Mădălina Luca

Coronavirus sau COVID-19 este unul dintre cele mai discutate subiecte pe arena internaţională şi, cu siguranţă, obiect de cercetare nu doar în medicină, ci în toate sferele vieţii. Deşi aparent ne confruntăm cu o problemă medicală, acest virus este un „Cocktail Molotov”cu un impact uriaş asupra democraţiei reprezentative, statului de drept şi economiei. Tratarea acestei pandemii doar ca o problemă medicală ar fi o greşeală uriaşă ori greşelile politicienilor, în acest context, se pot trasforma în crime, în urma lor putând suferii milioane de oameni, s-ar putea împedica dezvoltarea unei ţări pentru zeci de ani înainte sau chiar se poate schimba cursul întregii lumi. La mai puţin de o săptămână de la ieşirea din starea de urgenţă instituită prin Hotărârea nr.55 din 17 martie 2020¹, principala preocupare rămâne cea de a face prognoze cu privire la imaginea lumii după criza epidemică, „teritoriu neexplorat” ce ne va fi lăsat moştenire generaţiei tinere, prognoze ce le voi face şi eu în prezenta lucrare. Prinsă în dansul Muzelor, a inspiraţiei, dar păstrând spiritul critic, consider că COVID 19 este, mai mult,o tranziţie spre o nouă configuraţie a lumii şi, mai puţin, criza sec 21.

În opinia mea, COVID 19 nu poate fi declarată criza secolului 21, deoarece nu este pe departe prima şi ultima epidemie cu care s-a confruntat omenirea de-a lungul istoriei şi a ultimilor 20 de ani. În acest sens, evidenţiez pandemia gripei porcine H1N1, epidemia ebola din Africa de Vest, Virusul Zika², dar şi multe acte provocări a sec.21, precum criza migranţilor, războile din lumea arabă etc care au afectat un colţ sau altu a lumii. Epoca în care omenirea va sta neputincioasă în faţa epidemiilor naturale nu este nici pe departe pe sfârşit, sec 21 urmând a aduce şi alte provocări.

Pe de altă parte, consider COVID 19 ca acel fenomen care va determina o tranziţie spre o nouă configuraţie a vieţii economice, politice şi sociale a întregii lumii. O problemă acutizată în contextul pandemiei a fost problema ştirilor false . Spaţiul online a devenit ringul luptei dintre interese obscure, iar atenţia actorilor internaţionali cu siguranţă se vor reorenta spre acţiuni internaţionale de siguranţă informaţională. E posibil să se semneze tratate internaţionale în domeniul libertăţii de exprimare, noi politici de luptă contra ştirilor false,dezinformării la nivel internaţional. Companii precum Google, Facebook vor fi obligate să filtreze informaţia cu privire la epidemie, ori teoriile conspiraţiei au dus la dezinformare, ameninţări la siguranţa cetăţenilor, haos, schimbări a orientărilor politice. Dezinformarea dacă nu va fi combătută prin mesaje la nivel înalt va influenţa capacitatea cetăţenilor de a lua decizii la nivel politic naţional şi chiar european.

Declaraţia Universală a Drepturilor Omului în art. 19, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului în art 10 garantează libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau a comunica informaţii fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere, dar aceasta se supune restricţiilor necesare pentru securitatea naţională, siguranţa publică, apărarea ordinii şi protecţia sănătăţii. Cu toate acestea, deşi tratatele permit fiecărui stat să restricţioneze libertatea de exprimare în vederea protecţiei sănătăţii publice, consider că sunt necesare măsuri la nivel multinaţional. Libertatea de a ne exprima on-line și de a avea acces la informațiile, opiniile și expresiile altora este teren uriaş, cu un impact colosal, fapt pentru care furnizori de servicii electronice trebuie să filtreze informaţia postată, informând utilizatorii de prejudiciului ce poate fi cauzat.

Ca să nu mă îndepărtez de teoriile conspiraţiei, nu pot să nu trec cu vederea problemele ce le-ar putea naşte o eventuală vaccinare a populaţiei, luând în consideraţie informaţiile pe larg răspândite cu privire la presupusul lor scop. Obligarea populaţiei să se vaccinineze şi condiţionarea vaccinării de admiterea copiilor în colectivităţi şi instituţii educaţionale sau de admiterea la serviciu ar fi o soluţie, dar va fi greu de realizat. În RM nu există o practică judiciară omogenă. Aparent conform art 52 alin 6 din Legea nr 10 din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice³ admiterea copiilor în colectivităţi şi instituţii educaţionale şi de recreere este deja condiţionată de faptul vaccinării lor profilactice sistematice, listă la care s-ar putea adăuga un eventual vaccin contra Covid-19. Includerea acestui posibil vaccin va fi cu mult mai grea cu cât acestă normă e imperfectă şi a fost atacată la Curtea Constituţională, Curtea în 2013 nu a putut găsi un echilibru între sănătatea publică şi dreptul la educaţie, la muncă etc, cu atât mai greu o va face în contextual actual. În Decizia nr 1 din 22. 01. 2013⁴ trei judecători au considerat că vaccinarea obligatorie a populaţiei este proporţională scopului legitim urmărit, alţii trei considerând-o ilegală. Acestea fiind spuse, vaccinarea obligatorie atât de necesară va aduce controverse, iar ceea ce nu a putut decide Curtea în 2013 va trebui s-o facă mai devreme sau mai târziu, discuţiile politice nefiind excluse. Liderii politici internaţionali vor trebui să caute măsuri unice care să asigure imunizarea populaţiei.

Analizând declaraţile comisarilor europeni responsabili de iniţiativă legislativă, se pare că UE va trece printr-o reformare a politicilor sale economice. Principiul liberei circulaţii a bunurilor, capitalului, serviciilor şi persoanelor, putând suferi modificări. Consacrat în art 3 alin 2 Tratatul privind UE⁵ şi în art 21 din Tratatul privind funcţionarea UE⁶, acest principiu garantează libera circulaţie în spaţiul Schengen sub rezerva restricțiilor justificate de motive de ordine publică, siguranță publică și sănătate publică. Deşi sunt clare limitele exercitării acestui drept, care nu este unul absolut, este greu de imaginat UE cu frontierele închise, controale la frontiere etc. De fapt UE va fi supusă la grele încercări, urmând să-şi organizeze bine resursele financiare. Dacă analizăm lista ajutoarelor acordate de UE “State Aid Weekly e-News”⁷ doar în ultimele zile s-au acordat ajutoare de miliarde de euro statelor membre. Cu atât resursele vor fi mai atent gestionate cu cât Politica sa de vecinătate, lansată în Comunicarea Comisiei Europene numită “Europa extinsă – vecinătatea : un nou cadru de relaţii cu vecinii noştri estici şi sudici” de la data de 11 martie 2003⁸ prevede că: “the EU has a duty, not only towards its citizens and those of the new member states, but also towards its present and future neighbours to ensure continuing social cohesion and economic dynamism”, angajament ce va trebui să-l îndeplinescă în spiritul solidarităţii, cea mai importantă valoare a UE. Guvernele statelor din Parteneriatul Estic, printre care şi Republica Moldova consider că vor trebui să facă eforturi mai mari pentru a obţine finanţare ori principiului „mai mult pentru mai mult” vociferat de UE încă din 2015 va fi aplicat în practică mai mult ca niciodată.

În ceea ce priveşte, o nouă criză economică acesta nu mai este o supriză, datorită reducerii forţei de muncă, începerii procesului de insolvabilitate a mai multor societăţi comerciale mici, şi deci lipsei locurilor de muncă . Organizaţia Internaţională a Muncii estimează deja că 195 de mil de locuri de muncă ar putea fi pierdute. După părerea mea, cred că statele se vor reorenta mai mult spre industria alimentară şi agricultură, ori magazinele golite, creşterea consumului brusc au evidenţiat necesitatea acestora.

În opinia mea, turismul va deveni pentru o perioadă un lux şi mai puţin un hobby. În contextul sistării circulaţiei aeriene, sistării îndelungate a activităţii hotelurilor, restaurantelor, teatrelor, acestea riscă să se închidă, iar în lispa unei concurenţe, oferta va fi mai redusă. Nici cererea nu va mai fi aceeaşi, ori populaţia va prefera să „păstreze banii la ciorapi”, să tezaurizeze, şi să cheltuie mai puţin pentru lucruri neesenţiale, precum vacanţele. Acest lucru este dovedit de Asociaţia Naţională a Agenţilor Economici de Turism care a dezvălui că 60 % din moldoveni solicită rambursarea imediată a banilor şi mai puţin reprogramarea vacanţei.⁹ Dreptul la rambursare e prevăzut în Codul Civil art 1602 alin9 cu toate acestea, deja, în practică, apar controverse cu privire la termenul de rambursare . Există propuneri legislative de a mări termenul de rambursare de la 14 zile la 540 de zile pentru contractele semnate între 1 octombrie 2019-17 martie 2020 în RM, fapt ce demostrează că atăt la nivel naţional cât şi la nivel internaţional turismul va fi pe agenda politică¹⁰. Franţa fiind statul care se situează pe prima poziţie în topul ţărilor cele mai vizitate de turişti, înregistrând 84,5 milioane de vizitatori anual, potrivit Organizaţiei Mondiale de Turism va avea de suferit. Comisarul UE, de naţionalitate francez, Thierry Breton, a afirmat că „este nevoie de un nou Plan Marshall” fapt ce evidenţiază necesitatearesurselor uriaşe pentru redresarea turismului.

Italia, Spania, Franţa cele mai afectate de epidemie ar putea scade din atractivitate pentru migranţi. Conform datelor Universităţii de Medicină “Johns Hopkins”din SUA, acestea se află în top 10 ţări cu cele mai multe cazuri confirmate, şi anume: 233.037-Spania, 228.006-Italia, 181.700-Franţa. ¹¹Conform Biroului Migraţie şi Azil din cei 800 de mii de moldoveni aflaţi peste hotare 81 de mii sunt în Italia, numărul lor putând scade. Este cunoscut că majoritatea femeilor lucrează ca „badante”, Italia având o populaţie extrem de îmbătrânită. Covid-19 a afectat anume populaţia învârstă ceea va determina o criză a locurilor de muncă în Italia şi o reorentare spre state precum Germania, Marea Britanie care au făcut faţă mai bine epidemiei.

Democraţia reprezentativă este foarte afectată în acestă perioadă. Un mic exemplu este că în RM conform Hotărârii Comisiei Naționale Extraordinară de sănătate publică nr. 11 din 15 mai 2020 punctul 22, până la 30 iunie 2020, se admite organizarea întrunirilor doar cu participarea unui număr mai mic de 50 de persoane ori astfel se împedică activitatea consiliilor şi altor autorităţi camerale .¹² Conform Legii nr. 436 din 28-12-2006 privind administraţia publică locală¹³ articolul 56 alin (2) prevede că Consiliul municipal Chişinău se constituie din 51 de consilieri, deci nu poate desfăşura şedinţe, ultima şedinţă, în forma tradiţională, având loc pe 10 martie şi abia la 2 luni distanţă, la 19 mai 2020, în formă online, a avut loc o şedinţă extraordinară.¹⁴ Vorbim de 2 luni în care proiectele au stagnat, iar activitatea puterii executive nu a fost monitorizată de Consiliu. Fiind consilier în Cosiliul sătesc din localitatea mea de baştină, în perioada stării excepţionale activitatea Consiliului a fost îngreunată, luarea deciziilor anulându-se pe perioade mai îndepărtate fapt ce a împedicat inclusiv aplicarea la unele proiecte.

În condiţiile unui nou val de îmbolnăviri în toamnă, precum acesta din primăvară, calitatea educaţiei va avea de suferit. Forţa de muncă livrată de sistemul educaţional va fi mai slab pregătită în condiţiile învătământului la distanţă, sistarea perioadelor de practică. Dacă anterior se făceau bancuri despre demnitari publici care nu au dat Bacul, acum deja există o justificare legală. Prin HG Nr. 291 din 13-05-2020 s-a aprobat proiectului de lege privind anularea examenelor naționale de absolvire a programelorde studii în învățământul general, sesiunea de examene 2020 în RM¹⁵, Belgia, Olanda, Luxemburg, Franţa, Marea Britanie anulând şi ele examenul final. Este pentru prima dată de la debutul său din 1808 în epoca împăratului Napoleon Bonaparte când celebrul „Bac” francez nu va fi organizat. Nici măcar revoltele studenţilor şi muncitorilor francezi din mai 1968 nu au împiedicat susţinerea examenului de bacalaureat. Toate acestea vor determina noi politici de tehnologizare a învăţâmântului, ori lispa educaţiei determină un impact asupra economiei, statului de drept şi nivelului infracţionalităţii.

În ultimul rând, dar nu cel din urmă, un interes deosebit prezintă Legea bugetului de stat pentru anul 2020 Nr. 172 adoptată la data de 19-12-2019, care prevedea venituri de 44. 136.645.000 lei¹⁶. Prin Legea Nr. 61 din 23-04-2020¹⁷ veniturile s-au micşorat simţitor la 37.798.600.000, fapt ce evidenţiază impactul epidemiei în doar 2 luni. Cu un deficit de 15,9 miliarde de lei, multe sectoare vor avea de suferit, ori un asemenea deficit nu a fost în istoria RM. Nici statele vecine nu stau mai bine, conform Legii Nr. 5/2020 din 6 ianuarie 2020 deficitul bugetar a României este de 47.521.800.000 lei¹⁸, mult mai mare decât deficitul din 2019 de 38.287.300.000 lei româneşti¹⁹.

Aşadar, consider că vom fi marturi, în timpul apropiat, la naşterea sentimentului solidarităţii internaţionale, nu naţionale sau regionale. Mai mult ca niciodată, tehnologia va fi soluţia reenergizării economiei, o revoluţie economică, socială fiind esenţială.

„Cura, ut valeas!”
(Ai grijă de tine!)

Referințe:

1. https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=120817&lang=ro
2. https://unibuc.ro/category/epidemiile-in-istorie/
3. https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=120903&lang=ro
4. http://www.constcourt.md/public/ccdoc/decizii/ro-d_01.2013.ro.pdf
5. https://eur-lex.europa.eu/resource.html?uri=cellar:2bf140bf-a3f8-4ab2-b506-fd71826e6da6.0001.02/DOC_1&format=PDF
6. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/ro/TXT/?uri=CELEX:12012E/TXT
7. https://ec.europa.eu/competition/index_en.html
8. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=LEGISSUM%3Ar17007
9. https://www.ipn.md/ro/60-dintre-turisti-solicita-rambursarea-imediata-a-banilor-pentru-7967_1073458.html
10. https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=120080&lang=ro
11. https://coronavirus.jhu.edu/map.html
12. https://www.jurnal.md/ro/news/22edb803ffd24990/intrunirile-in-masa-permise-cu-cel-mult-50-de-persoane-ce-obligatii-vor-avea-organizatorii.html
13. https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=120849&lang=ro
14. https://www.chisinau.md/libt.php?l=ro&idc=412&t=/Consiliul/Activitatea-Consiliului/Sedintele-CMC
15. https://gov.md/ro/content/pentru-aprobarea-proiectului-de-lege-privind-anularea-examenelor-nationale-de-absolvire
16. https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=121330&lang=ro
17. https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=121286&lang=ro
18. https://lege5.ro/Gratuit/gm2tmnzygqza/legea-nr-5-2020-a-bugetului-de-stat-pe-anul-2020
19. http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget2019/Legeanr50_2019abugetuluidestat.pdf