Drept penal şi contravenţional

Interpretarea sintagmei „alte acțiuni violente ” în cadrul infracțiunii de violență în familie – art. 2011 lit.a) din Codul Penal al Republicii Moldova nr. 985/2002
06.07.2020 | Doina-Cezara Galan

Doina-Cezara Galan

Doina-Cezara Galan

Deși violența în familie are o istorie veche, fenomenul a fost prezentat public în Statele Unite și în Europa Occidentală. Anii ’90 au adus recunoașterea violenței domestice drept o încălcare a drepturilor omului. În conformitate cu faptul dat, vom elucida semnificația noțiunii de violență.

Violența reprezintă acțiunea ilegală și intenționată asupra corpului și (sau) psihicul unei persoane, săvârșită contrar sau în pofida voinței victimei, cauzându-i un prejudiciu considerabil sau punând victima în pericolul de cauzare a unui astfel de prejudiciu.

În unele țări articolul violenței în familie este prevăzut fie ca articol independent, fie este inclus în conținutul altor componențe de infracțiune,  fie este analizat ca circumstanță agravantă.

„Violența în familie” prevăzută de Codul penal ca o componență de infracțiune independentă este întâlnită în legislația următoarelor state:

– Franța ( doar în ceea ce privește minorii , Codul penal al Franței conține cap. VII „Infracțiuni contra familiei și minorilor”;
– Estonia ( art 169-172 Cod Penal);
– Ungaria ( cap. XX CP al Ungariei „Infracțiuni contra copiilor și contra dreptului familiei” − Abuzul minorului secțiunea 208 ,și Violență domestică secțiunea 212/A.25);
– Belgia-(art 410 Cod Penal Belgian);
– Croația (violarea obligațiilor familiale art.208 CP);
– India (articolul 498A și se referă doar la violența îndreptată asupra soției).

Articol inclus în conținutul altor componențe:

– Germania (această infracțiune este cuprinsă în cadrul capitolului “Infracțiuni contra integrității corporale” prezentată în articolele 223 ,Abuzul verbal se pedepsește conform articolului 185);
– Romania (art. 199 care face trimitere la art. 188 Omorul, Art. 189 Omorul calificat, art. 193 Lovirea sau alte violente, art. 194 Vătămarea corporala și art. 195 Lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte, .art. 197 Relele tratamente aplicate minorului.).
– Franța (violența domestică e prevăzută de capitolul II ,,Atentate asupra integrității fizice și psihice a persoanei,, prevăzute de art. 222 cu indicele de la 1 la 7.)

Coduri care nu prevăd violența în familie:

– Federația Rusă (violența în familie care era prevăzută în cadrul art. 116 din carul capitolului infracțiuni contra integrității corporale -Sintagma împotriva rudelor a fost abrogată în conformitate cu noile modificări din 2017) –în prezent asemenea violență în Rusia nu este prevăzută în codul penal.
– În Elveția – Codul penal al Elveției nu prevede răspunderea penală pentru violență în familie, însă sancționează neglijența făptuitorului de a asigura suportul familiei (art.217-175 ) și neglijența făptuitorului de a executa obligații de îngrijire, supraveghere și educație (art.219- 177 )
– În Emiratele Arabe – (Articolul 53 din Codul penal al UAE permite ” aplicarea unei măsuri de corecție de către soț asupra soției sale și asupra copiilor minori” atâta timp cât atacul nu depășește limitele prescrise de șaria sau de legea islamică. Adică cu condiția să nu lase urme fizice.)

Însuși conceptul de violență în familie, supranumită și violență domestică este definit atât de legislația națională cât și internațională.

Legislația internațională

– Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (denumită și Convenția de la Istanbul) are următoarea definiție: “violența domestică” va însemna toate acțiunile de violentă fizică, sexuală, psihologică sau economică, care survin în familie sau în unitatea domestică sau între foștii sau actualii soți sau parteneri, indiferent dacă agresorul împarte sau a împărțit același domiciliu cu victima.
Rezoluţia nr.48/104/20.12.1993 a Adunării Generale a ONU, art.2, – care prevede o definiție asemănătoare Convenției de la Istambul.

Legislația națională

– Legea cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie nr 45 din 2007, definește violența în familie ca  – acte de violență fizică, sexuală, psihologică, spirituală sau economică, cu excepția acțiunilor de autoapărare sau de apărare ale altei persoane, inclusiv amenințarea cu asemenea acte, comise de către un membru de familie în privința altui membru al aceleiași familii, prin care s-a cauzat victimei prejudiciu material sau moral;

În continuare vom analiza art. 2011 alin. (1) a infracțiunii de violență în familie din Codul Penal al Republicii Moldova nr. 985/2002 (în continuare CP al RM).

(1) Acțiunea sau inacțiunea intenționată comisă de un membru al familiei în privința altui membru al familiei, manifestată prin:
a) maltratare, alte acțiuni violente, soldate cu vătămare ușoară a integrității corporale sau a sănătății,
b) izolare, intimidare în scop de impunere a voinței sau a controlului personal asupra victimei,
c) privarea de mijloace economice, inclusiv lipsirea de mijloace de existență primară, neglijare, dacă au provocat victimei vătămare ușoară a integrității corporale sau a sănătății,

Din aceste prevederi se deduce că infracțiunea  de violență în familie poate fi comisă prin: maltratare , izolare, privarea de mijloace economice, inclusiv lipsirea de mijloace de existență primară, neglijare.

În  acest context, provoacă interes sintagma „alte acțiuni violente”, utilizată de legiuitorul moldav în cadrul lit. a) alin.(1) art. 2011 CP al RM. Astfel, credem absolut necesar de a identifica ce acțiuni pot constitui „alte acțiuni violente” pe care legiuitorul le abordează în textul legii penale. Mai mult de atât în analiza sistemică a normelor din Codul Penal, Partea Specială  (cum ar fi art.165 CP al RM)  legiuitorul distinge două forme de violență (fizică și psihică), iar din prevederile art.2011 CP al RM se deduc trei forme de violență, fizică psihică și economică, pe când Legea nr. 45 din 2007 privind prevenirea și combaterea violenței în familie prevede și alte forme de realizare a violenței în familie și anume: violență sexuală, spirituală și psihologică. Prin urmare pentru a putea interpreta corect sintagma alte acțiuni violente, utilizând metoda excluderii o să analizăm în parte celelalte forme de realizare a laturii obiective a infracțiunii din cadrul alin.(1) art. 2011 CP al RM.

Pentru început concretizăm care sunt modalitățile de realizare a acțiunii sau inacțiunii intenționate comisă de un membru al familiei în privința altui membru al familiei din cadrul  alin. (1) art. 2011 CP al RM.

  1. Maltratare;
  2. Izolare ;
  3. Intimidare în scop de impunere a voinței sau a controlului personal asupra victimei;
  4. Privarea de mijloace economice, inclusiv lipsirea de mijloace de existență primară, neglijare, dacă au provocat victimei vătămare ușoară a integrității corporale sau a sănătății.

Maltratarea

Organizația Mondiala a Sănătății definește  abuzul sau maltratarea ca fenomene care fac referință la toate formele de rele tratamente: fizice si/sau emoționale, abuz sexual, neglijare sau tratament neglijent, exploatare comerciala sau de alt tip;

În articolul 19 din Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, maltratarea este definită astfel: „orice formă de violență, de tentativă sau de brutalizare fizică sau mentală sau de neglijare, de rele tratamente sau de exploatare, inclusiv violența sexuală.”

În conformitate cu art. 19 al Convenției ONU desprindem  următoarele forme de re realizare a maltratării:

  1. Brutalitate fizică;
  2. Brutalitate mentală;
  3. Neglijare;
  4. Rele tratamente;
  5. Exploatare;
  6. Violență sexuală.

Astfel raportând  formele maltratării expuse în cadrul art. 19 din Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, o parte din formele maltratării se regăsesc în Legea RM nr. 45/2007 privind combaterea violenței în familie

 “Brutalitate fizică”-  violență fizică – vătămare intenționată a integrității corporale ori a sănătății prin lovire, îmbrâncire, trântire, tragere de păr, înțepare, tăiere, ardere, strangulare, mușcare, în orice formă și de orice intensitate, prin otrăvire, intoxicare, alte acțiuni cu efect similar;

“ Brutalitate mentală”,”  violență psihologică – impunere a voinței sau a controlului personal, provocare a stărilor de tensiune și de suferință psihică prin ofense, luare în derâdere, înjurare, insultare, poreclire, șantajare, distrugere demonstrativă a obiectelor, prin amenințări verbale, prin afișare ostentativă a armelor sau prin lovire a animalelor domestice; neglijare; implicare în viața personală; acte de gelozie; impunere a izolării prin detenție, inclusiv în locuința familială; izolare de familie, de comunitate, de prieteni; interzicere a realizării profesionale, interzicere a frecventării instituției de învățământ; deposedare de acte de identitate; privare intenționată de acces la informație; alte acțiuni cu efect similar;

“Neglijarea ”Analizând termenul de violență prin neglijare. Doctorul în drept Nicolaie Corcea definește violența prin neglijare ca forma non fizică a violenței. Totodată, Legea nr. 45 din 2007 după cum am observat anterior include neglijența în cadrul violenței psihologice. Totodată în conformitate cu Observația nr.13 (2011) a ONU privind dreptul copilului de a fi protejat contra tuturor formelor de violență –întrunim sintagma neglijării ca formă de realizare a violenței  împotriva copiilor. Din acest motiv, sintagma dată este văzută ca o formă a violenței însă nu cade sub egida “alte acțiuni violente” nici sub cea a maltratării datorită faptului că este reglementată separat în CP în cadrul alin (1) lit. c);

”Exploatarea” și Relele Tratamente definite de art. 19 al Convenției ONU în cadrul termenului de maltratare .

În conformitate cu Legea nr. 45/2007 cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie  aceste sintagme se întrunesc în cadrul „violenței economice” – privare de mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existență primară, cum ar fi hrană, medicamente, obiecte de primă necesitate; abuz de variate situații de superioritate pentru a sustrage bunurile persoanei; interzicere a dreptului de a poseda, folosi și dispune de bunurile comune; control inechitabil asupra bunurilor și resurselor comune; refuz de a susține familia; tot aici se reflectă și termenul de ”rele tratamente impunere la munci grele și nocive în detrimentul sănătății, inclusiv a unui membru de familie minor; alte acțiuni cu efect similar;

 “ Violență sexuală” – orice violență cu caracter sexual sau orice conduită sexuală ilegală în cadrul familiei sau în alte relații interpersonale, cum ar fi violul conjugal, interzicerea folosirii metodelor de contracepție, hărțuirea sexuală; orice conduită sexuală nedorită, impusă; obligarea practicării prostituției; orice comportament sexual ilegal în raport cu un membru de familie minor, inclusiv prin mângâieri, sărutări, pozare a copilului și prin alte atingeri nedorite cu tentă sexuală; alte acțiuni cu efect similar;

Așadar este categoric exclus ca prin sintagma  „alte acțiuni violente” legiuitorul să aibă în vedere violența sexuală sau una din modalitățile de realizare a ei. Violența sexuală se include astfel în termenul de maltratare ca formă a maltratării sexuale.

Nu poate fi calificată în baza art. 2011 CP al RM violența sexuală care i-a forma uneia din infracțiunile prevăzute la art. 172, art. 173, art. 174, art.175 CP al RM, în toate aceste cazuri fapta se va califica conform normei speciale și nu conform art. 2011.

O problemă aparte o constituie art.171 lit. b) alin 2). După cum am specificat sintagma ,,alte acțiuni violente” nu poate să includă violul ,acesta fiind o modalitate a constrângerii sexuale prevăzute în termenul de maltratare. Dat fiind faptul că noile modificări nu atestă termenul de violență sexuală în cadrul violenței în familie – și datorită inexactității termenilor maltratare nu putem să atribuim violența sexuală asupra unui membru al familiei în articolul dat. Totodată datorită faptului că sintagma ,,alte acțiuni violente” lasă un gol în interpretare nu putem să interpretăm extensiv defavorabil noțiunea de violență sexuală asupra unui membru al familiei în cadrul articolului dat. Soluția de calificare în toate cazurile enumerate mai sus rămânând a fi doar în conformitate cu lit. b) alin.(2)  art. 171.

Întrucât termenul de maltratare înglobează toate posibilele forme de realizare a violenței este total exclus ca vreo una din aceste modalități de realizare a laturii obiective să definească sintagma ,,alte acțiuni violente”.

Nu ne rămâne decât să analizăm conținutul celorlalte modalități de realizare a acțiunii sau inacțiunii prevăzute în cadrul alin (1) al art. 2011 și anume:

Izolarea

Este important ca în CP al RM, să fie menționat clar și cert ce tip de izolare are în vedere legiuitorul, izolare fizică sau psihică, pentru a nu lăsa loc de interpretare în a trece vreo una din aceste forme a izolării în cadrul sintagmei” alte acțiuni violente”. Nu sunt de acord cu faptul că legiuitorul utilizează în cadrul Legii nr 45 din 2007 în contextul violenței psihologice atât izolarea fizică cât și izolarea psihică.

Izolarea fizică poate lua forma privațiunii ilegale de libertate prevăzută în cadrul art.166 CP al RM ,definită: –„împiedicarea victimei de a se deplasa conform voinței sale, de ași alege liber locul aflării, de a comunica cu alte persoane atunci când ea dorește, pe calea izolării victimei în locul aflării ei permanente sau provizorii, un loc în care a ajuns benevol fără a fi deplasată din alt loc.

În contextul celor analizate considerăm că fapta să se califice în conformitate cu art. 2011 datorită faptului că subiectul infracțiunii este unul special . În cazul în care nu o să avem un subiect special fapta se va califica conform art.166 CP al RM.

Este mai problematic în cazul izolării spirituale, psihice . Conform Legii nr.45/2007 izolarea psihologică este izolarea de familie, comunitate. În contextul în care făptuitorul datorită presiunii psihice permanente îndreptate asupra victimei, care este membru de familie cu acesta, în mod intenționat îl face să se izoleze de rude și societate .

Diferența dintre izolarea fizică și psihică constă în faptul că în cazul izolării fizice de regulă aceasta are loc într-o locuință, în locul aflării permanente sau provizorie a victimei, un loc în care a ajuns benevol fără a fi deplasată din alt loc de către făptuitor, care se află în relații familiale cu victima. Pe când izolarea psihică presupune aplicarea influenței pe care făptuitorul o exercită asupra psihicului victimei pentru a o face mai vulnerabilă și a fi mai ușor să exercite controlul asupra acesteia. Faptul că legiuitorul nu menționează în Cod care tip de izolare cade sub incinta termenului dat, nu lasă a interpreta vreo una din aceste forme a izolării sub egida „alte acțiuni violente”, întrucât ar fi o interpretare extensiv defavorabilă a legii penale.

În contextul celor analizate este interesantă opinia lui Gh. Diaconescu și C. Duvac, care  menționează că minorii a căror conduită este deficitară, pot fi pedepsiți de părinți ori asimilații acestora-în exercitarea dreptului lor de corecție-prin restrângerea libertății (interzicerea de a părăsi locuința, de a participa la o activitate sportivă sau distractivă). Dacă însă aceste măsuri nu au caracter excesiv și sunt dăunătoare pentru dezvoltarea fizică, intelectuală sau morală a minorului, fapta poate constitui infracțiunea de violență în familie art.2011, comisă pe calea izolării victimei. Așadar doar în cazul în care izolarea unui membru al familiei se face in interesul acestuia (a consumat alcool, e nervos și vrea să urce la volan …), nefiind dăunătoare pentru membrul de familie atunci fapta nu va constitui infracțiune.

Intimidare în scop de impunere a voinței sau a controlului personal asupra victimei

Termenul de „Intimidare în scop de impunere a voinței sau a controlului personal asupra victimei” consider a fi unul just definit în Cod întrucât acesta nu creează probleme de interpretare în care categorie face parte,  fie a maltratării, fie a altor acțiuni violente.

Intimidarea este o formă aparte de violență pe care legea  nr.45/2007 cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie o clasifică în cadrul violenței spirituale.

„Violență spirituală” – subestimare sau diminuare a importanței satisfacerii necesităților moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspirațiilor membrilor de familie, prin interzicere, limitare, luare în derâdere sau pedepsire a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice sau religioase; impunere a unui sistem de valori personal inacceptabile; alte acțiuni cu efect similar sau cu repercusiuni.

Privarea de mijloace economice, inclusiv lipsirea de mijloace de existență primară, neglijare, dacă au provocat victimei vătămare ușoară a integrității corporale sau a sănătății.

Spre deosebire de exploatarea economică întrunită în cadrul maltratării care nu impune un anumit grad de realizare a urmărilor prejudiciabile acest timp de exploatare este distinct. Diferența de bază constă în faptul că privarea de mijloace economice, inclusiv lipsirea de mijloace de existență primară, trebuie să aibă ca rezultat doar vătămarea ușoară a integrității corporale sau a sănătății.

În concluzie sintagma ,,alte acțiuni violente” contravine alin.(2) art.3 din CP al RM (principiul legalității) iar interpretarea extensiv defavorabilă sau prin analogie în Codul Penal al RM este interzisă.

Propunere de lege ferendă

– Consider oportun ca în Codul Penal al RM să fie inclus termenul de maltratare definit de art. 19 al Convenției ONU;
– Termenul de izolare ar trebui să fie specificat ca izolare atât fizică cât și psihică;
– Sintagma „Alte acțiuni violente”- să fie abrogată. O astfel de sintagmă lasă loc de interpretare extensiv defavorabilă si vine în contradicție cu principiul legalității legii penale prevăzuta de art. 3 alin. (2) CP al RM. „Interpretarea extensivă defavorabilă și aplicarea prin analogie a legii penale sînt interzise.” Totodată această sintagmă vine în contradicție cu art. 7 al CEDO care prevede că: ” Statele au obligația de a asigura definirea clară a oricărei infracțiuni prin lege”.

Referințe ibliografice:

  1. REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT Nr. 1, 2015-Identificarea etimologică a termenului„violența în familie”Nicolae Corcea,doctorand (USM).;
  2. REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT Nr. 2, 2015, – Violența sexuală – ca modalitate a violenței în familie: implicații juridico-penale Nicolae Corcea, doctorand (USM).;
  3. REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT Nr. 4, 2015- Violența asupra copilului în familie: aspecte juridico-penale Nicolae Corcea, doctorand (USM);
  4. REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT Nr. 5, 2015- Unele concluzii privind violența în familie și faptele conexe în dreptul penal comparat Nicolae Corcea;
  5. Rezoluţia 48/104/20.12.1993 a Adunării Generale a ONU, art.2, arată că violenţa îndreptată asupra femeii.;
  6. Convenţia ONU privind drepturile copilului din 20 noiembrie 1989;
  7. Cod Penal al Romaniei, ediția 6 actualizată la 3 mai 2016;
  8. Cod penal al RM – MO al RM;
  9. Cod penal al Franței: https://www.legifrance.gouv.fr/affichCode.do?cidTexte=LEGITEXT000006070719&dateTexte=20120308;
  10. Cod penal  al Germaniei- https://ru.scribd.com/doc/93570222/Codul-Penal-German ;
  11. Cod Penal al Belgiei- https://ru.scribd.com/doc/129659620/Codul-Penal-al-BELGIEI-Traducere-in-Romana. ;
  12. Cod penal al Indiei- https://blog.ipleaders.in/understand-section-498a-domestic-violence/
  13. Cod Penal al Federației Ruse- https://ru.scribd.com/doc/80674239/Codul-Penal-Al-Federatiei-Ruse. ;
  14. Cod Penal al Emiratelor Arabei Unite- https://www.hrw.org/news/2014/08/04/uae-weak-protection-against-domestic-violence ;
  15. Tratat de Drept Penal – Sergiu Brînză,Vitalie Stati-Chișinău -2015- pag 1006 și pag 492.;
  16. “Profilul femeilor victime ale violenței”,  Autoare text: Maria Vremiș Coordonare: Aurelia Spătaru-Chișinău 2015;
  17. Regulamentul Ministerului Sănătății Nr. 199 din  27.06.2003 cu privire la modul de apreciere medico-legală a vătămărilor corporale”.
  18. Date extrase din Biroul Național de Statistică al RM.;
  19. https://ro.wikipedia.org/wiki/Violen%C8%9B%C4%83_%C3%AEn_familie

Aflaţi mai mult despre , ,


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare.