Maria Adomnița

Statul de drept presupune transparență în activitatea autorităților judiciare întru aplicarea legii și acces adecvat la sursele de drept a cetățenilor, iar odată cu dezvoltarea tehnologiilor informaționale și a internetului, devine din ce în ce mai dificilă și complexă protejarea vieții private, având în vedere că transparența în sistemul judiciar este asigurată prin publicarea hotărârilor judecătorești.

Autoritatea care deține atribuții de control și supraveghere asupra monitorizării respectării legislației privind protecția informației este Centrul Național pentru Protecția Datelor du Caracter Personal, constituit în anul 2007[1].

La data de 09 octombrie 2013, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a emis o decizie prin care a obligat Curtea Supremă de Justiție să suspende publicarea hotărârilor judecătorești pe pagina sa web www.csj.md, invocând faptul că publicarea integrală a hotărârilor judecătorești contravine legislației privind protecția datelor și prevederilor Convenției Europene a Drepturilor Omului, solicitând Curții Supreme de Justiție să anonimizeze numele persoanelor fizice din conținutul hotărârilor judecătorești.

Decizia Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal  a fost contestată și prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 24 ianuarie 2014 a fost anulată, hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău fiind menținută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 aprilie 2014. Centrul Național pentru Protecţia Datelor cu Caracter a depus recurs, recursul fiind considerat inadmisibil prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 01 octombrie 2014.

Deși există o hotărâre judecătorească irevocabilă prin care s-a constat că prin publicarea numelui părților nu se încalcă dreptul părților la protecția datelor cu caracter personal, discuțiile privind oportunitatea publicării hotărârilor judecătorești cu numele părților continuă.

Având în vedere că în Republica Moldova hotărârile judecătorești sunt publicate pe pagina web din internet a instanțelor, publicarea acestora generează numeroase provocări și anume privind protecția vieții private și de familie de o parte și accesul la informația de interes public, pe de o altă parte.

Conform articolul 117 din Constituția Republicii Moldova, în toate instanțele judecătorești ședințele de judecată sunt publice. Judecarea proceselor în ședință închisă se admite numai în cazurile stabilite prin lege, cu respectarea tuturor regulilor de procedură[2].

Prin prisma art.23 alin.(1) – (3), (9) Cod de procedură civilă, în toate instanţele, şedinţele de judecată sunt publice. (…). Pot avea loc şedinţe închise numai în scopul protejării informaţiei ce constituie secret de stat, taină comercială ori a unei alte informații a cărei divulgare este interzisă prin lege. Instanţa de judecată va dispune judecarea cauzei în şedinţă secretă pentru a preveni divulgarea unor informaţii care se referă la aspectele intime ale vieţii, care lezează onoarea, demnitatea sau reputaţia profesională ori la alte circumstanţe care ar putea prejudicia interesele participanţilor la proces, ordinea publică sau moralitatea. Hotărârile ședinței secrete se pronunţă public[3].

Reieșind din prevederile art.18 Cod de procedură penală, în toate instanţele judecătoreşti şedinţele sunt publice, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezentul cod. Accesul în sala de şedinţă poate fi interzis presei sau publicului, prin încheiere motivată, pe parcursul întregului proces sau al unei părţi din proces, în interesul respectării moralităţii, ordinii publice sau securităţii naţionale, când interesele minorilor sau protecţia vieţii private a părţilor în proces o cer, sau în măsura considerată strict necesară de către instanţă când, datorită unor împrejurări speciale, publicitatea ar putea să prejudicieze interesele justiţiei. În procesul în care un minor este victimă sau martor, instanţa de judecată va asculta declaraţiile acestuia într-o şedinţă închisă. Judecarea cauzei în şedinţa închisă a instanţei trebuie argumentată şi efectuată cu respectarea tuturor regulilor procedurii judiciare. În toate cazurile, hotărârile instanţei de judecată se pronunţă în şedinţă publică[4].

Reguli privind accesul la hotărârile judecătorești sunt reglementate și în art.10 alin.(2), (4) și (5) din Legea nr.514 din 06 iulie 1995 privind organizarea judecătorească, potrivit cărora hotărârile instanţelor judecătoreşti se pronunţă public. Hotărârile judecătoriilor, ale curţilor de apel şi ale Curţii Supreme de Justiţie se publică pe pagina web din internet. Modul de publicare a hotărârilor judecătorești este stabilit prin Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești, aprobat de către Consiliul Superior al Magistraturii[5].

Conform prevederile Regulamentului privind modul de publicare a hotărârilor judecătoreşti pe portalul naţional al instanţelor de judecată şi pe pagina web a Curţii supreme de justiție, anexa 1 la Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.658/30 din 10 octombrie 2017, (în continuare Regulament), publicarea hotărârilor judecătorești se face în conformitate cu legislația Republicii Moldova, inclusiv cu Legea nr.514 din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească, cu Legea privind accesul la informație nr.982 din 11 mai 2000, cu Legea privind protecția datelor cu caracter personal nr.133 din 8 iulie 2011. Dacă tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte şi/sau jurisprudența lor interpretativă prevăd o altă soluție decât cea prevăzută de actele normative naționale enumerate şi decât cea prevăzută de Regulament, au prioritate tratatele internaționale şi/sau jurisprudența lor interpretativă[6].

Astfel, analizând cadrul legal național enunțat supra, se constată că orice ședință de judecată în Republica Moldova, cu excepția celor declarate închise prin încheierea motivată a instanței, se desfășoară public și orice persoană străină procesului poate asista și face notițe, inclusiv presa.

De menționat că Republica Moldova, prin ratificarea Convenției Europene a Dreptului Omului, (în continuare Convenție)[7], și-a sumat obligativitatea publicității și transparenței actului de justiție, or articolul 6 din Convenție prevede că: ”orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale (…) în mod public (…). Hotărârea trebuie să fie pronunțată în mod public (…).

Astfel, se reține că publicitatea procesului și transparența actului de justiție, derivă din prevederile art.6 din Convenție și denotă suficiente motive pentru a admite publicarea hotărârilor judecătorești care conțin unele date personale.

Respectiv, orice încercare de a ascunde hotărârile judecătorești adoptate, prin nepublicarea acestora pe pagina web din internet a instanțelor, ar contraveni principiului publicității și transparenței actului de justiție, or publicarea hotărârilor adoptate este parte componentă a procedurii judiciare, având în vedere că legea condiționează intrarea în vigoare a unor decizii anume de publicarea lor pe pagina web din internet a instanței, (art.440 alin.(1¹) și 445 alin.(3) Cod de procedură civilă).

Pe de altă parte, se evidențiază că legislația națională acordă dreptul părților de a solicita examinarea cauzelor în ședință de judecată închisă, ceea ce exclude publicarea hotărârilor judecătorești pe pagina web din internet a instanțelor, ceea ce este în concordanță cu art.6 și 8 din Convenție, or Curtea Europeană asigură părților dreptul la viață privată punându-le la dispoziție un formular prin completarea căruia acestea se pot opune publicității.

Astfel, hotărârile judecătorești, care odată publicate, pot afecta interesul respectării moralității, ordinii publice sau securității naționale, când interesele minorilor sau protecția vieții private a părţilor în proces o cer, în scopul protejării informaţiei ce constituie secret de stat, taină comercială ori a unei alte informaţii a cărei divulgare este interzisă prin lege, pentru a preveni divulgarea unor informaţii care se referă la aspectele intime ale vieții, care lezează onoarea, demnitatea sau reputaţia profesională ori la alte circumstanțe care ar putea prejudicia interesele participanților la proces, ordinea publică sau moralitatea, instanța de judecată, la publicarea hotărârilor judecătorești, decide reieșind din prevalarea art.8 asupra art.6 din Convenție, prin ce asigură protecția datelor cu caracter personal.

Se reține și faptul că la publicarea hotărârilor judecătorești se respectă prevederile Legii nr.133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal (în continuare Legea nr.133)[8], or conform pct.20 din Regulament[9], în hotărârile judecătorești publicate pe portalul național al instanțelor de judecată sau pe pagina web a Curții Supreme de Justiție (…) vor fi ascunse întotdeauna următoarele categorii de date cu caracter personal: locul şi data naşterii persoanelor, domiciliul şi/sau reşedinţa acestora, numărul lor de telefon, codul lor personal (IDNP), datele despre starea lor de sănătate (indiferent de maladia pe care o au), datele lor bancare, numărul de înmatriculare a automobilului, codul personal de asigurare medicală, codul personal de asigurare socială, precum şi alte date, în conformitate cu Legea nr.133.

Numele părților la proces nu va fi anonimizat în nici un caz, cu excepția situațiilor prevăzute de pct.18 din Regulament, punct care se referă la publicarea hotărârilor judecătorești pronunțate în cauzele examinate în camera de consiliu sau în ședință secretă.

Conform art.3 din Legea nr.133, date cu caracter personal sunt orice informație referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă (subiect al datelor cu caracter personal). Persoana identificabilă este persoana care poate fi identificată, direct sau indirect, prin referire la un număr de identificare sau la unul ori mai multe elemente specifice identității sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale. Iar categorii speciale de date cu caracter personal sunt datele care dezvăluie originea rasială sau etnică a persoanei, convingerile ei politice, religioase sau filozofice, apartenența socială, datele privind starea de sănătate sau viața sexuală, precum și cele referitoare la condamnările penale, măsurile procesuale de constrângere sau sancțiunile contravenționale.

Interpretând norma legală citată supra, rezultă cert că numele și prenumele persoanei nu constituie date cu caracter personal și nu fac parte din categoriile speciale de date cu caracter personal, or, în baza de date a Registrului de Stat al Populației (RSP) sunt înregistrare mai multe persoane cu același nume/prenume, fapt ce poate fi verificat pe portalul Agenției Servicii Publice, serviciul electronic ”Verifică numărul de persoane cu același nume/prenume”[10].

În aceeași ordine de idei, se reține și faptul că conform bazei de date HUDOC a Curții[11], Curtea Europeană a Drepturilor Omului publică numele integral al reclamanților în hotărârile sale chiar și în cazurile de natură penală și ascunde identitatea reclamanților când sunt implicați minorii, conțin date privind viața sexuală, date medicale și altele ce atentează la viața privată a persoanei, (P.T. c. Republica Moldova, hotărârea din 26.05.2020; N.P. c. Republicii Moldova, hotărâre din 06.10.2015; I.G. c. Republicii Moldova, hotărâre din 15.05.2012; ș.a.).

În contextul celor enunțate supra, se reține că cadrul legal național privind publicarea și depersonalizarea hotărârilor judecătorești este în concordanță cu standardele internațională și jurisprudența constată a Curții Europene a Drepturilor Omului, respectând viața privată, ordinea publică, interesele justiției, securitatea națională, decizia privind efectuarea depersonalizării sau publicării datelor personale fiind lăsată la discreția judecătorului, fiind determinată în fiecare caz aparte, uneori depersonalizarea fiind efectuată chiar din oficiu.

Reieșind din documentul analitic publicat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova, ianuarie 2020[12], în 63% din cauzele civile, contravenționale și penale generale, depersonalizarea este efectuată în mod defectuos sau inconsecvent, nefiind respectate întocmai prevederile Regulamentului Consiliului Superior al Magistraturii, ceea ce este o problemă sistemică, prezentă cu precădere în judecătorii și Curțile de Apel.

Întru respectarea vieții private și de familie de o parte și accesul la informația de interes public, pe de o altă parte, urmează a fi asigurată respectarea cadrului legal național privind publicarea și depersonalizarea hotărârilor judecătorești, or acesta corespunde în mare parte standardelor internaționale și urmează logica prescrisă de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

Este incontestabil că modul incorect de depersonalizare a hotărârilor judecătorești afectează viața privată a părților dar depersonalizarea în exces erodează încrederea în sistemul judecătoresc, fiind încălcat echilibrul între interesul general de a avea o justiție publică și transparentă și interesele individuale ale părților.

Se reține că prevenirea divulgării informațiilor care reflectă aspecte intime ale vieții, care lezează onoarea, demnitatea sau reputația profesională și alte circumstanțe care ar prejudicia interesele părților la proces, se decide de către instanțele de judecată, la solicitarea părților de a examina cauza în ședință închisă, or părțile din start cunosc că ședințele de judecată sunt publice și că decizia urmează a fi publicată pe pagina web a instanței.

Este importat ca autoritățile responsabile să ia măsuri în vederea aplicării corecte a Regulamentului Consiliului Superior al Magistraturii prin consolidarea și reîmprospătarea cunoștințelor corpului judecătoresc.

ÎN CONCLUZIE, este important de reținut că, hotărârile judecătorești se publică pe portalul instanței deoarece sporește transparența justiției, informează practicienii, autoritățile și cetățenii privind evoluția dreptului dar și condiționează intrarea în vigoare a unor hotărâri judecătorești. Totodată, publicarea hotărârilor poate fi limitată pentru a proteja viața privată a părților, informația despre minori, secretul de stat și alte informații cu caracter limitat. Nepublicarea unor date din hotărârea judecătorească se face la solicitarea motivată a oricărei părți la proces, din oficiu de către judecător în cazurile expres prevăzute de lege. Conform cadrului legal național vor fi ascunse întotdeauna datele despre: locul şi data naşterii persoanelor, domiciliul şi/sau reşedinţa acestora, numărul lor de telefon, codul lor personal (IDNP), datele despre starea lor de sănătate (indiferent de maladia pe care o au), datele lor bancare, numărul de înmatriculare a automobilului, codul personal de asigurare medicală, codul personal de asigurare socială, precum şi alte date, în conformitate cu Legea nr.133 din 8 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal. În hotărârea publicată nu vor fi anonimizate/ascunse în nici un caz informațiile despre instanță sau completul de judecată, grefier, procuror, agentul constatator, mediator, executorul judecătoresc, notar şi avocat. Nu va fi ascunsă în nici un caz denumirea persoanelor juridice.

Și dacă totuși într-o hotărâre judecătorească  au fost publicate date cu caracter personal, ne adresăm judecătorului care a emis hotărârea, Consiliului Superior al Magistraturii sau Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal.

Or, ”Nici un om nu este mai presus de lege și nici mai prejos de aceasta”  (Theodore Roosevelt).

[1] Legea nr.17 din 15.02.2007 cu privire la protecţia datelor cu caracter personal, Abrogată din 14.04.12 prin LP133 din 08.07.11, MO170-175/14.10.11 art.492;
[2] Constituția Republicii Moldova din 29.07.1994, art.117;
[3] Codul de procedură civilă al Republicii Moldova din 30.05.2003, art.23 ;
[4] Codul de procedură penală al  Republicii Moldova 14.03.2003, art.18;
[5] Legea nr.514 din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească, art.10;
[6] Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor judecătoreşti pe portalul naţional al instanţelor de judecată şi pe pagina web a Curţii supreme de justiție, anexa 1 la Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.658/30 din 10 octombrie 2017, pct.5;
[7] Hotărârea Parlamentul Nr.1298 din 24.07.1997 privind ratificarea Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi a unor protocoale adiţionale la această, Publicat: 21.08.1997 în Monitorul Oficial Nr.54-55 art.502;
[8] Legea nr.133 din 08.07.2011 privind protecția datelor cu caracter personal, publicată la 14.10.2011 în Monitorul Oficial nr.170-175, art.492;
[9] Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor judecătoreşti pe portalul naţional al instanţelor de judecată şi pe pagina web a Curţii supreme de justiție, anexa 1 la Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.658/30 din 10 octombrie 2017, pct.20;
[10] http://e-services.md/?q=ro/content/verifisa-numarul-de-persoane-cu-acelasi-numeprenume
[11]https://hudoc.echr.coe.int/eng#{%22documentcollectionid2%22:[%22GRANDCHAMBER%22,%22CHAMBER%22]}
[12] https://crjm.org/wp-content/uploads/2020/01/2020-01-23-Analiza-anonimizare-hotarari-judecatoresti-justitie-moldova.pdf