Petru Vîrlan

O problemă actuală cu care se confruntă societatea și care trebuie evidențiată în mod deosebit problema securității în transport și problemele conexe ale acesteia. Fiind condiționată de o serie de factori – cum ar fi disciplina participanților la trafic, calitatea instruirii și nivelul de disciplină a conducătorilor mijloacelor de transport, dotarea lor cu mijloace de transport, construcția și starea tehnică a mijloacelor de transport, dotarea lor cu mijloace de securitate pasivă, întreținerea arterelor de transport în stare tehnică corespunzătoare, amenajarea lor cu mijloace tehnice de evidentă și supraveghere a circulației, precum și reglementările legislației în vigoare din acest domeniu – securitatea în transport poate fi asigurată numai prin aplicarea eficientă a unui complex de măsuri. Printre acestea, un rol aparte le revine măsurilor specifice dreptului penal, aplicabile împotriva manifestărilor cele mai periclitante sub aspect social în domeniul transporturilor[1].

Iar starea de ebrietate la  volan este o cauză a multor accidente în rezultatul căruia foarte multe persoane și – au pierdut viața. Noi astăzi asistăm la multe situații la care conducătorii auto în stare de ebrietate își pun viața proprie în pericol, a pasagerilor și a celorlalți participanți la traficul rutier.

Zilnic vizualizăm știri cu titluri de genul ,, Peste 40 de șoferi, prinși în stare de ebrietate la volan doar în acest weekend”[2] care potrivit datelor statistice din anul 2019, fiecare a șaptea infracțiune este din domeniul transporturilor, astfel încât infracțiunile în domeniul transporturilor constituie 16,0% din numărul total de infracțiuni[3]. Tulburător este faptul că aceleași date statistice spun că fiecare a treia persoană a decedat în urma accidentelor rutiere, iar 37,5% din acestea au cauza stării de ebrietate la volan.

În acest sens statul a instituit răspunderea pentru acest tip de comportament deviant, astfel astăzi avem răspundere contravențională și penală pentru starea de ebrietate la volan de asemenea statul a impus și obligația de a trece diferite programe cu caracter educativ în acest sens.

Infracțiunea stabilită la art.264¹ C.P.R.M. este relativ nouă, în comparație cu celelalte infracțiuni, fiind instituită în anul 2009, astfel legiuitorul a incriminat fapta de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate , iar șoferii surprinși la volan în stare avansată de ebrietate alcoolică sau stare de ebrietate produsă de alte substanțe, riscă sancțiuni mai dure, după ce Parlamentul a aprobat la 03 februarie 2009 prin Legea nr.16-XVI modificări și completări la Codul penal.

De asemenea art.233 al Codului Contravențional care prevede răspunderea pentru Conducerea vehiculului sub influența alcoolului ori în stare de ebrietate produsă de alcool, predarea conducerii lui către o persoană care se află sub influența alcoolului ori în stare de ebrietate produsă de alcool sau de alte substanțe.

Noțiunea de bază ce caracterizează componentele de infracțiune incriminate prin art.264¹ C.P.R.M., dar și art.233 al C.C.R.M. indiscutabil este „starea de ebrietate”. Potrivit art.134¹² C.P.R.M. „prin stare de ebrietate se înțelege starea de dereglare psihofuncţională a organismului survenită în urma consumului de alcool, de substanțe narcotice, psihotrope și/sau de alte substanțe cu efecte similare”.

Noțiunea „stare de ebrietate” și „stare de ebrietate cu grad avansat” sunt noțiuni juridice, avându-și suportul normativ chiar în textul legii penale. Accentuăm că, la interpretarea prevederilor art.264¹ C.P.R.M. (ca și a altor norme din legea penală), tocmai această definiție legislativă prezintă prioritate, în comparație cu alte definiții ale noțiunii „stare de ebrietate” din alte acte normative.

În art.1 din Legea privind controlul și prevenirea consumului abuziv de alcool, consumului ilicit de droguri și de alte substanțe psihotrope nr.713 din 06 decembrie 2001[4] este definită starea de ebrietate ca fiind stare survenită în urma consumului de alcool, droguri, substanțe psihotrope și/sau alte substanțe ce provoacă ebrietate, având ca urmare dereglarea psihofuncţională a organismului.

Regulamentul privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.296 din 16 aprilie 2009, definește starea de ebrietate drept „stare survenită în urma consumului de alcool, droguri și/sau alte substanțe ce provoacă ebrietate și care are drept urmare dereglarea psihofuncţională a organismului”[5].

Totodată, pct.4 al aceluiaşi Regulament, deopotrivă cu art.132¹² C.P.R.M. clasifică starea de ebrietate alcoolică în două categorii: cu grad minim și cu grad avansat, stabilind doar valoarea numerică a aprecierii acestora:

a) cu grad minim – în caz de stabilire a concentrației de alcool în sânge de la 0,3 până la 0,5 g/l sau concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de la 0,15 până la 0,3 mg/l.
b) cu grad avansat – în caz de stabilire a concentrației de alcool în sânge de la 0,5 g/l și mai mult sau concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de la 0,3 mg/l și mai mult.

Definiția noțiunii „stare de ebrietate” era reglementată și în Regulamentul cu privire la ordinea efectuării examinării medicale pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, aprobat prin Ordinul Ministerului Sănătății nr.401 din 03 octombrie 2006, abrogat la 26 iunie 2009, care stabilirea ca fiind starea survenită în urma consumului de alcool și/sau alte substanțe ce provoacă ebrietate și care au drept urmare dereglarea psihofuncţională a organismului[6].

Curtea Supremă de Justiție în hotărârea sa a explicat că starea de ebrietate este starea survenită atât în urma consumului de alcool, cât și a folosirii drogurilor, substanțelor toxice și a altor substanțe ce provoacă turmentarea, care are drept urmare formarea unei stări psihofuncţionale neobișnuite[7].

Dincolo de aceste discrepanțe (care sunt mai mult de formă), trebuie să recunoaștem că aceste definiții ne ajută, pe calea interpretării sistematice, să percepem sensul sintagmei „alte substanțe cu efecte similare” din alin.(1) art.264¹ C.P.R.M. Ajungem la concluzia că această sintagmă se referă la alte substanțe decât alcoolul (băuturi alcoolice), decât substanțele narcotice și substanțele psihotrope[8].

Pentru stare de ebrietate la volan dar descrisă mai sus cadrul legal contravențional prevede următoarele sancțiuni:

– amendă de la 350 la 500 de unități convenționale, această sancțiune este aplicată în cazul alin.1,2 al art.233 C.C.R.M și are o valoare de la 17 500 lei până la 25 000 lei.
– muncă neremunerată în folosul comunității pe o durată de la 40 la 60 de ore, acesta sancțiune este dispusă de instanță cu acordul judecătorului la stabilirea sancțiunii.
– privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de la 6 luni la 1 an, această sancțiune se prevede la alin.1, 2, 2¹ al art.233 C.C.R.M.
– privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de la 2 la 3 ani, această sancțiune se aplică persoanelor care repetat în cursul aceluiași an calendaristic de către o persoană sancționată deja pentru această contravenție, dacă aceste acțiuni nu constituie infracțiune.
– arest contravențional pe un termen de 15 zile, această sancțiune este prevăzută de art. 37 al Codului Contravențional al RM care este o sancțiune contravențională excepțională care constă în privarea de libertate pe un termen stabilit prin hotărâre judecătorească și care se execută în condițiile prevăzute de Codul de executare.

Iar răspundere penală este prevăzută la art. 264¹ Conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat sau în stare de ebrietate produsă de alte substanțe care are următoarele sancțiuni:

– muncă neremunerată în folosul comunității de la 200 la 240 de ore
– închisoare de până la 1 an
– anularea dreptului de a conduce mijloace de transport

Aceste sancțiuni în primul rând au scop preventive pentru a preveni comiterea acestui tip de infracțiuni, aceste sancțiuni sun aplicate concomitent pentru a reeduca infractorul și a preveni recidiva.

Închisoarea este aplicată in cazul persoanelor care nu dețin permis de conducere sau care este privată de dreptul de a conduce mijloace de transport

– care anterior a condus mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat sau în stare de ebrietate produsă de substanțe stupefiante și/sau de alte substanțe cu efecte similar
– a predat cu bună știință mijlocului de transport unei persoane aflate în stare de ebrietate
– a refuzat la testarea alcoolscopică, de la examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei sau de la recoltarea probelor biologice în cadrul acestui examen medical

Acest tip de pedeapsă este prevăzut de art.70 al Codului Penal al Republicii Moldova care presupune privarea de libertate a persoanei prin izolarea impusă a acesteia de mediul normal de viață și plasarea ei în penitenciar regimul căruia este dispus de instanța de judecată, această pedeapsă fiind cea mai aspră pentru această infracțiune și este aplicată pentru recidiva, adică persoanelor care nu sau conformat primei pedepse și au repetat să conducă mijlocul de transport în stare de ebrietate.

Munca neremunerată în folosul comunității este sancțiune penală cât și contravențională supravegherea executării aceste sancțiuni este realizată de către Inspectoratul Național de Probațiune astfel conform Hotărârii de Guvern nr. 1643 din 31-12-2003 despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de executare a pedepsei penale sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității care constă în antrenarea condamnatului, în afara timpului serviciului de bază sau de studii, la muncă, determinată de autoritățile administrației publice . Munca neremunerată în folosul comunității se stabilește pe un termen de la 60 la 240 de ore și este executată de la 2 la 4 ore pe zi, iar în cazul condamnatului care nu este antrenat în activități de bază sau de studii, la solicitarea sau la acordul acestuia – până la 8 ore pe zi.

Munca neremunerată în folosul comunității poate fi aplicată numai în calitate de pedeapsă principal în cazul infracțiunii de la art.264¹ C.P.R.M. iar în cazul contravenției de la art.233 C.C.R.M acesta este ca pedeapsă alternative aplicată cu acordul condamnatului.

Această pedeapsă are scop educativ deoarece conform instrucțiunilor Inspectoratului Național de Probațiune principalele obiective unde sunt repartizate persoanele pentru executarea pedepsei sunt: spitalele unde ajung victimele accidentelor rutiere, cimitirele, inspectoratele de poliție. Executarea pedepselor în aceste obiective are o influentă psiho-emoțională asupra condamnatului care să conștientizeze gravitatea acțiunilor lor, și să prevină repetarea acestui comportament ilegal.

Privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport sau anularea acestui drept această sancțiune a fost introdusă prin Legea privind modificarea unor acte legislative Nr. 138 din 19-07-2018 care a introdus în Codul penal al RM art.65¹ care distinge doua tipuri de pedepse:

– privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport care constă în interzicerea conducerii oricărui tip de mijloc de transport pe drumurile publice pe un termen de la 1 la 5 ani, această sancțiune este prevăzută și de codul contravențional pe un termen de la 6 luni la 1 an sau în cazul recidivei pe un termen de la de la 2 la 3 ani.
– anularea dreptul de a conduce mijloace de transport. Este o sancțiune exclusiv penală și care se aplică ca pedeapsă complementară conducătorilor auto care comit infracțiunea de la art. 264¹ Codul Penal al RM.

 Legea privind modificarea unor acte legislative Nr. 138 din 19-07-2018 a veni cu o novație și anume a modificat Legea nr. 131/2007 privind siguranța traficului rutier (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2015 care a introdus art.21¹ ,,Redobândirea dreptului de conducere a mijlocului de transport” astfel această normă prevede că dreptul de conducere anulat poate fi redobândit, în condiții generale, adică prin trecerea de către persona condamnată prin procedura examinare inițială a conducătorilor auto, adică trecerea examenului medical obligatoriu a probei teoretice și celei practice pentru conducătorii auto, persoana condamnată are dreptul să obțină dreptul de a conduce după expirarea termenului de 4 ani din momentul condamnării.

Această normă legală prevede și obligația persoanei condamnate de a frecventarea programului probațional antialcoolic și antidrog, această obligație este prevăzută și la articolul 7 din Legea 713/2001 privind controlul și prevenirea consumului abuziv de alcool, consumului ilicit de droguri și de alte substanțe, alineatul (5):

„Conducătorii mijloacelor de transport depistați în stare de ebrietate la volan și care au fost privați de dreptul de a conduce mijloace de transport prin hotărârea instanței de judecată sânt obligați să frecventeze programul probațional antialcoolic și antidrog stabilit de către consilierul de probațiune. Programul probațional se efectuează contra plată în modul stabilit de Guvern.”

În baza celor expuse vedem că conducătorii auto indiferent de tipul pedepsei aplicate contravenționale sau penale de privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport sau anularea acestui drept, aceștia au obligația de a frecventa programul probațional antialcoolic și antidrog stabilit de către consilierul de probațiune.

Astfel persoanele care au fost privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport sau anularea acestui drept conform Hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea modificărilor și completărilor ce se operează în unele hotărâri ale Guvernului Nr. 556 din 18-06-2018[9] care prevede că persoanele condamnate trebuie să treacă Programul probațional antialcoolic și antidrog în privința persoanelor care au fost private sau cărora li s-a anulat dreptul de a conduce mijloace de transport (durata programului probațional este de 20 de ore cu eliberarea ulterioară a certificatului confirmative, conforme acestei hotărâri acest program costă 4 000 lei, bani care se achită pe contul Inspectoratului Național de Probațiune, care este în subordinea Ministerului Justiției al RM.

Programul probațional antialcoolic și antidrog în privința persoanelor care au fost private sau cărora li s-a anulat dreptul de a conduce mijloace de transport este elaborate și realizat de Inspectoratul Național de Probațiune.

Acest program se numește Drink & Drive are ca scop informate despre riscurile consumului de alcool, să cunoască care sunt efectele alcoolului pe durată lungă de timp și când poate deveni dependent de alcool, să prevenim situațiile de accidente rutiere din cauza consumului de alcool la volan, să conștientizeze consecințele consumului de alcool în cazul conducerii și să își asume responsabilitatea de a nu conduce un autovehicul în cazul consumului de alcool.

Programul este structurat în 12 sesiuni: 3 individuale și 9 de grup, cu următorul conținut:

– Sesiunea nr. 1 ”Să ne cunoaștem mai bine, pentru a ne schimba” este o sesiune individuală preliminară, cu o durată de 40 minute, derulată în scopul cunoașterii beneficiarului, evaluării acestuia și informării cu privire la participarea la program.
– Sesiunea nr. 2 ”Noi și Legea” este o sesiune de grup, având o durată de 70 minute, realizată în scopul informării beneficiarilor cu privire la prevederile legale referitoare la consumul de alcool la volan.
– Sesiunea nr. 3 „Vizită la Centrul de Medicină Legală/spitale” este o sesiune de grup, cu o durată de 300 minute, care are ca scop conștientizarea de către participanți a efectelor negative privind condusul în stare de ebrietate.

În cadrul sesiunii participanții sun implicați în activități precum:

– Asigurarea curățeniei și dezinfecției sălilor și tuturor suprafețelor din morgă, curățarea echipamentelor refolosibile: tărgilor, cărucioarelor; curățenia containerelor și transportarea gunoiului menajer la rampa de gunoi a spitalului, morgă;
– Asistență în îngrijirea pacienților, victimelor accidentelor rutiere, spre exemplu: poziționarea/ transportarea bolnavilor imobilizați, asigurarea companiei pentru bolnavi singuratici, în etate, neajutorați.
– Sesiunea nr. 4 ”Motivația spre schimbare” este o sesiune individuală, cu o durată de 40 minute, realizată în scopul consolidării informațiilor dobândite anterior, dar și creșterii motivației pentru schimbarea comportamentului problematic prin stabilirea aspectelor relevante/prioritare din viața beneficiarului.
– Sesiunea nr. 5 ”Eu pot să consum, dar nu urc la volanul unui autovehicul” este o sesiune individuală, cu o durată de 40 de minute, care are ca scop analiza riscurilor condusului în stare de ebrietate alcoolică.
– Sesiunea nr. 6 ”Alcoolul – care e realitatea” este o sesiune de grup cu medicul narcolog, cu o durată de 70 minute, care are ca scop cunoașterea și analiza consecințelor consumului de alcool, a riscurilor de conducere în stare de ebrietate.
– Sesiune nr. 7 ”Tradiții, obiceiuri – pro și contra” este o sesiune de grup, cu o durată de 70 minute, care are ca scop informarea beneficiarilor asupra influențelor pe care le are consumul de alcool cu ocazia diferitelor ”ocazii” asupra conduitei acestora.
– Sesiunea nr. 8 ”Cultura consumului de alcool” este o sesiune de grup, cu o durată de 70 minute, în scopul identificării de către beneficiar a stilului de consum de alcool și conștientizării că orice stil al consumului de alcool poate duce la comportament riscant (condusul în stare de ebrietate)
– Sesiune nr. 9 ”Alcoolul + volanul = coctail mortal” este o sesiune de grup cu o durată de 70 minute în scopul informării beneficiarilor cu privire la consecințele conducerii în stare de ebrietate și a conștientizării acestora (în plan psihologic, social, familial, juridic. De asemenea, beneficiarul este sprijinit să își dezvolte abilitățile de a rezista la influențele negative ale grupului de prieteni.
– Sesiunea nr. 10 ”Consecințele alcoolului asupra familie” este o sesiune de grup, cu o durată de 70 minute, care are ca scop conștientizarea de către beneficiari a riscului consumului de alcool asupra familiei.
– Sesiunea nr. 11 „Vizită la Centrul de Medicină Legală/spitale” este o sesiune de grup, cu o durată de 300 minute, care are ca scop conștientizarea de către participanți a efectelor negative privind condusul în stare de ebrietate.

De asemenea participanții sun implicați în activități precum:

– Asigurarea curățeniei și dezinfecției sălilor și tuturor suprafețelor din morgă, curățarea echipamentelor refolosibile: tărgilor, cărucioarelor; curățenia containerelor și transportarea gunoiului menajer la rampa de gunoi a spitalului, morgă;
– Asistență în îngrijirea pacienților, victimelor accidentelor rutiere, spre exemplu: poziționarea/ transportarea bolnavilor imobilizați, asigurarea companiei pentru bolnavi singuratici, în etate, neajutorați.
– Sesiunea nr. 12 ”Pot să conduc fără să beau sau să beau fără să conduc” este o sesiune finală de grup cu o durată de 60 minute și care are ca obiectiv identificarea unei strategii pentru fiecare beneficiar în parte și punerea acesteia în aplicare după finalizarea programului. Iar la final participanților care au frecventat acest program si care au îndeplinit toate obligațiunile se înmânează beneficiarilor certificatele de participare la program, acest certificat îi oferă dreptul conducătorului auto să își redobândească dreptul de a conduce mijloace de transport.

Iar condamnații care au fost sancționați pentru stare de ebrietate produsă de alte substanțe, cum ar fi drogurile, stupefiantele sau precursorii acestora au obligația de a trece același program probațional cu specificul pentru consumatorii de droguri unde consilierii de probațiune adaptează programul la specificul consumatorilor de droguri.

Aceste modificări au fost bine venite deoarece legiuitorul nu a mers doar pe cale sancționării comportamentului ilegal a persoanelor dar si pe reeducarea și resocializarea persoanelor condamnate pentru conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat sau în stare de ebrietate produsă de alte substanțe care are următoarele sancțiuni.

Aceste măsuri care au fost adoptate de legiuitor din datele statistice prezentate mai sus vedem că au scăzut nesemnificativ cu aproximativ 2,5 % rata consumului de alcool la volan. Acesta scădere nesemnificativă este datorată perioadei doar de un an de zile de la adoptarea normelor, de care mulți dintre cetățeni nu sunt informați. De asemenea este datorată și iresponsabilității conducătorilor auto care nici înăsprirea răspunderii pentru starea de ebrietate la volan nu îi face să renunțe la acest comportament ilegal.

Datorită datelor statistice din anul 2019 care nu sunt prea îmbucurătoare si a ratei ridicate de decese persoanelor în urma accidentelor rutiere provocate inclusiv de conducătorii auto în stare de ebrietate. La data de 16.12.2019 Ministerul Afacerilor Interne, a propus dezbaterilor publice proiectului Hotărârii Guvernului[10] privind aprobarea proiectului de lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Codul contravențional, Codul penal, Legea nr.131 din 07 iunie 2007 privind siguranța traficului rutier, nr.131/2007 și Legea privind controlul și prevenirea consumului abuziv de alcool, consumului ilicit de droguri și de alte substanțe psihotrope, nr.713/2001).

Astfel acest proiect este justificat de autorii proiectului în vederea ajustării și actualizării cadrului normativ incident, ca rezultat al stabilirii unui mecanism eficient de combatere a flagelului conducerii mijlocului de transport în stare de ebrietate, depășirii limitei de viteză pe segmentul de drum, responsabilizării proprietarului mijlocului de transport.

Din prevederile propuse în proiectul de modificare a codului penal, autorii propun completarea art.57-59, art.78, art.79 din Codul Penal al Republicii Moldova cu sintagma ,, cu excepția pedepsei anularea dreptului de a conduce mijloace de transport în cazul infracțiunilor prevăzute de art.264 alin.(2), (4) (6) și art.264¹”

Autorii proiectului în nota informativă a cestuia justifică modificările propuse prin faptul 14 septembrie 2018 a fost publicată legea nr.138 din 19.07.2018 privind modificarea unor acte legislative, aceasta introduce la art. 55 Cod penal, ca excepție de liberare de răspundere penală, a infracțiunilor săvârșite la art.264 (Încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport) și art.264¹ (Conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat sau în stare de ebrietate produsă de alte substanțe).

Astfel se impune necesitatea operării modificărilor în Legea penală a Republicii Moldova, prin includerea, inclusiv, în textul art.57-59, art.78, art.79 Cod penal, a sintagmei „…cu excepția pedepsei anularea dreptului de a conduce mijloace de transport în cazul infracțiunilor prevăzute de art.264 alin.(2), (4) (6) și art.264¹.”, ceea ce, în consecință va asigura aplicarea corectă și uniformă a legii, fără a avea posibilitatea eschivării de la răspundere penală, cu dispunerea liberării de răspundere penală și atragerii la răspundere contravențională.

În urma analizei acestei propuneri considerăm că propunerile oportune și justificate deoarece prin aceste măsuri autorii vor să înăsprească răspunderea penală prin eliminarea posibilității ca conducătorii auto depistați în stare de ebrietate să fie liberați de răspundere penală sau la stabilirea pedepsei sa fie aplicate circumstanțe atenuante.

In urma analizei modificărilor propuse și a modelului de tehnică legislativă utilizată de autor consider că modelul abordat este neeficient și va produce o mulțime de interpretări după adoptare, deoarece spre exemplu textul ,,articolul 78 se completează cu textul: …. cu excepția pedepsei anularea dreptului de a conduce mijloace de transport în cazul infracțiunilor prevăzute de art.264 alin.(2), (4) (6) și art.264¹.” această formă de exprimare la interpretarea normei se poate interpreta că instanța de judecată în cazul infracțiunilor sus menționate nu va lua în calcul circumstanțele atenuate cât și cele agravante.

Din acest motiv propun ca Codul Penal să fie modificat după cum urmează :

Art.264 al Codului Penal al Republicii Moldova se completează cu textul:

Alin(7) Prevederile art.57-59, art.78 alin.(1),(2), art.79 se aplică cu excepția pedepsei anularea dreptului de a conduce mijloace de transport în cazul se completează alin.(2), (4) (6).

Art.264¹ al Codului Penal al Republicii Moldova se completează cu textul:

Alin(5) Prevederile art.57-59, art.78 alin.(1),(2), art.79 se aplică cu excepția pedepsei anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

O altă modificare pe care o propun autorii fiind ca o măsură suplimentară de a sancționa starea de ebrietate la volan dar care trebuie să aibă și un rol preventiv și educative a viitorilor conducători auto este completarea art.106 alin.(2) cu litera a¹) cu următorul cuprins: ,, Mijlocul de transport utilizat pentru comiterea infracțiunilor prevăzute la art. 264, art. 264¹ din Codul penal” adică pentru conducătorii auto care se fac vinovați de comiterea infracțiunilor de la art. 264, art. 264¹ din Codul penal să le fie confiscate în folosul setatului.

Argumentele invocate de autorii proiectului le găsim în nota informativă a proiectului care reiterează în scopul justificării acestor modificări Hotărârii Curții Constituționale nr.28/2014, pentru controlul constituționalității articolului 234 din Codul contravențional al Republicii Moldova (Sesizarea nr.53a/2014), care a menționat că securitatea traficului rutier prezintă un interes public major, prin urmare asigurarea securității este o obligație pozitivă a statului[11].

Astfel unitatea de transport, ca participant la trafic, reprezintă o sursă de pericol sporit, conducătorul auto având obligația de a respecta anumite reglementări impuse de autorități în evitarea riscurilor rezultate din utilizarea autovehiculelor[12].

Iar deținătorul vehiculului este responsabil pentru prejudiciul cauzat prin utilizarea vehiculului aflat în posesia sa.

Astfel, se propune includerea confiscării speciale a mijlocului de transport utilizat pentru comiterea infracțiunilor prevăzute la art. 264, art. 264¹ din Codul penal sau a contravențiilor prevăzute la articolul 439⁷ alineatul (2) lit.a), inclusiv pentru contravențiile prevăzute de art.233, art.236 alin. (5) și alin. (7) prezentul Cod contravențional.Din cele expuse mai sus vedem că autorii doresc aplicarea confiscării speciale pe lingă faptele penale și pentru cele contravenționale de depășire a vitezei de circulație cu peste 60 km peste viteza legală admisă pe drumul public.Făcând o ,,radiografie” a stemelor juridice din alte state observăm că această reglementare este folosită de puține state și este aplicată ca o măsură excepțională.

De exemplu în Luxemburg Infracțiunile privind circulația rutieră sunt reglementate în Codul rutier în care sunt menționate, între altele, infracțiunile legate de consumul de alcool, cele legate de viteză și cele legate de comportamentul în caz de accident.

Legea prevede, de asemenea, cazul semnelor vizibile ale stării de ebrietate. Astfel, dacă persoana are un nivel de alcool în sânge sub 0,5 g/l, dar prezentați semne vizibile de ebrietate, veți fi tratat ca și când ați avea un nivel al alcoolului în sânge de cel puțin 0,5 g/l iar sancțiunea va fi o amendă (între 500 și 10 000 EUR) sau o pedeapsă cu închisoarea (de la 8 zile la 3 ani).

În mod similar, dacă nivelul alcoolului în sânge este între 0,5 și 1,2 g/l, dar există semne vizibile de ebrietate măsurile vor fi aplicate ca și cum nivelul alcoolului măsurat în sânge ar fi de cel puțin 1,2 g/l iar sancțiune este de amendă conform veniturilor persoanei, interzicerea conducerii unui vehicul (provizorie, definitivă, retragerea imediată a permisului de conducere) sau confiscarea mijlocului de transport.

Statele Unite ale Americii. Există multe diferențe subtile între legile ce guvernează condusul sub influența băuturilor alcoolice în diferite state americane, dar aproape toate se concentrează în jurul următoarelor reguli de bază[13]:

– chiar și pentru o singură abatere este necesară participarea la cursuri obligatorii de educație rutieră;
– de obicei, după cea de-a două abatere, se aplică pedeapsa închisorii;
– confiscarea vehiculului;
– suspendarea permisului.

În unele state aceste penalități pot fi aplicate încă de la prima abatere și nu e ceva neobișnuit ca făptașul să petreacă și câteva zile în închisoare.

În Franța este aplicată confiscarea mijlocului de transport care este o sancțiune aplicată de un judecător în urma unei infracțiuni grave[11]. Aceasta este o sancțiune suplimentară care se adaugă altor sancțiuni (amendă, suspendarea sau anularea permisului de conducere etc.).

Confiscarea mijlocului de transport se aplică pentru următoarele infracțiuni:

– Viteză mare (egală cu sau mai mare de 70 km / h din viteza maximă autorizată)
– Utilizarea aparatelor destinate detectării sau perturbării controalelor
– Conducerea în stare de ebrietate provocată de alcool peste 1,2 g/l sau alte substanțe psihotrope.
– Refuzul de a se supune analizei de alcool sau de droguri
– Recidivismulconducerii sub influența alcoolului sau a drogurilor

Italia de asemenea are o astfel de reglementare care în cazul conducerii mijlocului de transport în stare de ebrietate, se dispune confiscarea mijlocului de transport atunci când se constată un conținut de alcool din sânge mai mare de 1,5 grame pe litru.

Dacă se constată acest fapt, poate fi dispusă și privarea de libertate de la șase luni la un an, amendă cuprinsă între 1.500 și 6.000 de euro, suspendarea permisului de la unu la doi ani și în caz de accident sau recidivă în cei doi ani la anularea dreptului de a conduce.

La aceasta trebuie adăugată confiscarea vehiculului dacă și numai dacă este parțial sau total deținut de persoana care a comis infracțiunea[15].

Prin lege, de fapt, este posibil să se evite confiscarea mijlocului de transport prin acceptarea de către condamnat a muncii în folosul comunității stabilită de instanța de judecată. Dacă persoana vinovată acceptă aceste condiții, confiscarea mașinii va fi eliminată .

În anul 2013 Belorusia a modificat art.317¹ din Codul penal al Republicii Belarus care prevede răspunderea penală pentru conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate, transmiterea mijlocului de transport unei persoane în stare de ebrietate sau refuzul de a trece examenul medical privind stabilirea stării de ebrietate[16].

Modificările aduse Codului penal, care a intrat în vigoare la 24.08.2013, au stabilit că, indiferent de dreptul de proprietate, un vehicul controlat de o persoană care a comis o infracțiune în temeiul articolului 317¹ din acest Cod este supus confiscării speciale (cu excepția vehiculelor care au fost luate din posesia proprietarului fără voința proprietarului).

Iar în Danemarca, nivelul maxim admis de alcool în sânge este de 0,5‰. Dacă nivelul de alcool în sânge este de la 0,5 la 2,0‰, amenda se calculează prin înmulțirea venitului net lunar la promile în sânge; peste 2,0‰, se sancționează cu privarea de dreptul de a conduce vehicule pe un termen de la 6 luni la 1 an. Indiferent de cantitatea de alcool în sânge, la conducerea într-o manieră periculoasă, se aplică aceeași pedeapsă. Dacă conducătorul pe parcursul a 3 ani este oprit de trei ori pentru conducerea în stare de ebrietate, riscă confiscarea mijlocului de transport și pedeapsa cu închisoare până la 10 ani[17].

Astfel vedem că în majoritate legislațiilor supuse analizei vedem că confiscarea specială vine ca o măsură excepțională aplicată în mare pentru recidiva consumului de alcool la volan sau pentru o stare de ebrietate avansată, de asemenea vedem că această măsură este impusă și pentru lupta cu vitezomanii, unde în mai multe legislații încălcarea limitei de viteză peste un anumit prag atrage confiscare specială a mijlocului de transport.

În situația respectivă , conturăm ideea că, putem recurge la confiscarea mijlocului de transport daca prevederile în forma articolului 106, alineat (2), litera a¹) cu următorul cuprins: ,, Mijlocul de transport utilizat pentru comiterea infracțiunilor prevăzute la art. 264, art. 264¹ din Codul penal”.

Astfel după adoptarea acestor prevederi în practică vor apărea mai multe probleme pe care autorii proiectului trebuie să le prevadă din star și să vină cu soluții legale privind soluționarea acestora. Una este situația când proprietar este conducător auto este și proprietarul mijlocului de transport, dar cunoaștem din practică că o mare parte din autovehicule sunt deținute în bază de procură sau sunt luate în chirie pentru o anumită perioadă, sunt procurate în baza unui contract de leasing, avem situații în care mașina este transmisă în folosință unui angajat a unei persoane juridice sau a unei instituții publice.

În aceste situații apare problema confiscării speciale a mijloacelor de transport deoarece în cazurile descrise mai sus mijlocul de transport nu se află în proprietatea persoanei care a comis fapta infracțională, astfel nu poate fi dispusă confiscarea specială. Proiectul propus de către Ministerul Afacerilor Interne este incomplet și necesită o completare pentru a preveni situațiile sus menționate.

O soluție legală ar fi ca în cazul că mijlocul de transport nu aparține cu drept de proprietate persoanei care a comis infracțiunile de la art.264, art.264¹, persoana care se face vinovată să achite contravaloarea mijlocului de transport evaluat la prețul de după comiterea fapte ilicită.

De asemenea pot exista pe bună dreptate în practică situații în care șoferii vinovați de comiterea infracțiunilor de la art.264, art.264¹ nu sânt în posibilitatea de a achita contravaloarea mijlocului de transport, atunci putem urma exemplu legislației Italiene, unde în asemenea situații instanța de judecată pe lingă pedeapsa principală aplică munca neremunerată în folosul comunității stabilită de instanța de judecată, dacă persoana vinovată acceptă aceste condiții.

Poate exista situații în care infracțiunile de la art.264, art.264¹ pot fi comise de cetățeni străini a cărui mijloc de transport este înregistrat în alt stat sau poate fi comise de cetățeni ai Republicii Moldova a căruia mijloc de transport se află în proprietatea sa dar este înregistrat în alta stat, soluția la această problemă regăsim iarăși în legislația Italiană unde în asemenea situații instanța de judecată poate dispune achitarea contravalorii mijlocelului de transport la prețul de piață la momentul comiterii faptei penale.

Astfel în urma analizei acestor prevederi observăm că Republica Moldova are un cadrul legal dezvoltat pentru prevenirea consumului de alcool la volan dar și sancționarea comportamentului infracțional. Dar în urma analizei datelor statistice despre infracțiunile de la art.264, art.264¹ perspectivele nu sunt îmbucurătoare. Din acest motiv se impun măsuri suplimentare pentru diminua rata de infracțiuni de art.264, art.264¹, iar proiectul propus de Ministerul Afacerilor Interne este unul bun, dar care trebuie completat pentru a acoperi toate situațiile posibile și pentru a avea cu adevărat efectele dorite de autorii proiectului.

Surse bibliografice:

1. BRÎNZĂ,V. STATI, Drept penal partea specială. Vol. II, Chișinău, 2011. pag. 323-324
2. https://www.jurnal.md/ro/news/cc8d83c38b8439f9/peste-40-de-soferi-prinsi-in-stare-de-ebrietate-la-volan-doar-in-acest-weekend.html
3. Nivelul infracţionălităţii în Republica Moldova. https://statistica.gov.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=6595
4. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 14 martie 2002, nr.36-38
5. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de testare alcoolscopică şi examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate şi naturii ei. Nr.296 din 16 aprilie 2009. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 24 aprilie 2009, Nr.80-81 (347)
6. Regulamentul cu privire la ordinea efectuării examinării medicale pentru stabilirea stării de ebrietate şi naturii ei, aprobat prin Ordinul Ministerului Sănătăţii nr.401 din 03 octombrie 2006, Publicat: 04 mai 2007 în Monitorul Oficial Nr.60-63 art. Nr:243, abrogat la 26 iunie 2009;
7. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie „Despre practica judiciară cu privire la aplicarea legislaţiei în cadrul examinării cauzelor penale referitor la încălcarea regulilor de securitate a circulaţiei şi de exploatare a mijloacelor de transport”, nr.20 din 08 iulie 1999 http://jurisprudenta.csj.md/search_hot_expl.php?id=32
8. V. STATI, Aspecte teoretice şi practice privind aplicarea răspunderii penale pentru unele infracţiuni săvârşite în domeniul transporturilor (art.264¹, 266, 269 şi 276 C.P.R.M.). În: Revista ştiinţifică a Universităţii de Stat din Moldova, 2010, nr.8(38) pag.111
9. https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=108683&lang=ro
10. http://www.particip.gov.md/proiectview.php?l=ro&idd=6992
11. Hotărîrii Curţii Constituţionale nr.28/2014 http://www.constcourt.md/search.php?l=ro
12. http://www.particip.gov.md/proiectview.php?l=ro&idd=6992
13. V.PLĂMĂDEALĂ, Alcoolul și volanu – o combinație periculoasă, Publicațiile Conferinței TIEM 2017 în domeniul trasportului, Universitatea Tehnică a Moldovei, pag.103-117
14. https://www.service-public.fr/particuliers/glossaire/R731
15. Codul Penal al Italiei http://codexpenal.just.ro/laws/Cod-Penal-Italia-RO.html
16. http://zav.minsk.gov.by/zakonnost-i-pravoporjadok/prokuratura-zavodskogo-rajona-g-minska/prokurorskij-nadzor/1815-spetsialnaya-konfiskatsiya-transportnogo-sredstva-kak-dopolnitelnaya-mera-preduprezhdeniya-pyanstva-za-rulem
17. Codul Penal al Regatului Danemarcei http://codexpenal.just.ro/laws/Cod-Penal-Danemarca-RO.html