Dr. hab. Serghei Brînza

La modul general, ura, ca motiv al infracțiunii, constituie sentimentul puternic, nestăpânit, de duşmănie faţă de o altă persoană. Ca şi răzbunarea, ura este legată de dorinţa de a cauza un rău victimei. Totuşi, spre deosebire de răzbunare, ura nu este o reacţie a făptuitorului la răul suferit de către acesta de pe urma acţiunilor sau inacţiunilor antecedente ale victimei. Ura trebuie să rezulte din atitudinea de antipatie a făptuitorului faţă de victimă, când făptuitorul se consideră lezat în anumite interese ale sale prin faptele săvârşite de victimă, prin opiniile şi concepţiile acesteia etc.

La lit.l) alin.(2) art.145 din Codul penal al Republicii Moldova (în continuare – CP RM), ca motive ale infracțiunii sunt nominalizate motivele de ură socială, naţională, rasială sau religioasă. Aceleași motive sunt indicate la lit.i) alin.(2) art.151, lit.j) alin.(2) art.152, lit.b) alin.(2) art.197 și lit.b) alin.(2) art.222 CP RM.

Generaliter, prin „motive de ură socială, naţională, rasială sau religioasă” trebuie de înţeles motivele de sorginte extremistă, generate de atitudinea ostilă a făptuitorului faţă de un întreg grup social, etnic, rasial sau religios, de care poate aparţine victima infracţiunii. La concret, în ipoteza urii sociale, acest motiv este generat de atitudinea ostilă a făptuitorului faţă de un grup de persoane care se deosebește de alte grupuri după locul pe care-l ocupă într-un anumit sistem de producție socială, după raportul față de mijloacele de producție, după rolul îndeplinit în organizarea socială a muncii, după felul în care obțin partea de care dispun din bogăția societății și după mărimea acestei părți. În cazul urii naționale, acest motiv este generat de atitudinea ostilă a făptuitorului faţă de o colectivitate în interiorul unei societăţi mai mari, ai cărei membri au, în realitate sau presupus, origine comună, amintiri comune sau împărtăşesc acelaşi trecut istoric şi care au un punct de vedere cultural, asupra unuia sau mai multor elemente simbolice, ca un rezumat al poporului lor. În ipoteza urii rasiale, acest motiv este generat de atitudinea ostilă a făptuitorului faţă de ansamblul de persoane reunite pe baza unei comunităţi de rasă. În fine, în cazul urii reliogioase, acest motiv este generat de atitudinea ostilă a făptuitorului faţă de ansamblul de persoane reunite pe baza unei comunităţi de religie.

În cazul în care ura nu este de natură socială, naţională, rasială sau religioasă, răspunderea nu poate fi aplicată în baza lit.l) alin.(2) art.145, lit.i) alin.(2) art.151, lit.j) alin.(2) art.152, lit.b) alin.(2) art.197 sau lit.b) alin.(2) art.222 CP RM.

Prima încercare de a lărgi concepția legislativă a infracțiunilor săvârșite din ură a fost întreprinsă în anul 2007. Avem în vedere proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Codului penal al Republicii Moldova [1]. Prin acest proiect, s-a urmărit ca alin.(3) art.145 CP RM să fie completat cu litera j¹), care să aibă următorul conținut: „j¹) din motiv de orientare sexuală a victimei”. Completări similare au fost preconizate pentru alin.(2) art.151, alin.(2) art.152 și alin.(2) art.171 CP RM. Totuși, această inițiativă nu și-a găsit realizarea.

Ulterior, la 25.05.2016, Ministerul Justiției a publicat un proiect de lege [2]. Autorii acestui proiect au propus reviziurea cardinală a concepției legislative a infracțiunilor săvârșite din ură. Prin aceasta, s-a urmărit implementarea recomandării care se conține în pct.2 al Deciziei OSCE MC.DEC/9/09 din 02.12.2009 „Contracararea infracțiunilor motivate de ură”: „În cazurile de necesitate, a se adopta reglementări menite să contracareze faptele infracționale motivate de ură, care ar stabili măsuri eficace de pedeapsă și care ar lua în considerație gradul de pericol social al unor asemenea fapte” [3].

La concret, în proiectul din 25.05.2016 se propune ca:

1) la lit.l) alin.(2) art.145, lit.i) alin.(2) art.151, lit.j) alin.(2) art.152, lit.b) alin.(2) art.197 și lit.b) alin.(2) art.222 CP RM, în locul cuvintelor „ură socială, naţională, rasială sau religioasă”, să fie folosită sintagma „prejudecată, dispreț sau ură”;

2) ipoteza săvârșirii infracțiunii din motive de prejudecată, dispreț sau ură să fie prevăzută în art.155, 158, 160, 162-164, 166, 166¹, 171-173, 184, 187, 188, 193, 206, 282 și 287 CP RM;

3) Codul penal să fie completat cu articolul 134¹⁴, care să aibă următorul conținut:

„Articolul 134¹⁴. Motive de prejudecată, dispreț sau ură

Prin motive de prejudecată, dispreț sau ură se înțeleg raționamente ale făptuitorului determinate de atitudinea ostilă a acestuia generată din motive, fie ele reale sau percepute ca fiind reale, de rasă, culoare, origine etnică, națională sau socială, cetățenie, sex, avere, caracteristici genetice, limbă, religie sau convingeri, opinii politice, apartenență sau neapartenență la un grup, naștere sau descendență, dizabilitate, sănătate, vârstă, orientare sexuală, identitate de gen, sau față de persoanele care acordă suport persoanelor ce pot fi individualizate printr-un asemenea criteriu sau se asociază cu acestea”.

Nu este greu de observat că noțiunea „motive de prejudecată, dispreț sau ură”, în sensul proiectului din 25.05.2016, este mult mai largă decât noțiunea „motive de ură socială, naţională, rasială sau religioasă”. Să analizăm trăsăturile care diferențiază ura socială, naţională, rasială sau religioasă de prejudecată, dispreț sau ură:

1) prejudecata și disprețul constituie motive asemănătoare cu ura, dar, totuși, sunt diferite de aceasta. Astfel, prejudecată reprezintă opinia preconcepută, de cele mai multe ori eronată și defavorabilă, impusă de mediu sau de educație. La rândul său, disprețul se exprimă în sentimentul prin care se judecă o persoană ca nedemnă de stimă. Spre deosebire de ură, prejudecata și disprețul nu presupun că făptuitorul se consideră lezat în anumite interese ale sale prin faptele săvârşite de victimă, prin opiniile şi concepţiile acesteia etc.;

2) nu doar ura socială, naţională, rasială sau religioasă alcătuiește noțiunea de ură în sensul proiectului din 25.05.2016. Potrivit definiției din art.134¹⁴ CP RM, ura mai poate fi generată și de: culoare; origine națională (a nu se confunda cu originea etnică); cetățenie; sex; avere; caracteristici genetice; limbă; convingeri; opinii politice; apartenență sau neapartenență la un grup; naștere; descendență; dizabilitate; sănătate; vârstă; orientare sexuală; identitate de gen.

Ulterior, la 20.11.2015, pe pagina oficială a Guvernului Republicii Moldova a fost publicat un alt proiect [4]. În acest proiect, pentru art.134¹⁴ CP RM se propune o definiție sub anumite aspecte diferită de cea din proiectul din 25.05.2016: „Prin motive de prejudecată, dispreț sau ură se înțeleg raționamente ale făptuitorului determinate de atitudinea ostilă sau discriminatorie a acestuia generată din motive, fie ele reale sau percepute ca fiind reale, de rasă, culoare, origine etnică, națională sau socială, sex, caracteristici genetice, limbă, religie sau convingeri, opinii politice sau de orice altă natură, apartenență la majoritatea națională, la o minoritate națională sau la un grup, naștere sau descendență, dizabilitate, sănătate, vârstă, orientare sexuală, identitate de gen, sau bazate pe orice alt criteriu”.

Astfel, spre deosebire de definiția din proiectul din 25.05.2016, cea din proiectul din 20.11.2016:

1) prevede că nu doar atitudinea ostilă a făptuitorului, dar și atitudinea discriminatorie a acestuia poate determina motivele de prejudecată, dispreț sau ură;

2) nu conține mențiunea, potrivit căreia motivele de prejudecată, dispreț sau ură pot fi determinate de atitudinea ostilă a făptuitorului față de persoanele care acordă suport persoanelor ce pot fi individualizate printr-un asemenea criteriu de rasă, culoare, origine etnică, națională sau socială, cetățenie, sex, avere, caracteristici genetice, limbă, religie sau convingeri, opinii politice, apartenență sau neapartenență la un grup, naștere sau descendență, dizabilitate, sănătate, vârstă, orientare sexuală, identitate de gen, sau sau se asociază cu aceste criterii;

3) conține mențiunea „sau bazate pe orice alt criteriu”. Aceasta înseamnă că lista de criterii de prejudecată, dispreț sau ură, reprodusă în definiția din proiectul din 20.11.2016, este una exemplificativă. În contrast, lista similară, reprodusă în definiția din proiectul din 25.05.2016, este una exhaustivă.

Referitor la această din urmă diferență, care este și cea mai importantă, Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a formulat următoarea observație: „Prezenţa sintagmei „sau bazate pe orice alt criteriu” indică asupra caracterului deschis al listei motivelor, aceasta nefiind una exhaustivă. Deşi în nota informativă la proiect este argumentat că anume caracterul indicativ al listei, şi nu cel limitativ este în conformitate cu Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, Consiliul atrage atenţia asupra faptului că această abordare nu este una valabilă şi pentru legea penală. Per contrario, legea penală trebuie să fie clară şi previzibilă. Criteriul previzibilităţii legii presupune că norma în discuţie trebuie să fie suficient de precisă pentru  a permite persoanei să-şi regleze conduita în funcţie de prescripţiile ei. În redacţia actuală a proiectului, sintagma „sau bazate pe orice alt criteriu” permite judecătorului să extindă lista motivelor de prejudecată, dispreț sau ură. Sub acest aspect, Consiliul aminteşte că Codul penal al Republicii Moldova interzice interpretarea extensivă defavorabilă şi aplicarea prin analogie a legii penale. Astfel, nimeni nu poate fi sancţionat pentru o acţiune nerecunoscută expres ca fiind de natură penală. Din aceste considerente, Consiliul recomandă excluderea sintagmei „sau bazate pe orice alt criteriu” din textul art.134¹⁴ CP RM” [5].

O observație similară a fost formulată de Biroul OSCE pentru Instituţiile Democratice şi Drepturile Omului: „Se recomandă înlăturarea formulării neexhaustive a sintagmei „bazate pe orice alt criteriu” din  art.134¹⁴ CP RM. În caz contrar, este recomandabil, cel puţin, ca autorii proiectului de lege să aducă clarificări acestui text, pentru a limita criteriile sus-menţionate doar la cele cu caracter imuabil sau fundamental pentru sentimentul de sine al persoanei, şi care funcţionează ca marcatori ai identităţii de grup [5].

Nu în ultimul rând, Ministerul Finanțelor a venit cu următoarea sugestie: „În vederea eliminării acţiunilor în justiţie, inclusiv şi prin condamnarea la Curtea de la Strasbourg, ce ar putea duce la prejudicierea bugetului de stat şi oferirea garanţiilor stabilite atât în legislaţia naţională, cât şi în convenţiile la care Republica Moldova este parte, se propune excluderea integrală a sintagmei „sau bazate pe orice alt criteriu” din textului proiectului de lege” [5].

Toate aceste obiecții au fost acceptate. În rezultat, la 01.07.2016, pe pagina oficială a Parlamentului Republicii Moldova, a fost înregistrat proiectul nr.301 [6]. În acest proiect, pentru art.134¹⁴ CP RM se propune următoarea definiție: „Prin motive de prejudecată, dispreț sau ură se înțeleg raționamente ale făptuitorului determinate de atitudinea ostilă a acestuia generată din motive, fie ele reale sau percepute ca fiind reale, de rasă, culoare, origine etnică, națională sau socială, cetățenie, sex, avere, caracteristici genetice, limbă, religie sau convingeri, opinii politice, apartenență sau neapartenență la un grup, naștere sau descendență, dizabilitate, sănătate, vârstă, orientare sexuală, identitate de gen, sau față de persoanele care acordă suport persoanelor ce pot fi individualizate printr-un asemenea criteriu ori se asociază cu acestea”.

În acest mod, noțiunea proiectată „motive de prejudecată, dispreț sau ură” are o întindere mult mai mare decât noțiunea „motive de ură socială, naţională, rasială sau religioasă” din legea penală în vigoare. Totuși, în varianta de proiect înregistrată în Parlament, noțiunea „motive de prejudecată, dispreț sau ură” are limite care sunt marcate cu claritate. Prin aceasta, varianta în cauză se deosebește pozitiv în raport cu cea din 20.11.2016.

Desigur, până la adoptarea în varianta finală, proiectul nr.301 din 2016 poate suporta și alte remanieri. Este important ca aceste remanieri să nu vină în contradicție cu regula fixată la alin.(2) art.3 CP RM: „Interpretarea extensivă defavorabilă şi aplicarea prin analogie a legii penale sunt interzise”.

Vorbind despre eventualele remanieri, atenționăm asupra existenței unui proiect legislativ care interferează cu proiectul nr.301 din 2016. Ne referim la proiectul nr.277 [7]. Conform acestuia, se urmărește, printre altele, completarea Codului penal cu articolul 134¹⁴, care să aibă următorul conținut:

„Articolul 134¹⁴. Materialul rasist și xenofob

Prin material rasist și xenofob se înțelege orice material scris, imagine sau altă reprezentare de idei ori teorii, care susține, încurajează sau incită la ură, discriminare ori violență împotriva uneia sau mai multor persoane, bazată pe rasă, culoare, ascendență sau origine națională, etnică sau religioasă (sublinierea ne aparține – n.a.)”.

Potrivit aceluiași proiect, utilizarea sintagmei „materialul rasist și xenofob” este preconizată în art.346 CP RM. Însă, conform proiectului nr.301 din 2016, în art.346 CP RM ar urma să fie utilizată sintagma „de rasă, culoare, origine etnică, națională sau socială, sex, caracteristici genetice, limbă, religie sau convingeri, opinii politice sau de orice altă natură, apartenență la majoritatea națională sau la un grup, naștere sau descendență, dizabilitate, sănătate, vârstă, orientare sexuală, identitate de gen sau orice alt criteriu”.

În acest fel, observăm că pentru proiectatul art.134¹⁴ CP RM se propun două conținuturi diferite. Însă, ceea ce este mai important, în proiectul nr.277 din 2016 și în proiectul nr.301 din 2016, listele de criterii de prejudecată, dispreț sau ură sunt diferite. Această discordanță a fost remarcată în Avizul Ministerului Justiției asupra proiectului nr.277 [8]. În aceste condiții, cea mai potrivită soluție ar consta în elaborarea unui proiect legislativ comun care ar îngloba coerent cele mai reușite idei atât din proiectul nr.277 din 2016, cât și din proiectul nr.301 din 2016.

*Acest articol a fost publicat în: Актуальные научные исследования в современном мире: ХVI Международная научная конференция (26-27  августа  2016  г., Переяслав-Хмельницкий). Сборник научных трудов. Переяслав-Хмельницкий, 2016, Вып. 8, ч. 1, р. 140-145.

Refereințe bibliografice:

1. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Codului penal al Republicii Moldova. Disponibil: old.parlament.md/download/drafts/ro/4583.2007.doc
2. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Disponibil: http://www.justice.gov.md/public/files/transparenta_in_procesul_decizional/proiecte_spre_examinare/2016/mai/Proiect_de_lege_hate_crime_actuala163.pdf
3. Organization for Security and Co-operation in Europe. Ministerial Council. Decision No. 9/09 (MC.DEC/9/09) on combating hate crimes. Disponibil: www.osce.org/cio/40695
4. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Disponibil: http://particip.gov.md/public/documente/131/ro_2711_Proiect-de-lege-hate-crime-actuala.pdf
5. Sinteza obiecţiilor şi propunerilor la proiectul de Lege pentru pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Crimele motivate de prejudecată, dispreț sau ură). Disponibil: http://www.justice.gov.md/public/files/transparenta_in_procesul_decizional/proiecte_spre_examinare/2016/mai/sinteza_obiectiilor_si_propunerilor163.pdf
6. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Codul penal – art.77, 134¹⁴, 135¹ ș.a.; Codul contravențional – art.43, 46¹, 46² ș.a.). Disponibil: http://parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/3349/language/ro-RO/Default.aspx
7. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Codul penal – art.134¹⁴, 135², 155, 346; Codul contravențional – art.69¹). Disponibil: http://www.parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/3304/language/ro-RO/Default.aspx
8. Avizul Ministerului Justiției asupra proiectului de Lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Codul penal – art.134¹⁴, 135², 155, 346; Codul contravențional – art.69¹). Disponibil: http://www.parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/3304/language/ro-RO/Default.aspx