Procedură civilă
 

CSJ: Termenele de procedură în contencios administrativ
15.06.2020 | Admin

Mihai Triboi

Intrarea în vigoare a Codului Administrativ la data de 01 aprilie 2019 a reformat procedura de contencios administrativ, instituind noi reguli de procedură. Atât instanțele de judecată, cât și părțile în contencios administrativ au întâlnit dificultăți în interpretarea noilor prevederi, în special la partea termenelor de procedură privind depunerea apelului și recursului. Vă prezint un rezumat al concluziilor Curții Supreme de Justiție privind interperatea celor mai des întâlnite greșeli de aplicare a normelor din noul Cod Administrativ.

1. Termenul pentru depunerea recursului.

Cauza nr.3ra-535/2020 din 10 iunie 2020

Recurentul  a declarat că a făcut cunoștință cu decizia instanței de apel la 24 ianuarie 2020 după recepționarea răspunsului la interpelarea adresată Curții de Apel Chișinău, referitor la cauza civilă în care este parte. Mai mult recurentul consideră că nu a fost prezent la pronunțarea deciziei instanței de apel și a aflat despre decizie la 24 ianuarie 2020, anterior nefiind nici o scrisoare expediată în adresa recurentului cu decizia respectivă. Solicită admiterea recursului spre examinare.

Partea adversă solicită declararea recursului ca fiind inadmisibil în temeiul art. 246 alin. (2) lit.d) Codul administrativ, având în vedere tardivitatea cererii de recurs, menționând că recurentul cunoștea despre decizia instanței de apel.

Concluziile CSJ:

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea cu privire la repunerea în termen urmează a fi respinsă, iar recursul declarat inadmisibil, din următoarele motive:

  1. Din materialele dosarului rezultă că decizia Curții de Apel Chișinău, a fost pronunțată public la 17 septembrie 2019, în prezența recurentului, Serviciul Vamal al Republicii Moldova, fapt ce se confirmă prin procesul-verbal al ședinței de judecată din 17 septembrie 2019.
  2. La 02 octombrie 2019 instanța de apel a plasat decizia motivată pe pagina web a instanței de judecată, devenind astfel publică și opozabilă tuturor, prin urmare, invocarea necunoașterii nu poate opera.
  3. Totodată decizia din 17 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată în adresa recurentului la 11 octombrie 2019, ora 08.47, prin intermediul poștei electronice, la adresa de e-mail vama@customs.gov.md, adresa de e-mail indicată în actele prezentate de către recurent, inclusiv și în cererea de apel

Colegiul menționează că termenele procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiţiei, fiind o modalitate de ordonare a realizării acțiunilor procedurale şi fortificarea securității raporturilor juridice.

În aceste circumstanțe, recursul declarat de către Serviciul Vamal al Republicii Moldova la data de 24 februarie 2020 este depus peste termenul legal prevăzut de lege.

2. Termenul pentru depunerea apelului motivat.

Cauza nr. 3r-139/2020 din 10 iunie 2020

La 24 mai 2019 AB, reprezentată de avocatul Igor Gargaun, a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 24 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea parțială a hotărârii, cu adoptarea unei hotărâri noi, prin care cerința să fie respinsă ca neîntemeiată.

Prin încheierea din 03 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a stabilit apelanților NH, NB și AB termen de 10 zile din data recepționării încheierii, pentru depunerea apelurilor motivate, în corespundere cu prevederile art. 233 alin. (1) și (2), art. 234 alin. (1) și art. 212 alin. (1) lit. a)–d) Codul administrativ, dactilografiate, în limba de stat, într-un număr egal cu participanții la proces.

S-au informat apelanții că cu hotărârea primei instanțe apelanții pot lua cunoștință pe pagina web a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, ori în Curtea de Apel Chișinău, bir.501.

Apelanții au fost preîntâmpinați că în cazul neînlăturării neajunsurilor în termenul stabilit, în conformitate cu prevederile art. 236 Cod administrativ, instanța de apel va examina din oficiu admisibilitatea apelurilor.

La 11 septembrie 2019 avocatul Igor Gargaun, în interesul apelantei ABa depus cerere privind repunerea în termenul de prezentare a motivării apelului asupra hotărârii din 24 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și cererea de apel motivată.

Prin încheierea din 24 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins ca neîntemeiată cererea avocatului Igor Gargaun, în interesele AB privind repunerea în termen pentru prezentarea apelului motivat și s-a declarat inadmisibil apelul declarat de avocatul Igor Gargaun, în interesele AB.

AB a depus recurs împotriva încheierii Curții de Apel.

Concluziile CSJ:

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a admis recursul depus de AB din următoarele motive:

  1. Soluția adoptată de instanţa de apel prin încheierea din 24 ianuarie 2020 nu este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 CEDO, care statuează că orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanţă independentă şi imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligațiilor sale cu caracter civil.
  2. Instanța de recurs conchide că instanţa de apel incorect a dispus declararea cererii de apel depusă de AB, reprezentată de avocatul Igor Gargaun, ca inadmisibilă, pe motiv că, apelanta nu a lichidat în termen neajunsurile constatate prin încheierea din 03 iulie a Curţii de Apel Chișinău or, acţiunile instanţei de apel nu corespund rigorilor instituite de Codul administrativ, iar încheierea adoptată nu poate fi menţinută ca fiind întemeiată şi legală.
  3. Completul specializat pentru examinarea acţiunilor în contencios administrativ menţionează că examinând admisibilitatea apelului, instanţa de apel în încheierea din 24 ianuarie 2020 a aplicat greşit prevederile art. 235 din Codul administrativ, deoarece urma să ţină cont de prevederile art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, potrivit căruia motivarea apelului se prezintă la instanţa de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Din textul normei enunţate, este de înţeles că ţine de obligaţia părţilor de a prezenta motivarea apelului în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate, dar nu de obligația instanței de apel de a stabili termene suplimentare pentru depunerea cererii de apel motivate.
  4. Materialele cauzei atestă că Judecătoria Chișinău, sediul Centru la 19 iunie 2019 a expediat în adresa părților copia hotărârii motivate. Însă, confirmarea recepționării copiei hotărârii motivate de către AB sau de către avocatul acesteia Igor Gargaun la dosar lipsește.
  5. Prin urmare, Colegiul judiciar reţine că instanţa de apel urma să stabilească momentul notificării hotărârii motivate din 24 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru apelantei AB, reprezentată de avocatul Igor Gargaun or, în conformitate cu art. 236 alin. (1) din Codul administrativ, instanţa de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului, iar conform alin. (2) lit. e) al aceluiaşi articol, apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2). În astfel de circumstanțe, acţiunile instanţei de apel privind stabilirea unui termen pentru înlăturarea neajunsurilor conform art. 235 Cod administrativ, nu pot fi reţinute ca întemeiate, deoarece rezultând din aceste prevederi legale, instanţa de judecată stabileşte un termen pentru neînlăturarea neajunsurilor doar în temeiurile prevăzute de art. 233 alin. (1), (2) şi art. 234 alin. (1), care nu cuprinde şi cazul în care cererea de apel nu este motivată.

3. Termenul pentru depunerea apelului motivat.

Cauza nr. 3r-133/2020 din 10 iunie 2020

La data de 18 noiembrie 2019, MV a depus apel nemotivat împotriva hotărârii instanței de fond.

Prin încheierea din 25 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cererea de apel depusă de Mitrofan Valeriu împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost declarată inadmisibilă deoarece motivarea apelului nu a fost depusă în termenul prevăzut de lege.

La 31 martie 2020, MV a declarat recurs, solicitând casarea încheierii din 25 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

A mai specificat recurentul că instanța de apel nu a expediat în adresa sa nici o încheiere prin care să-i acorde un termen de înlăturare a neajunsurilor.

Concluziile CSJ:

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de MV urmează a fi respins cu menținerea încheierii contestate, din următoarele motive:

  1. În conformitate cu art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).
  2. În conformitate cu prevederile art. 232 alin. (2) din Codul Administrativ motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate.
  3. Concomitent, din materialele dosarului instanța de recurs reține că recurentul a recepționat hotărârea motivată la data de 07 februarie 2020, fapt confirmat prin avizul de recepție.
  4. Cu referire la argumentul recurentului precum că instanța de apel nu a emis și nu a expediat în adresa sa nici o încheiere prin care să-i acorde un termen de înlăturare a neajunsurilor, instanța de recurs îl consideră neîntemeiat, or, Codul administrativ nu prevede obligația instanței de apel să acorde termen apelantului pentru depunerea apelului motivat. Instanța de apel este obligată doar în cazul prevăzut la art. 235 Codul administrativ, să stabilească apelantului un termen pentru înlăturarea neajunsurilor, condiție care nu se atestă la caz.
  5. Instanța de recurs menționează că recurentul a cunoscut despre modul de derulare a procesului în instanța de fond și deci a fost obligat la intervale rezonabile de timp să manifeste diligență şi să intereseze de soarta dosarului despre care cunoștea cu certitudine că se află pe rolul instanței cu participarea sa și să respecte termenele prevăzute de lege, adică urma să întreprindă toate măsurile necesare de protejare a drepturilor sale, inclusiv prin acțiuni concludente de informare în privința modului de derulare a procesului prin care să demonstreze păstrarea interesului față de caz și imposibilitatea de a se familiariza cu hotărârea adoptată într-un asemenea mod, pentru a dispune de posibilitatea contestării hotărârii în termen.
  6. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ amintește că art. 6 § 1 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare la drepturile şi obligațiile sale cu caracter civil. Instanța europeană a relatat însă, în practica sa constantă, că „dreptul la o instanță” nu este absolut. În această privința, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu exclude niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac (cauza Bacev contra Fosta Republică Yugoslavă a Macedoniei, Kemp contra Luxembourg, Diaz Ochoa contra Spaniei), în care înalta Curte a arătat, că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la justiție.

 


Aflaţi mai mult despre , , ,


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare.