Flux noutăţi

Suveranitatea naţională şi parlamentarismul
07.07.2020 | Alexandru Arseni

Alexandru Arsenie

Dr. hab. Alexandru Arseni

*Acest mesaj a fost transmis prin intermediul domnului prof. dr. hab. Alexandru Arseni, deputat în cadrul Parlamentului de primă legislatură, votant și semnatar al Declarației de Independență.

Potrivit art.2 alin.(1) din Constituţie suveranitatea aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie.

Din antichitate în cetăţile greceşti funcţia deliberativă era suverană, decizii lăsate în seama tuturor pentru elaborarea legilor (Aristotel, Politica, Editura IRI, Bucureşti, 2001, p.253).

Odată cu constituirea statelor în epoca contemporană s-a impus o nouă regulă conform căreia „poporul trebuie să facă prin reprezentanţii săi tot ce nu poate face el însuşi” (Montesqueu Ch. Despre spiritul legilor, p.198). Aşa s-a cristalizat democraţia reprezentativă ceea ce înseamnă că poporul, singurul deţinător al suveranităţii, să aleagă, în mod periodic şi limitat în timp, un anumit număr de persoane care să exercite suveranitatea în numele poporului, fiind exponentul intereselor voinţei poporului.

Astfel, potrivit art.38 alin.(1) din Constituţie Voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic, prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

Pe această cale poporul suveran deleagă exerciţiul dreptului său, natural şi inalienabil de a legifera reprezentanţilor săi – deputaţi, senatori, care exprimă juridic această voinţă. Situaţia dată este stipulată în art.60 alin.(1) din Constituţie în conformitate cu care Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă.

În toate statele , Parlamentele, conform constituţiilor dispun de două cele mai importante funcţii: a) legislativă şi b) de control.

Astfel conform art.72 alin.(1) Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare.

Iar potrivit art.66 din Constituţie parlamentul: f) exercită controlul parlamentar asupra puterii executive…
h) aprobă bugetului statului şi exercită controlul asupra lui.

Aşadar Parlamentul este în sesiune şi constituie reprezentanţa naţiunii, fapt pentru care deputaţii trebuie să dezbată proiectele de legi cuprinse în hotărârea Guvernului privind angajarea răspunderii. „Tentativele” Guvernului de a-şi angaja răspundere potrivit art.1061 din Constituţie reprezintă o sfidare a Constituţiei şi a poporului suveran care a votat reprezentanţii în Parlament.

Grupul de jurişti-deputaţi ai poporului din Parlamentul ’90

ARSENI Alexandru Doctor habilitat în drept, profesor universitar, președinte al Comisiei permanente pentru drepturile omului și relațiile naționale, membru al Prezidiului Parlamentului
HIOARĂ Gheorghe Doctor în drept, conferențiar universitar, ex-ambasador
AMIHALACHIOAIE Gheorghe Membru al Prezidiului Parlamentului, avocat
BERILINSCHII Victor Ex-judecător, președinte al Comisiei permanente pentru problemele combaterii criminalității, membru Prezidiului Parlamentului, avocat
CÂRLAN Gheorghe Doctor în drept, om de afaceri
COLUN Valentin Ex-judecător, avocat
CURTEV Stepan Ex-comisar
DARABAN Valeriu Avocat
DOLGANIUC Valentin Ex-vice-prim-ministru, jurist
MADAN Ion Vicepreședinte al AO „Parlamentul-90”, jurist
MEREUȚĂ Ion Jurist, doctor habilitat în medicină, academician, director de Institut
MUNTEANU Petru Ex-judecător, avocat
PLUGARU Anatol Ex-comisar, om de afaceri
POSTOVAN Dumitru Doctor în drept, conferențiar universitar, ex-procuror general, Judecător de Arbitraj
SECRIERU Elisei Ex-judecător, avocat

Aflaţi mai mult despre , ,


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare.