Flux noutăţi

Suveranitatea naţională şi supremaţia Constituţiei
03.06.2020 | Alexandru Arseni

Alexandru Arsenie

Dr. hab. Alexandru Arseni

*Acest mesaj a fost transmis prin intermediul domnului prof. dr. hab. Alexandru Arseni, deputat în cadrul Parlamentului de primă legislatură, votant și semnatar al Declarației de Independență.

Poziţia

grupului de juriști, deputați ai poporului în parlamentul de legislatura I, votanți și semnatari ai Declarației de Independență a Republicii Moldova, în raport cu supremația Constituției și asigurarea ei de către Curtea Constituțională

Societatea umană, fiind înzestrată cu calități inerente omului, și anume conștiință și rațiune, în activitatea sa creează bunuri materiale și valori spirituale. Toate acestea grație caracterului organizat al unui stat concret și într-o ordine strict determinată. „Ordinea, scria Jean-Jacque Rousseau, este un drept sacru care stă la baza tuturor celorlalte”. Acest drept nu vine de la natură. El este fondat pe convenții. Rămâne însă de știut care sunt aceste convenții.

Convențiile corespunzătoare ale fiecărui stat au fost formulate în Constituții, scrise și sistematizate ca expresie a voinței generale a poporului suveran. Aceste convenții, ca expresie a voinței generale a poporului suveran, și-au găsit formula ridicată la rangul de lege fundamentală – Constituția scrisă și sistematizată, înzestrată cu forță juridică supremă. Astfel s-a pus temelia organizării normative a puterii de stat în măsură să fie garantate drepturile și libertățile fundamentale cetățenești. În același timp, Constituția definește osatura de bază a întregii vieți publice și private a societății, precum și coordonatele de perspectivă ale dezvoltării lor. Constituție se bucură și de o stabilitate sporită pentru a nu răscoli divergențe de interese cu dezvăluirea profundelor pasiuni politice contradictorii.

Dat fiind aceste reguli, cu valoare de principii fundamentale, o grabnică și frecventă intervenție în textul Constituției nu poate fi fructul unor improvizații de moment. Or, tocmai inițiativele de ultimă oră privind modificarea Constituției și reforma Curții Constituționale, pornind de la ultimele decizii ale Curții, sunt propuneri pripite, nejustificate și păguboase pentru societate. Această inițiativă dă în vileag interesul personal al Președintelui în raport cu decizia adoptată de Curtea Constituțională.

Supremația juridică a Constituției în sistemul juridic normativ al statului semnifică concordanța perfectă și permanentă a întregului cadru legal, de drept cu litera și spiritul Constituției. Astfel se asigură și se garantează stabilitatea relațiilor sociale reglementate prin drept și a întregii societăți în ansamblu. Anume pentru a nu bulversa, din motive politice și personale, mersul normal al societății spre un stat de drept, în care drepturile și libertățile fundamentale, libera dezvoltare a personalității umane ca valori supreme să fie asigurate în practică și constituit controlul constituționalității legilor printr-un organ unic, special și specializat – Curtea Constituțională a Republicii Moldova.

Articolul 7 din Legea fundamentală stipulează, în litera și spiritul Declarației de Independență (27 august 1991): „Constituția Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege și nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituției nu are putere juridică”.

Întru realizarea în practică a suveranității naționale, exprimată în plan juridic prin Constituție, art. 134, alin. (3) stabilește: „Curtea Constituțională garantează supremația Constituției … și garantează responsabilitatea statului față de cetățean…”. Prin ultimele hotărâri Curtea Constituțională a realizat în practică anume aceste funcții constituționale. Nu modificarea Constituției și reforma Curții Constituționale se impune, ci tragerea la răspundere juridică a celor ce au atentat la siguranța și independența economico-financiară a Republicii Moldova. Și acest lucru se impune cu o imperioasă necesitate.

ARSENI Alexandru Doctor habilitat în drept, profesor universitar, președinte al Comisiei permanente pentru drepturile omului și relațiile naționale, membru al Prezidiului Parlamentului
HIOARĂ Gheorghe Doctor în drept, conferențiar universitar, ex-ambasador
AMIHALACHIOAIE Gheorghe Membru al Prezidiului Parlamentului, avocat
BERILINSCHII Victor Ex-judecător, președinte al Comisiei permanente pentru problemele combaterii criminalității, membru Prezidiului Parlamentului, avocat
CÂRLAN Gheorghe Doctor în drept, om de afaceri
COLUN Valentin Ex-judecător, avocat
CURTEV Stepan Ex-comisar
DARABAN Valeriu Avocat
DOLGANIUC Valentin Ex-vice-prim-ministru, jurist
MADAN Ion Vicepreședinte al AO „Parlamentul-90”, jurist
MEREUȚĂ Ion Jurist, doctor habilitat în medicină, academician, director de Institut
MUNTEANU Petru Ex-judecător, avocat
PLUGARU Anatol Ex-comisar, om de afaceri
POSTOVAN Dumitru Doctor în drept, conferențiar universitar, ex-procuror general, Judecător de Arbitraj
SECRIERU Elisei Ex-judecător, avocat

Aflaţi mai mult despre , ,


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare.