Drept penal şi contravenţional

Raportul dintre infracțiunea de incest și violul săvârșit asupra unui membru de familie în practica judiciară a Republicii Moldova
28.07.2020 | Victor Moraru

Dr. Victor Moraru

Dr. Victor Moraru

Vitalie Stati

Dr. Vitalie Stati

Noțiunea de raport sexual este utilizată atât în art. 171 „Violul” din Codul penal, cât și în art. 201 „Incestul” din Codul penal. Aceasta nu este singura similitudine dintre respectivele componențe de infracțiuni. Astfel, în dispoziția de la lit. b2) alin. (2) art. 171 CP RM, relația dintre subiectul infracțiunii și victima infracțiunii o caracterizează sintagma „membru de familie”. În art. 201 CP RM, relația dintre subiecții infracțiunii (în cazul în care incestul are un subiect plural) sau dintre subiectul infracțiunii și victima infracțiunii (în cazul în care incestul are un subiect singular) o caracterizează sintagma „rude pe linie dreaptă până la gradul trei inclusiv, precum şi rude pe linie colaterală (fraţi, surori)”. Anticipând analiza comparativă a acestor două noțiuni, observăm lesne asemănările ce le caracterizează.

Din acest punct de vedere, ne întrebăm: este oare necesară aplicarea suplimentară a art. 201 CP RM în cazul calificării faptei în baza lit. b2) alin. (2) art. 171 CP RM? Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie să stabilim raportul dintre noțiunea „membru de familie” (folosită în dispoziția de la lit. b2) alin. (2) art. 171 CP RM) și noțiunea „rudă pe linie dreaptă până la gradul trei inclusiv sau rudă pe linie colaterală (frate, soră)” (utilizată în art. 201 CP RM).

Noțiunea „membru de familie” este definită în art. 1331 CP RM. La momentul intrării în vigoare a Legii nr. 167 din  09.07.2010 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, varianta inițială a acestui articol avea următorul conținut: „Prin membru de familie se înţelege: a) în condiţia conlocuirii: persoanele aflate în relaţii de căsătorie, de concubinaj, persoanele divorţate, persoanele aflate în relaţii de tutelă şi curatelă, rudele lor pe linie dreaptă sau colaterală, soţii rudelor; b) în condiţia locuirii separate: persoanele aflate în relaţii de căsătorie, copiii lor, inclusiv cei adoptivi, cei născuţi în afara căsătoriei, cei aflaţi sub curatelă”.

La această primă etapă a analizei noastre ne vom axa anume pe accepțiunea inițială în cauză a noțiunii „membru de familie”.

Astfel, comparând noțiunea „membru de familie” cu noțiunea „rudă pe linie dreaptă până la gradul trei inclusiv sau rudă pe linie colaterală (frate, soră)” (utilizată în art. 201 CP RM), remarcăm că prima dintre aceste noțiuni este mai largă decât cea de-a doua. Or, în art. 1331 CP RM sunt menționate categorii de persoane care nu se regăsesc în art. 201 CP RM: a) în condiţia conlocuirii: persoanele aflate în relaţii de căsătorie, de concubinaj, persoanele divorţate, persoanele aflate în relaţii de tutelă şi curatelă, soţii rudelor; b) în condiţia locuirii separate: persoanele aflate în relaţii de căsătorie, copiii aflați sub curatelă. De bună seamă, astfel de persoane nu pot răspunde conform art. 201 CP RM.

Drept urmare, susținem soluția de calificare din următoarea speță: C. I. a fost condamnat în baza lit. b2) alin. (2) art. 171 CP RM. În fapt, la 10.09.2013, în jurul orei 23.30, acesta se afla în locuința sa din satul D., raionul Criuleni. Aplicând asupra soției sale lovituri cu palmele şi pumnii, C. I. a dezbrăcat-o şi a întreţinut cu ea un raport sexual [1]. În această speță, subiectul infracțiunii și victima infracțiunii sunt persoane aflate în relaţii de căsătorie, care conlocuiesc. Aceștia au calitatea de membri de familie. Însă, lipsindu-le calitatea cerută de art. 201 CP RM, nu au cum să răspundă conform acestui articol.

În alte cazuri, atestăm o suprapunere – deplină sau parțială – a noţiunii „membru de familie” (în sensul art. 1331 CP RM) şi a noțiunii „rudă pe linie dreaptă până la gradul trei inclusiv sau rudă pe linie colaterală (frate, soră)” (utilizate în art. 201 CP RM). Mai concret, din dispoziția de la lit. a) art. 1331 CP RM, reiese că în condiţia conlocuirii, membru de familie se consideră, printre altele, ruda pe linie dreaptă sau colaterală. Cu alte cuvinte, în condiţia conlocuirii, oricare persoană, care comitea infracțiunea prevăzută la art. 201 CP RM, avea calitatea de membru de familie. Din dispoziția de la lit. b) art. 1331 CP RM, reiese că în condiţia locuirii separate, membru de familie se consideră, printre altele, copilul sau părintele. Drept urmare, în condiţia locuirii separate: 1) doar copilul în raport cu părintele său ori părintele în raport cu copilul său, care comiteau infracțiunea prevăzută la art. 201 CP RM, aveau calitatea de membri de familie; 2) ruda pe linie dreaptă de gradul doi sau trei, ori fratele sau sora, care comitea infracțiunea prevăzută la art. 201 CP RM, nu avea calitatea de membru de familie.

De exemplu, într-o speță, subiectul infracțiunii și victima infracțiunii se află în relația „părinte-copil”: M. E. a fost acuzat de comiterea infracțiunii prevăzute la lit. b2) alin. (2) art. 171 CP RM. În perioada 2007-noiembrie 2012, acesta locuia împreună cu fiica sa minoră în propria casă din orașul Criuleni. Aplicând constrângere fizică și psihică, precum și profitând de imposibilitatea victimei de a-şi exprima voinţa, M. E. a întreţinut cu fiica sa multiple raporturi sexuale [2]. Într-o speță asemănătoare, R. I. a fost condamnat în baza art. 27 și lit. b), b2) alin. (2) art. 171 CP RM. În fapt, într-o zi din ianuarie 2010, acesta se afla împreună cu fiica sa minoră în locuința lui din satul Carahasani, raionul Ştefan Vodă. Aplicând multiple lovituri asupra victimei, R. I. a încercat să o dezbrace pentru a întreţine un raport sexual. Însă, în acel moment, acasă a revenit feciorul mai mare R. Iu. Din această cauză, R. I. nu a putut săvârși raportul sexual [3]. În aceste două spețe, subiectul infracțiunii și victima infracțiunii conlocuiau, fiind rude pe linie dreaptă. Deci, aveau calitatea de membri de familie. Pe cale de consecință, a fost întemeiată reținerea la calificare a lit. b2) alin. (2) art. 171 CP RM și, respectiv, a art. 27 și lit. b), b2) alin. (2) art. 171 CP RM.

Există o mare doză de probabilitate că lit. b2) alin. (2) art. 171 CP RM ar fi trebuit să se aplice în următoarea speță: U. C. a fost condamnat în baza alin. (1) art. 174 și art. 201 CP RM. În fapt, la 29.01.2015, aproximativ la ora 18.00, acesta împreună cu fiica sa minoră se afla în locuința lui din satul Vărzărești, raionul Nisporeni. Cunoscând cu certitudine că fiica sa, U. Cr., nu a împlinit vârsta de șaisprezece ani, U. C. a obținut acordul acesteia și a întreținut cu ea un raport sexual. Totuși, în textul sentinței de condamnare, găsim următoarele cuvinte: „Fiind audiată în cadrul urmăririi penale, partea vătămată U. Cr. a declarat că, la 29.01.2015, la amiază, a venit acasă de la școală. În acest timp, mama ei, U. E., era plecată la magazin. În casă se aflau doar ea și tatăl ei, U. C. La un moment dat, tata i-a propus să întrețină un raport sexual. Auzind aceasta, i-a răspuns că nu dorește, refuzându-l. După aceasta, tata i-a spus să se ducă pe patul său de după sobă și să se dezbrace. Fiindu-i frică să nu fie bătută (sublinierea ne aparține – n.a.), dânsa s-a dus pe acel pat și s-a dezbrăcat. La scurt timp a venit și tatăl ei care, de asemenea, s-a dezbrăcat și a întreținut cu ea un raport sexual” [4]. Din sintagma pe care am subliniat-o, ar reieși că victima a fost constrânsă psihic, iar raportul sexual nu a fost săvârșit cu acordul ei. În aceste condiții, pune în gardă reținerea la calificare a alin. (1) art. 174 și art. 201 CP RM.

Astfel de îndoieli nu apar în următoarea speță: U. V. a fost condamnat în baza alin. (1) art. 174 și art. 201 CP RM. În fapt, într-o zi de la începutul lunii mai 2014, între orele 22.00-23.00, acesta se afla în locuința tatălui său din satul Vărzărești, raionul Nisporeni. Cunoscând cu certitudine că sora sa, U. Cr., nu a împlinit vârsta de 16 ani, U. V. a obținut acordul acesteia și a întreținut cu ea un raport sexual. În cadrul urmăririi penale, victima a declarat: „În timpul actului sexual nu am fost bătută, forțată, nu am fost constrânsă să întrețin raportul sexual. Am acceptat benevol acest raport” [5]. În această speță este întemeiată reținerea la calificare a alin. (1) art. 174 și art. 201 CP RM.

În următoarea speță, subiectul infracțiunii și victima infracțiunii se află în relația „copil-părinte”: S. V. a fost acuzat de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 27 și lit. a) și b2) alin. (2) art. 171 CP RM. În fapt, la 22.11.2014, aproximativ la ora 22.00, acesta se afla în casa mamei sale, într-un sat din raionul Fălești. În aceste condiții, S. V. s-a dezbrăcat, a intrat în odaia mamei și i-a spus că doreşte să întreţină cu ea un raport sexual. După o altercație între cei doi, victima a reușit să părăsească locuinţa. Astfel, raportul sexual nu a fost săvârșit [6]. În această speță, subiectul infracțiunii și victima infracțiunii locuiau separat, fiind rude pe linie dreaptă. Deci, aveau calitatea de membri de familie. Drept urmare, a fost întemeiată reținerea la calificare a art. 27 și lit. a) și b2) alin. (2) art. 171 CP RM.

Într-o altă speță, subiectul infracțiunii este fratele victimei: I. P. a fost condamnat în baza alin. (1) art. 171 și art. 201 CP RM. În fapt, la 30.11.2012, aproximativ la ora 20.30, acesta se afla în locuinţa sa din satul Cepăria, raionul Râşcani. În acel moment în casă se mai afla sora lui I. P. – N. P. Aplicând asupra acesteia lovituri cu pumnii şi ameninţând-o cu aplicarea violenţei, I. P. a întreţinut un raport sexual. La 01.12.2012, aproximativ la ora 01.30, venind la domiciliul mamei sale, I. P. a convins-o pe N. P. să-l petreacă până acasă. După ce au venit împreună în locuința lui I. P, acesta a ameninţat-o pe N. P. cu aplicarea violenţei și a întreţinut cu ea un alt raport sexual [7]. În această speță, subiectul infracțiunii și victima infracțiunii locuiau separat, aflându-se în relația „frate-soră”. Ceea ce înseamnă că aceștia nu aveau calitatea de membri de familie. În consecință, a fost întemeiată reținerea la calificare a alin. (1) art. 171 și art. 201 CP RM.

Sintetizând cele menționate mai sus, putem deduce că, în cazul comiterii violului asupra unei rude pe linie dreaptă până la gradul trei inclusiv ori asupra surorii sau fratelui, soluţia de calificare trebuia diferenţiată: 1) era aplicabilă numai prevederea de la lit. b2) alin. (2) art. 171 CP RM, în cazul în care victima infracţiunii şi subiectul infracţiunii fie a) conlocuiau, fie b) locuiau separat, dar se aflau în raport de „părinte-copil”; 2) în toate celelalte cazuri, când nu se atesta o suprapunere deplină a noţiunii „membru de familie” (în sensul art. 1331 CP RM) şi a noțiunii „rudă pe linie dreaptă până la gradul trei inclusiv sau rudă pe linie colaterală (frate, soră)” (utilizate în art. 201 CP RM), eram în prezenţa unui concurs ideal dintre infracţiunile prevăzute la art. 171 (cu excepţia lit. b2) alin. (2)) şi art. 201 CP RM. Această soluţie a concursului ideal de infracţiuni se atesta în cazul în care violul era săvârşit asupra unei rude pe linie dreaptă de gradul doi sau trei, ori asupra surorii sau fratelui, iar subiectul infracţiunii și victima infracţiunii locuiau separat.

Accentuăm încă o dată: o asemenea abordare are ca premisă accepțiunea inițială a noțiunii „membru de familie”.

La 28.07.2016 a fost adoptată Legea nr. 196 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (în continuare – Legea nr. 196/2016). Din momentul intrării în vigoare a acestei legi, la 16.09.2016, noțiunea de membru de familie din art. 1331 CP RM are un alt conținut: „Prin membru de familie se înţelege: a) în condiţia de conlocuire: persoanele aflate în căsătorie, în divorţ, sub tutelă şi curatelă, rudele, afinii lor, soţii rudelor, persoanele aflate în relaţii asemănătoare celora dintre soţi (concubinaj) sau dintre părinţi şi copii; b) în condiţia de locuire separată: persoanele aflate în căsătorie, în divorț, rudele, afinii lor, copiii adoptivi, persoanele aflate sub curatelă, persoanele care se află ori s-au aflat în relaţii asemănătoare celora dintre soţi (concubinaj)”. Referindu-se la această nouă accepțiune a noțiunii „membru de familie”, Gh. Pavliuc exprimă următorul punct de vedere: „În comparație cu legea anterioară, cea nouă cuprinde în plus următoarele categorii de persoane: a) în condiţia de conlocuire: afinii, persoanele aflate în relaţii asemănătoare celora dintre părinţi şi copii; b) în condiţia de locuire separată: persoanele aflate în divorț, rudele, afinii lor, persoanele care se află ori s-au aflat în relaţii asemănătoare celora dintre soţi (concubinaj)” [8].

În lista „noilor” membri de familie pot fi remarcate, printre altele, persoanele aflate în relaţii asemănătoare celora dintre părinţi şi copii (cu precizarea că aceste relații rezultă dintr-o nouă căsătorie a unuia dintre părinți, însă nu sunt formalizate prin actul de adopție), care conlocuiesc. Sub acest aspect, comportă interes următoarea speță: F. S. a fost condamnat în baza lit. a) alin. (3) art. 171 CP RM. În fapt, la 16.12.2008, acesta se afla împreună cu fiica sa vitregă în vârstă de 16 ani, P. A., în locuința lui din comuna Budești, mun. Chișinău. În aceste circumstanțe, amenințând-o pe P. A. cu omorul și cu vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății, F. S. a săvârșit cu ea un raport sexual [9]. Până la la 16.09.2016, persoanele aflate în relaţii asemănătoare celora dintre părinţi şi copii, care conlocuiesc, nu aveau calitatea de membri de familie. Mai mult, în momentul comiterii infracțiunii analizate mai sus – 16.12.2008 – în alin. (2) art. 171 CP RM lipsea circumstanța agravantă consemnată la litera b2). Este adevărat că această circumstanță agravantă era prezentă în momentul pronunțării în contextul speței reproduse mai sus a deciziei Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție. Chiar și așa, instanța supremă nu a reținut la calificare pe bună dreptate prevederea de la alin. (2) art. 171 CP RM. Or, în conformitate cu alin. (2) art. 10 CP RM, „legea penală care înăspreşte pedeapsa sau înrăutăţeşte situaţia persoanei vinovate de săvârşirea unei infracţiuni nu are efect retroactiv”.

În alt context, din varianta în vigoare a art. 1331 CP RM reiese: în nouă accepțiune a noțiunii „membru de familie” – atât în condiţia de conlocuire, cât și în condiţia de locuire separată – ca membri de familie sunt nominalizate rudele. Se au în vedere oricare rude, indiferent de linia de rudenie (dreaptă sau colaterală) și de gradul de rudenie (I, II, III etc.). În modul acesta, din perspectiva noii accepțiuni a noțiunii „membru de familie” – atât în condiţia de conlocuire, cât și în condiţia de locuire separată – oricare persoană (inclusiv ruda pe linie dreaptă de gradul doi sau trei, ori fratele sau sora), care comite infracțiunea prevăzută la art. 201 CP RM, are calitatea de membru de familie.

Din aceste considerente, este întemeiată nereținerea la calificare a art. 201 CP RM în următoarea speță: M. A. a fost condamnat conform lit. b2) alin. (2) art. 171 CP RM. În fapt, la 14.06.2017, între orele 19.00-21.20, acesta se afla în locuința mamei sale adoptive, Z. I., din satul Brătuleni, raionul Nisporeni. Aplicând asupra acesteia lovituri, M. A. a întreţinut cu Z. I. un raport sexual [10]. Observăm că, în acastă speță, subiectul infracțiunii și victima infracțiunii locuiau separat, aflându-se în relația „copil adoptat-părinte adoptiv”. Deci, aveau calitatea de membri de familie. Pe cale de consecință, a fost întemeiată reținerea la calificare a lit. b2) alin. (2) art. 171 CP RM.

În concluzie, din momentul intrării în vigoare a Legii nr. 196/2016, în cazul săvârşirii violului asupra unei rude pe linie dreaptă până la gradul trei inclusiv ori asupra surorii sau fratelui, soluţia de calificare nu mai trebuie diferenţiată. În acest caz – atât în condiţia de conlocuire, cât și în condiţia de locuire separată – aplicabilă este doar prevederea de la lit. b2) alin. (2) art. 171 CP RM. Din perspectiva legii penale în vigoare, nu mai este posibil concursul ideal dintre infracţiunile prevăzute la art. 171 (cu excepţia lit. b2) alin. (2)) şi art. 201 CP RM.

*Acest articol a fost publicat în: Актуальные научные исследования в современном мире: ХXXIII Международная научная конференция (26-27 января 2018 г., Переяслав Хмельницкий) // Сборник научных трудов. Переяслав Хмельницкий, 2018, Вып.1, ч. 2, p. 34-40.

Referințe bibliografice:

  1. Sentința Judecătoriei raionului Criuleni din 17.12.2014. Dosarul nr. 1-50/2014. Disponibil: https://jcr.instante.justice.md/ro/hot?solr_document=&solr_document_2=&DenumireDosar=&Tematica=171&solr_document_3=2
  2. Sentința Judecătoriei raionului Criuleni din 17.12.2014. Dosarul nr. 1-50/2014. Disponibil: https://jcr.instante.justice.md/ro/hot?solr_document=&solr_document_2=&DenumireDosar=&Tematica=171&solr_document_3=2
  3. Sentința Judecătoriei raionului Ștefan Vodă din 29.05.2012. Dosarul nr. 1-140/2012. Disponibil: https://jcs.instante.justice.md/ro/hot?solr_document=&solr_document_2=&DenumireDosar=&Tematica=171&solr_document_3=2&page=1
  4. Sentința Judecătoriei raionului Nisporeni din 21.12.2015. Dosarul nr. 1-167/2015. Disponibil: https://jun.instante.justice.md/ro/hot?solr_document=&solr_document_2=&DenumireDosar=&Tematica=174&solr_document_3=2
  5. Sentința Judecătoriei raionului Nisporeni din 29.12.2014. Dosarul nr. 1-172/2014. Disponibil: https://jun.instante.justice.md/ro/hot?solr_document=&solr_document_2=&DenumireDosar=&Tematica=174&solr_document_3=2
  6. Sentința Judecătoriei raionului Fălești din 19.05.2015. Dosarul nr. 1-108/2015. Disponibil: https://jbl.instante.justice.md/ro/hot?solr_document=&solr_document_2=&DenumireDosar=&Tematica=171&solr_document_3=2&page=1
  7. Sentința Judecătoriei raionului Râșcani din 01.03.2013. Dosarul nr. 1-81/2013. Disponibil: https://jdr.instante.justice.md/ro/hot?solr_document=&solr_document_2=&DenumireDosar=&Tematica=171&solr_document_3=2&page=2
  8. Pavliuc Gh. Reflecții asupra amendamentelor operate în Codul penal al Republicii Moldova prin Legea nr. 196/2016 // Актуальные научные исследования в современном мире: ХХІ Междунар. научн. конф., 26-27 января 2017 г., Переяслав-Хмельницкий. Сб. научных трудов. – Переяслав-Хмельницкий, 2017, Вып. 1(21), ч. 4, p. 109-114.
  9. Decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 14.10.2010. Dosarul nr. 4-1re-1310/2010. Disponibil: http://jurisprudenta.csj.md/archive_courts/cauta/index2.php
  10. Sentința Judecătoriei Ungheni din 27.11.2017. Dosarul nr. 1-190/2017. Disponibil: https://jdr.instante.justice.md/ro/hot?solr_document=&solr_document_2=&DenumireDosar=&Tematica=171&solr_document_3=2&page=2

Aflaţi mai mult despre , , , , , ,


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare.