a suspenda executarea obligației sau de a garanta o extensiune de timp? Dacă da, cât timp va dura suspendarea sau de cât timp ar putea beneficia Antreprenorul?
5. Există anumite penalități ca urmare a rezilierii contractului?

Mecanisme contractuale FIDIC disponibile părților pentru depășirea COVID-19 (notă: lista nu este exhaustivă):

1. Preîntâmpinarea Inginerului despre o circumstanță care ar afecta executarea contractului (FRB, Clause 8.4 Advance Waring);
2. Extensiunea de timp oferită drept urmare a întârzierii Antreprenorului cauzată de autoritățile publice (FRB, Clause 8.6 Delay Cause by Authorities);
3. Ajustarea contractului pentru modificarea legislației cu oferirea unei extensii de timp (FRB, CLause 13.6 Adjustement for Changes in Law);
4. Suspendarea lucrărilor de către Beneficiar (FRB, Clause 8.9 Employer’s Suspension);
5. Extensiunea de timp garantată ca urmare a forței majore (FRB, Clause 18.4, Consequences of an Exceptional Event);
6. Rezilierea opțională – poate fi invocată de ambele părți dacă într-o perioadă de 84 de zile de la notificarea forței majore sau 140 de zile de la același eveniment, Antreprenorul nu poate continua lucrările. (FRB, Clause 18.5, Optional Termination)
7. Scutirea de executare a obligației ex lege ca urmare a forței majore (FRB, Clause 18.6, Release from Performance under the Law);
8. Rezilierea contractului de către Antreprenor sau Beneficiar (FRB, Clause 15 Termination by Employer or Clause 16 Suspension and Termnation by Contractor)
9. Adjudecare sau Arbitraj (FRB, Clause 21 Disputes and Arbitration)

Pentru a afla mai multe despre COVID-19 și recomandările FIDIC accesați: https://fidic.org/COVID-19

Disclaimer: Acest articol este distribuit cu titlu informativ și nu constituie o consultație juridică. Toate drepturile aparțin autorului.

[1] Aspecte generale privind contractele FIDIC, Magazinul Juridic, link: http://www.magazinuljuridic.ro/aspecte-generale-privind-contractele-fidic/  (accesat la 25.04.2020)
[2] Make no mistake: we have a long way to go’ – WHO COVID-19 briefing, World Economic Forum, link:https://www.weforum.org/agenda/2020/04/who-briefing-0422/ (accesat la 24.04.2020)
[3] COVID-19: The current impact on construction and engineering projects, White & Case, link: https://www.whitecase.com/publications/alert/covid-19-current-impact-construction-engineering-projects (accesat la 23.04.2020)
[4] FRB, Clauza 4.8 “ The Contractor shall: a) comply with all applicable health and safety regulations and Laws;”
[5] Werner Melis, Force Majeure and Hardship Clauses in International Commercial Contracts in View of the Practice of the ICC Court of Arbitration, link: https://fidic.org/sites/default/files/10%20Force%20Majeure%20and%20Harship%20Clauses.pdf (accesat 24.05.2020)
[6] China trade agency to offer firms force majeure certificates amid coronavirus outbreak, Reuters, link: https://www.reuters.com/article/us-china-health-trade/china-trade-agency-to-offer-firms-force-majeure-certificates-amid-coronavirus-outbreak-idUSKBN1ZU075 (accesat 25.04.2020)
[7] CCPIT Offered the First Force Majeure Certificate of Novel Coronavirus (2019-nCoV), CCPIT, link: http://en.ccpit.org/info/info_40288117668b3d9b017019772b5706b0.html (accesat 25.04.2020)
[8] Werner Melis, Force Majeure and Hardship Clauses in International Commercial Contracts in View of the Practice of the ICC Court of Arbitration, link: https://fidic.org/sites/default/files/10%20Force%20Majeure%20and%20Harship%20Clauses.pdf (accesat 24.05.2020)
[9] Elis Baker, Ben Mellors, Scott Chamers, Anthony Lavers, FIDIC Contracts: Law and Practice, 2009, Informa law, Abingdon, p.  498
[10] Lukas Klee, International Construction Contract Law, 2nd Edition, Wiley Blackwell, 2018, Oxford, p.86)
[11] How should the impact of the COVID-19 outbreak be managed on projects under FIDIC and NEC?, White&Case, link:
https://www.whitecase.com/publications/alert/how-should-impact-covid-19-outbreak-be-managed-projects-under-fidic-and-nec/ (accesat 23.04.2020)
[12] COVID-19: Managing force majeure risk in a construction project supply chain, White&Case, link:
https://www.whitecase.com/publications/alert/covid-19-managing-force-majeure-risk-construction-project-supply-chain (accesat 24.05.2020)
[13] Lukas Klee, International Construction Contract Law, 2nd Edition, Wiley Blackwell, 2018, Oxford, p.87)
[14] Poonja, Mahmood M. (1977). Termination of Treaties Owing to Fundamental Change of Circumstances (Clausula Rebus Sic Stantibus) (Juris Doctor dissertation). Charles University, Prague (Rawalpindi: Abbas Arts, 1982))
[15] Werner Melis, Force Majeure and Hardship Clauses in International Commercial Contracts in View of the Practice of the ICC Court of Arbitration, link: https://fidic.org/sites/default/files/10%20Force%20Majeure%20and%20Harship%20Clauses.pdf (accesat 24.05.2020)
[16]  UNIDROITPRINCIPLES OF INTERNATIONAL COMMERCIAL CONTRACTS, 2016, art. 6.2.3. alin. (4)

Referințe bibliografie:

1. FIDIC Red Book, 2017;
2. FIDIC Yellow Book, 2017;
3. Aspecte generale privind contractele FIDIC, Magazinul Juridic, link: http://www.magazinuljuridic.ro/aspecte-generale-privind-contractele-fidic/ (accesat la 25.04.2020);
4. Make no mistake: we have a long way to go’ – WHO COVID-19 briefing, World Economic Forum, link: https://www.weforum.org/agenda/2020/04/who-briefing-0422/ (accesat la 24.04.2020);
5. COVID-19: The current impact on construction and engineering projects, White & Case, link: https://www.whitecase.com/publications/alert/covid-19-current-impact-construction-engineering-projects (accesat la 23.04.2020);
6. Werner Melis, Force Majeure and Hardship Clauses in International Commercial Contracts in View of the Practice of the ICC Court of Arbitration, link: https://fidic.org/sites/default/files/10%20Force%20Majeure%20and%20Harship%20Clauses.pdf (accesat 24.05.2020);
7. China trade agency to offer firms force majeure certificates amid coronavirus outbreak, Reuters, link: https://www.reuters.com/article/us-china-health-trade/china-trade-agency-to-offer-firms-force-majeure-certificates-amid-coronavirus-outbreak-idUSKBN1ZU075 (accesat 25.04.2020);
8. CCPIT Offered the First Force Majeure Certificate of Novel Coronavirus (2019-nCoV), CCPIT, link: http://en.ccpit.org/info/info_40288117668b3d9b017019772b5706b0.html (accesat 25.04.2020)
9. Elis Baker, Ben Mellors, Scott Chamers, Anthony Lavers, FIDIC Contracts: Law and Practice, 2009, Informa law, Abingdon;
10 Lukas Klee, International Construction Contract Law, 2nd Edition, Wiley Blackwell, 2018, Oxford;
11. How should the impact of the COVID-19 outbreak be managed on projects under FIDIC and NEC?, White&Case, link: https://www.whitecase.com/publications/alert/how-should-impact-covid-19-outbreak-be-managed-projects-under-fidic-and-nec/ (accesat 23.04.2020);
12. COVID-19: Managing force majeure risk in a construction project supply chain, White&Case, link: https://www.whitecase.com/publications/alert/covid-19-managing-force-majeure-risk-construction-project-supply-chain (accesat 24.05.2020);
13. Poonja, Mahmood M. (1977). Termination of Treaties Owing to Fundamental Change of Circumstances (Clausula Rebus Sic Stantibus) (Juris Doctor dissertation). Charles University, Prague (Rawalpindi: Abbas Arts, 1982));
14.UNIDROIT PRINCIPLES OF INTERNATIONAL COMMERCIAL CONTRACTS, 2016.