Drept penal şi contravenţional

Președintele Kosovo pus sub învinuire pentru infracțiuni de război
29.06.2020 | Corneliu Doni

Corneliu Doni

Corneliu Doni

La 24 iunie, Oficiul Special al Procurorului a înaintat învinuirea către Președintele Kosovo și alte persoane la Curtea Specială pentru Kosovo. În acest articol prezint contextul acestei învinuiri și importanța ei pentru dezvoltarea dreptului internațional umanitar.

Cu părere de rău, multe conflicte armate au fost și sunt însoțite de acte de genocid, infracțiuni de război și infracțiuni contra umanității. Pentru judecarea acestor infracțiuni au fost instituite tribunale penale internaționale.

Problema acestor tribunale este că ele materializează regula “победителей не судят” (învingătorii nu sunt judecați).

Astfel, Tribunalele de la Nuremberg, Tokyo și alte tribunale ad hoc înființate după cel de-al II-lea Război Mondial în mod sfidător au condamnat doar infracțiuni comise de către Statele Axei și aliații acestora.[1] Tribunalul Penal Internațional pentru Rwanda a condamnat doar persoanele din etnia hutu (cei care au pierdut) nu și tutsi[2]. Tribunalul Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie se remarcă prin condamnarea disproporționată a infractorilor din tabăra sârbă.[3]

Să fie aceste condamnări unilaterale dovada faptului că înving doar acei care respectă normele de purtare a războiului? Rațiunea ne spune că ar fi prea naiv să credem asta.

Carla Del Ponte, fost procuror general a Tribunalelor pentru Iugoslavia și Rwanda a publicat în 2008 cartea „Vânătoarea: Eu şi infractorii de Război”. Ea dezvăluie despre multe infracțiuni asupra cărora tribunalele internaționale în mod deliberat au refuzat judecata. Conform sursei, Armata de Eliberare a Kosovo a răpit în mod sistematic sute de sârbi și i-a transferat în Albania în 1999, unde le-au fost extrase și vândute organele.[4] Cartea a stârnit multe controverse și discuții politice la nivel internațional.

Drept urmare, Consiliului Europei a inițiat o investigație, care în 2011 a confirmat faptele descrise de Carla Del Ponte. Totuși, Tribunalul Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie a refuzat judecarea acestor infracțiuni.[5] Iată de ce Consiliului Europei a invitat Uniunea Europeană să considere realizarea unor măsuri de urmărire penală a infractorilor prin intermediul EULEX (Misiunea Uniunii Europene de sprijinire a Statului de Drept în Kosovo).

UE a creat un Grup Special de Investigație care să verifice datele din Raportul Consiliului Europei și să colecteze probe pentru înaintarea acuzărilor. Rezultatele investigațiilor au confirmat că Armata de Eliberare a Kosovo a comis multiple infracțiuni de război și infracțiuni contra umanității. Drept consecință, prin intermediul EULEX, în anul 2016 a fost instituită Curtea Specială pentru Kosovo și Oficiul Special al Procurorului atașat acesteia[6].

La 24 Aprilie 2020, Oficiul Special al Procurorului a depus un rechizitoriu la Curtea Specială pentru Kosovo prin care pune sub acuzație mai multe persoane, printre care Hashim Thaçi (Președintele actual al Kosovo, primul Prim-Ministru) și Kadri Veseli (politician proeminent, fost Speaker). Oficiul Special al Procurorului a înaintat peste 100 de capete de acuzare. Conform comunicatului:

“Procurorul a considerat necesar să emită această notificare publică de acuzații din cauza eforturilor repetate ale lui Hashim Thaçi și Kadri Veseli de a obstrucționa și submina activitatea Curții Speciale pentru Kosovo […] în încercarea de a evita justiția.”[7]

Este prea devreme să ne pronunțăm asupra vinovăției acestor persoane. Cauza urmează să fie judecată de Curtea Specială pentru Kosovo. Totuși decizia Procurorului este una remarcabilă în procesul de schimbare a vechii paradigme “învingătorii nu sunt judecați”.

Dreptul internațional umanitar reglementează cele mai ostile tipuri de relații – conflictele armate, fapt care îngreunează aplicarea corectă și consecventă a normelor de drept. Echidistanța este afectată de caracterul propagandistic și politic al oricărui conflict armat. Totuși, învinuirea adusă recent de către Oficiul Special al Procurorului este o rază de lumină pentru o justiție echitabilă în dreptul conflictelor armate. Ea ne face să sperăm că pe viitor nu doar învinșii ci și învingătorii for fi supuși răspunderii pentru faptele comise. O asemenea perspectivă va descuraja și mai mult încălcarea normelor de drept internațional umanitar. Fiecare parte beligerantă va trebui să conștientizeze că indiferent de rezultatele războiului chiar și învingătorii vor răspunde pentru infracțiunile comise.

Referințe:

[1] Geoffrey Robertson, Crimes Against Humanity: The Struggle for Global Justice (The New Press, New York 1999)
[2] Katherine Iliopoulos, ‘ICTR Accused of One-Sided Justice’ Crimes of War Project, Global Policy Forum (31 august 2009)
[3] Sabrina P. Ramet, The ICTY – Controversies, Successes, Failures, Lessons, Southeastern Europe 36 (2012) 1–9
[4] Carla Del Ponte, The Hunt: Me and War criminals (Chuck Sudetic, Italia 2008) Chapter 11
[5] Archive.org. Pagină salavată la 20 aprilie 2008, 08:18:16 https://web.archive.org/web/20080420081816/https://www.un.org/icty/briefing/2008/pb080416.htm
[6] International Agreement Between the EU and Kosovo on the EU Rules of Law Mission in Kosovo; Law No.05/L-053 On Specialist Chambers and Specialist Prosecutor’s Office, Kosovo
[7] Comunicatul Oficiului Procurorului Special din 24 iunie 2020


Aflaţi mai mult despre ,


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare.