Cyberlaw & Data protection
 
2 comentarii | 

Publicarea hotărârilor judecătorești în Republica Moldova versus datele cu caracter personal
24.08.2020 | Maria Adomnița

Maria Adomnița

Maria Adomnița

Statul de drept presupune transparență în activitatea autorităților judiciare întru aplicarea legii și acces adecvat la sursele de drept a cetățenilor, iar odată cu dezvoltarea tehnologiilor informaționale și a internetului, devine din ce în ce mai dificilă și complexă protejarea vieții private, având în vedere că transparența în sistemul judiciar este asigurată prin publicarea hotărârilor judecătorești.

Autoritatea care deține atribuții de control și supraveghere asupra monitorizării respectării legislației privind protecția informației este Centrul Național pentru Protecția Datelor du Caracter Personal, constituit în anul 2007[1].

La data de 09 octombrie 2013, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a emis o decizie prin care a obligat Curtea Supremă de Justiție să suspende publicarea hotărârilor judecătorești pe pagina sa web www.csj.md, invocând faptul că publicarea integrală a hotărârilor judecătorești contravine legislației privind protecția datelor și prevederilor Convenției Europene a Drepturilor Omului, solicitând Curții Supreme de Justiție să anonimizeze numele persoanelor fizice din conținutul hotărârilor judecătorești.

Decizia Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal  a fost contestată și prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 24 ianuarie 2014 a fost anulată, hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău fiind menținută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 aprilie 2014. Centrul Național pentru Protecţia Datelor cu Caracter a depus recurs, recursul fiind considerat inadmisibil prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 01 octombrie 2014.

Deși există o hotărâre judecătorească irevocabilă prin care s-a constat că prin publicarea numelui părților nu se încalcă dreptul părților la protecția datelor cu caracter personal, discuțiile privind oportunitatea publicării hotărârilor judecătorești cu numele părților continuă.

Având în vedere că în Republica Moldova hotărârile judecătorești sunt publicate pe pagina web din internet a instanțelor, publicarea acestora generează numeroase provocări și anume privind protecția vieții private și de familie de o parte și accesul la informația de interes public, pe de o altă parte.

Conform articolul 117 din Constituția Republicii Moldova, în toate instanțele judecătorești ședințele de judecată sunt publice. Judecarea proceselor în ședință închisă se admite numai în cazurile stabilite prin lege, cu respectarea tuturor regulilor de procedură[2].

Prin prisma art.23 alin.(1) – (3), (9) Cod de procedură civilă, în toate instanţele, şedinţele de judecată sunt publice. (…). Pot avea loc şedinţe închise numai în scopul protejării informaţiei ce constituie secret de stat, taină comercială ori a unei alte informații a cărei divulgare este interzisă prin lege. Instanţa de judecată va dispune judecarea cauzei în şedinţă secretă pentru a preveni divulgarea unor informaţii care se referă la aspectele intime ale vieţii, care lezează onoarea, demnitatea sau reputaţia profesională ori la alte circumstanţe care ar putea prejudicia interesele participanţilor la proces, ordinea publică sau moralitatea. Hotărârile ședinței secrete se pronunţă public[3].

Reieșind din prevederile art.18 Cod de procedură penală, în toate instanţele judecătoreşti şedinţele sunt publice, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezentul cod. Accesul în sala de şedinţă poate fi interzis presei sau publicului, prin încheiere motivată, pe parcursul întregului proces sau al unei părţi din proces, în interesul respectării moralităţii, ordinii publice sau securităţii naţionale, când interesele minorilor sau protecţia vieţii private a părţilor în proces o cer, sau în măsura considerată strict necesară de către instanţă când, datorită unor împrejurări speciale, publicitatea ar putea să prejudicieze interesele justiţiei. În procesul în care un minor este victimă sau martor, instanţa de judecată va asculta declaraţiile acestuia într-o şedinţă închisă. Judecarea cauzei în şedinţa închisă a instanţei trebuie argumentată şi efectuată cu respectarea tuturor regulilor procedurii judiciare. În toate cazurile, hotărârile instanţei de judecată se pronunţă în şedinţă publică[4].

Reguli privind accesul la hotărârile judecătorești sunt reglementate și în art.10 alin.(2), (4) și (5) din Legea nr.514 din 06 iulie 1995 privind organizarea judecătorească, potrivit cărora hotărârile instanţelor judecătoreşti se pronunţă public. Hotărârile judecătoriilor, ale curţilor de apel şi ale Curţii Supreme de Justiţie se publică pe pagina web din internet. Modul de publicare a hotărârilor judecătorești este stabilit prin Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești, aprobat de către Consiliul Superior al Magistraturii[5].

Conform prevederile Regulamentului privind modul de publicare a hotărârilor judecătoreşti pe portalul naţional al instanţelor de judecată şi pe pagina web a Curţii supreme de justiție, anexa 1 la Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.658/30 din 10 octombrie 2017, (în continuare Regulament), publicarea hotărârilor judecătorești se face în conformitate cu legislația Republicii Moldova, inclusiv cu Legea nr.514 din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească, cu Legea privind accesul la informație nr.982 din 11 mai 2000, cu Legea privind protecția datelor cu caracter personal nr.133 din 8 iulie 2011. Dacă tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte şi/sau jurisprudența lor interpretativă prevăd o altă soluție decât cea prevăzută de actele normative naționale enumerate şi decât cea prevăzută de Regulament, au prioritate tratatele internaționale şi/sau jurisprudența lor interpretativă[6].

Astfel, analizând cadrul legal național enunțat supra, se constată că orice ședință de judecată în Republica Moldova, cu excepția celor declarate închise prin încheierea motivată a instanței, se desfășoară public și orice persoană străină procesului poate asista și face notițe, inclusiv presa.

De menționat că Republica Moldova, prin ratificarea Convenției Europene a Dreptului Omului, (în continuare Convenție)[7], și-a sumat obligativitatea publicității și transparenței actului de justiție, or articolul 6 din Convenție prevede că: ”orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale (…) în mod public (…). Hotărârea trebuie să fie pronunțată în mod public (…).

Astfel, se reține că publicitatea procesului și transparența actului de justiție, derivă din prevederile art.6 din Convenție și denotă suficiente motive pentru a admite publicarea hotărârilor judecătorești care conțin unele date personale.

Respectiv, orice încercare de a ascunde hotărârile judecătorești adoptate, prin nepublicarea acestora pe pagina web din internet a instanțelor, ar contraveni principiului publicității și transparenței actului de justiție, or publicarea hotărârilor adoptate este parte componentă a procedurii judiciare, având în vedere că legea condiționează intrarea în vigoare a unor decizii anume de publicarea lor pe pagina web din internet a instanței, (art.440 alin.(11) și 445 alin.(3) Cod de procedură civilă).

Pe de altă parte, se evidențiază că legislația națională acordă dreptul părților de a solicita examinarea cauzelor în ședință de judecată închisă, ceea ce exclude publicarea hotărârilor judecătorești pe pagina web din internet a instanțelor, ceea ce este în concordanță cu art.6 și 8 din Convenție, or Curtea Europeană asigură părților dreptul la viață privată punându-le la dispoziție un formular prin completarea căruia acestea se pot opune publicității.

Astfel, hotărârile judecătorești, care odată publicate, pot afecta interesul respectării moralității, ordinii publice sau securității naționale, când interesele minorilor sau protecția vieții private a părţilor în proces o cer, în scopul protejării informaţiei ce constituie secret de stat, taină comercială ori a unei alte informaţii a cărei divulgare este interzisă prin lege, pentru a preveni divulgarea unor informaţii care se referă la aspectele intime ale vieții, care lezează onoarea, demnitatea sau reputaţia profesională ori la alte circumstanțe care ar putea prejudicia interesele participanților la proces, ordinea publică sau moralitatea, instanța de judecată, la publicarea hotărârilor judecătorești, decide reieșind din prevalarea art.8 asupra art.6 din Convenție, prin ce asigură protecția datelor cu caracter personal.

Se reține și faptul că la publicarea hotărârilor judecătorești se respectă prevederile Legii nr.133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal (în continuare Legea nr.133)[8], or conform pct.20 din Regulament[9], în hotărârile judecătorești publicate pe portalul național al instanțelor de judecată sau pe pagina web a Curții Supreme de Justiție (…) vor fi ascunse întotdeauna următoarele categorii de date cu caracter personal: locul şi data naşterii persoanelor, domiciliul şi/sau reşedinţa acestora, numărul lor de telefon, codul lor personal (IDNP), datele despre starea lor de sănătate (indiferent de maladia pe care o au), datele lor bancare, numărul de înmatriculare a automobilului, codul personal de asigurare medicală, codul personal de asigurare socială, precum şi alte date, în conformitate cu Legea nr.133.

Numele părților la proces nu va fi anonimizat în nici un caz, cu excepția situațiilor prevăzute de pct.18 din Regulament, punct care se referă la publicarea hotărârilor judecătorești pronunțate în cauzele examinate în camera de consiliu sau în ședință secretă.

Conform art.3 din Legea nr.133, date cu caracter personal sunt orice informație referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă (subiect al datelor cu caracter personal). Persoana identificabilă este persoana care poate fi identificată, direct sau indirect, prin referire la un număr de identificare sau la unul ori mai multe elemente specifice identității sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale. Iar categorii speciale de date cu caracter personal sunt datele care dezvăluie originea rasială sau etnică a persoanei, convingerile ei politice, religioase sau filozofice, apartenența socială, datele privind starea de sănătate sau viața sexuală, precum și cele referitoare la condamnările penale, măsurile procesuale de constrângere sau sancțiunile contravenționale.

Interpretând norma legală citată supra, rezultă cert că numele și prenumele persoanei nu constituie date cu caracter personal și nu fac parte din categoriile speciale de date cu caracter personal, or, în baza de date a Registrului de Stat al Populației (RSP) sunt înregistrare mai multe persoane cu același nume/prenume, fapt ce poate fi verificat pe portalul Agenției Servicii Publice, serviciul electronic ”Verifică numărul de persoane cu același nume/prenume”[10].

În aceeași ordine de idei, se reține și faptul că conform bazei de date HUDOC a Curții[11], Curtea Europeană a Drepturilor Omului publică numele integral al reclamanților în hotărârile sale chiar și în cazurile de natură penală și ascunde identitatea reclamanților când sunt implicați minorii, conțin date privind viața sexuală, date medicale și altele ce atentează la viața privată a persoanei, (P.T. c. Republica Moldova, hotărârea din 26.05.2020; N.P. c. Republicii Moldova, hotărâre din 06.10.2015; I.G. c. Republicii Moldova, hotărâre din 15.05.2012; ș.a.).

În contextul celor enunțate supra, se reține că cadrul legal național privind publicarea și depersonalizarea hotărârilor judecătorești este în concordanță cu standardele internațională și jurisprudența constată a Curții Europene a Drepturilor Omului, respectând viața privată, ordinea publică, interesele justiției, securitatea națională, decizia privind efectuarea depersonalizării sau publicării datelor personale fiind lăsată la discreția judecătorului, fiind determinată în fiecare caz aparte, uneori depersonalizarea fiind efectuată chiar din oficiu.

Reieșind din documentul analitic publicat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova, ianuarie 2020[12], în 63% din cauzele civile, contravenționale și penale generale, depersonalizarea este efectuată în mod defectuos sau inconsecvent, nefiind respectate întocmai prevederile Regulamentului Consiliului Superior al Magistraturii, ceea ce este o problemă sistemică, prezentă cu precădere în judecătorii și Curțile de Apel.

Întru respectarea vieții private și de familie de o parte și accesul la informația de interes public, pe de o altă parte, urmează a fi asigurată respectarea cadrului legal național privind publicarea și depersonalizarea hotărârilor judecătorești, or acesta corespunde în mare parte standardelor internaționale și urmează logica prescrisă de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

Este incontestabil că modul incorect de depersonalizare a hotărârilor judecătorești afectează viața privată a părților dar depersonalizarea în exces erodează încrederea în sistemul judecătoresc, fiind încălcat echilibrul între interesul general de a avea o justiție publică și transparentă și interesele individuale ale părților.

Se reține că prevenirea divulgării informațiilor care reflectă aspecte intime ale vieții, care lezează onoarea, demnitatea sau reputația profesională și alte circumstanțe care ar prejudicia interesele părților la proces, se decide de către instanțele de judecată, la solicitarea părților de a examina cauza în ședință închisă, or părțile din start cunosc că ședințele de judecată sunt publice și că decizia urmează a fi publicată pe pagina web a instanței.

Este importat ca autoritățile responsabile să ia măsuri în vederea aplicării corecte a Regulamentului Consiliului Superior al Magistraturii prin consolidarea și reîmprospătarea cunoștințelor corpului judecătoresc.

ÎN CONCLUZIE, este important de reținut că, hotărârile judecătorești se publică pe portalul instanței deoarece sporește transparența justiției, informează practicienii, autoritățile și cetățenii privind evoluția dreptului dar și condiționează intrarea în vigoare a unor hotărâri judecătorești. Totodată, publicarea hotărârilor poate fi limitată pentru a proteja viața privată a părților, informația despre minori, secretul de stat și alte informații cu caracter limitat. Nepublicarea unor date din hotărârea judecătorească se face la solicitarea motivată a oricărei părți la proces, din oficiu de către judecător în cazurile expres prevăzute de lege. Conform cadrului legal național vor fi ascunse întotdeauna datele despre: locul şi data naşterii persoanelor, domiciliul şi/sau reşedinţa acestora, numărul lor de telefon, codul lor personal (IDNP), datele despre starea lor de sănătate (indiferent de maladia pe care o au), datele lor bancare, numărul de înmatriculare a automobilului, codul personal de asigurare medicală, codul personal de asigurare socială, precum şi alte date, în conformitate cu Legea nr.133 din 8 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal. În hotărârea publicată nu vor fi anonimizate/ascunse în nici un caz informațiile despre instanță sau completul de judecată, grefier, procuror, agentul constatator, mediator, executorul judecătoresc, notar şi avocat. Nu va fi ascunsă în nici un caz denumirea persoanelor juridice.

Și dacă totuși într-o hotărâre judecătorească  au fost publicate date cu caracter personal, ne adresăm judecătorului care a emis hotărârea, Consiliului Superior al Magistraturii sau Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal.

Or, ”Nici un om nu este mai presus de lege și nici mai prejos de aceasta”  (Theodore Roosevelt).

[1] Legea nr.17 din 15.02.2007 cu privire la protecţia datelor cu caracter personal, Abrogată din 14.04.12 prin LP133 din 08.07.11, MO170-175/14.10.11 art.492;
[2] Constituția Republicii Moldova din 29.07.1994, art.117;
[3] Codul de procedură civilă al Republicii Moldova din 30.05.2003, art.23 ;
[4] Codul de procedură penală al  Republicii Moldova 14.03.2003, art.18;
[5] Legea nr.514 din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească, art.10;
[6] Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor judecătoreşti pe portalul naţional al instanţelor de judecată şi pe pagina web a Curţii supreme de justiție, anexa 1 la Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.658/30 din 10 octombrie 2017, pct.5;
[7] Hotărârea Parlamentul Nr.1298 din 24.07.1997 privind ratificarea Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi a unor protocoale adiţionale la această, Publicat: 21.08.1997 în Monitorul Oficial Nr.54-55 art.502;
[8] Legea nr.133 din 08.07.2011 privind protecția datelor cu caracter personal, publicată la 14.10.2011 în Monitorul Oficial nr.170-175, art.492;
[9] Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor judecătoreşti pe portalul naţional al instanţelor de judecată şi pe pagina web a Curţii supreme de justiție, anexa 1 la Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.658/30 din 10 octombrie 2017, pct.20;
[10] http://e-services.md/?q=ro/content/verifisa-numarul-de-persoane-cu-acelasi-numeprenume
[11]https://hudoc.echr.coe.int/eng#{%22documentcollectionid2%22:[%22GRANDCHAMBER%22,%22CHAMBER%22]}
[12] https://crjm.org/wp-content/uploads/2020/01/2020-01-23-Analiza-anonimizare-hotarari-judecatoresti-justitie-moldova.pdf


Aflaţi mai mult despre , , , , , , ,


Au fost scrise până acum 2 de comentarii cu privire la articolul “Publicarea hotărârilor judecătorești în Republica Moldova versus datele cu caracter personal”

  1. Sergiu Bozianu spune:

    Articolul de mai jos, mi-a trezit mai multe întrebări cu care societatea încă se mai confruntă la moment
    1. Anonimizarea datelor cu caracter personal nu aduce atingere principiului publicității hotărârilor de judecată, or se publică actul ,,hotărârea” și nu ,,datele personale”;
    2. Anonimizarea datelor în cazurile de interes public ÎNCALCĂ Dreptul de acces la informație;
    3. Trebuie să facem distincția dintre: datele cu caracter personal de interes public (CARE NU NECESITĂ A FI ANONIMIZATE de tip: judecător, procuror, avocat, executor, numele persoanelor publice sau a persoanelor care sunt vizate de faptele publice și de interesul public) și datele cu caracter personal care nu sunt de interes public (CARE TREBUIE ANONIMIZATE – persoanelor fizice care în raport cu care nu există interesul public);
    4. Numele și prenumele publicat în hotărârea judecătorească în mod cert și fără echivoc reprezintă date cu caracter personal chiar și în cazul în care mai multe persoane dețin același nume și prenume, or, alăturat acestor informații sunt alăturate mai multe date expuse în actul judecătoresc care duce la identificarea acestei persoane (art. 4 pct. 1 din GDPR; anexa nr. anexa nr. 1 pct. 3 din H.G. 1123/2010).
    5. Din 1 iunie 2018, Curtea Europeană de Justiție pseudonimizează (indică doar inițialele părților) și anonimizează alte detalii care pod duce la identificarea persoanei (a se vedea Comunicatul CURIA din 29 iunie 2018);
    6. În toate cele 28 de țări din Uniunea Europeană, datele cu caracter personal sunt anonimizate cu excepția celor care sunt de interes public https://ec.europa.eu/info/policies/justice-and-fundamental-rights/upholding-rule-law/eu-justice-scoreboard_en;
    7. Conform actului oficial al Comisiei europene ,,Tabloul de bord în justiție pentru anul 2020” ,,hotărârile de judecată necesită a fi anonimizate și/sau pseudonimizate pentru a concilia dreptul de protecția datelor și dreptul de acces la informații de interes public. https://ec.europa.eu/info/policies/justice-and-fundamental-rights/upholding-rule-law/eu-justice-scoreboard_en
    8. Trebuie să facem distincția între principiul fundamental ,,publicitatea procesului de judecată, ședință publică, pronunțarea publică” și utilizarea și expunerea prelucrării datelor în formă automatizată = 1 click în motorul de căutare care indexează informația valorează mai mult decât Arhiva Națională păstrată pe suport de hârtie, or, accesibilitatea și facilitatea accesării datelor include și anumite riscuri în ceea ce privește viața privată.
    9. Devalorizarea domeniului protecției datelor și chiar denaturarea în întregime a acestuia, se datorează unor interpretări individuale, abuzive, care adesea sunt îndreptate în detrimentul interesului public, mai simplu spus: uneori din neștiință iar în ultimul timp tot mai des cu intenție, regimul juridic al protecției datelor este folosit ca un instrument docil în a trece cu vederea ceea ce este cu adevărat important și de a facilita continuarea săvârșirii unor ilegalități în unele situații în care legea pare a nu fi aplicată.
    10. Dreptul de acces la informație, libertatea de exprimare și dreptul la viața privată și protecția datelor cu caracter personal nu sunt drepturi absolute dar sunt drepturi concurente care necesită a fi echilibrate în dependență de împrejurări (persoană publică, faptă public, interes public);
    11. În Republica Moldova, autoritățile publice dar și societatea la general, nu este pregătită la moment să echilibreze în mod adecvat aceste 2 drepturi inerente ființei umane, de unde apare și loc de abuz, interpretare excesivă, scut de protecție a faptelor de corupție etc. – efect care mai mult regresează societatea democratică decât progresează.

    • Adomnița Maria spune:

      Principiul publicității proceselor și a hotărârilor judecătorești este un mijloc de asigurare a încrederii în justiție, or anonimizarea în exces ar genera critică din partea publicului, ultimul fiind interesat de soluția adoptată. Un act judecătoresc în care fiecare al doilea cuvânt este anonimizat, fiind publicat, nu mai are nici o valoare. Da, anonimizarea protejează interesul individual al părților dar în același timp încalcă interesul general de a avea o justiție publică și transparentă. Da, se publică actul “hotărârea“, dar totuși se publică actul care incontestabil conține datele personale ale părților.
      Este incontestabil faptul că anonimizarea datelor în cazurile de interes public încalcă dreptul de acces la informație. Este expres prevăzut în Regulamentul CSM, cum se publică hotărârile judecătorești în aceste cazuri, or cadrul legal național trebuie respectat.
      Conform pct.21 din Regulamentul CSM: “Nu vor fi anonimizate/ascunse în nici un caz informațiile despre instanță sau completul de judecată, grefier, procuror, agentul constatator, mediator, executorul judecătoresc, notar şi avocat. Nu va fi ascunsă în nici un caz denumirea persoanelor juridice. Orice act judecătoresc vivează un anumit public, or interesul public este un interes general de dezvoltare a bună-stării societății în ansamblu şi de realizare a intereselor private legitime (Legea nr.82 din 25.05.2017).
      Or, ședința de judecată este publică și în ședința de judecată are acces orice persoană care poate face notițe, care ar fi necesitatea anonimizării numelui și prenumelui în hotărârea judecătorească publicată pe portalul național al instanțelor de judecată.
      Mai mult decât atât, conform pct.20 din Regulamentul CSM: “În hotărârile judecătoreşti publicate pe portalul naţional al instanţelor de judecată sau pe pagina web a Curţii Supreme de Justiţie, numele părţilor la proces nu va fi anonimizat în nici un caz, cu excepţia situaţiilor prevăzute de punctul 18 al prezentului Regulament. Vor fi ascunse întotdeauna următoarele categorii de date cu caracter personal: locul şi data naşterii persoanelor, domiciliul şi/sau reşedinţa acestora, numărul lor de telefon, codul lor personal (IDNP), datele despre starea lor de sănătate (indiferent de maladia pe care o au), datele lor bancare, numărul de înmatriculare a automobilului, codul personal de asigurare medicală, codul personal de asigurare socială, precum şi alte date, în conformitate cu Legea nr.133 din 8 iulie 2011 privind protecţia datelor cu caracter personal.
      Accesând baza de date a Curții Europene a drepturilor omului – https://hudoc.echr.coe.int avem acces la hotărârile Curții în care se regăsește numele reclamanților iar, Comunicatul CURIA din 29 iunie 2018, se referă la publicațiile privitoare la cauzele preliminare, https://curia.europa.eu/jcms/upload/docs/application/pdf/2018-06/cp180096ro.pdf .
      Potrivit Tabloului de bord (Scoreboard) privind calitatea justiției în UE, din cele 28 de țări membre UE, hotărârile judecătorești pe cauze civile, comerciale și administrative sunt depersonalizate în majoritatea țărilor UE cu aplicarea regulilor cu privire la protecția datele cu caracter personal. Însă, practicile de depersonalizare diferă de la o țară membră UE la alta.
      Accesând portalul național al instanțelor de judecată, se regăsește doar informația generată de Programul Integral de Gestionare a Dosarelor, iar ceea ce se generează, se controlează de către grefier, asistent judiciar, secția evidență și documentare procesuală, sub egida judecătorului, ori anume judecătorul decide, din oficiu sau la solicitările părților, care urmează a fi anonimizate, date pretinse a încălca viața privată a părților.
      Or, cadrul legal național reglementează regulile de publicare a hotărârilor judecătorești. Este expres prevăzut în Regulamentul CSM ce se anonimizează și ce nu, or interpretările individuale sunt pasibile de răspundere disciplinară, contravențională sau penală.
      Creșterea încrederea în justiție presupune acțiuni concrete din partea organelor competente. Societatea asimilează adecvat procedura de înfăptuire a justiției. Contactând zilnic cu justițiabilii, este îmbucurător faptul că societatea, pe lângă drepturi, își mai cunoaște și responsabilitățile și societatea în Republica Moldova progresează în acest sens. Iar transparența justiției este unul din factorii principali care contribuie la acest progres.
      Actualmente sunt încă multe semne de întrebare vis-a-vis de publicarea actului judecătoresc versul protecția datelor cu caracter personal, dar nu trebuie să uităm că publicarea hotărârilor este asigurată de tehnologiile informaționale și anume de Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor (PIGD), fiind generate de ultimul pe portalul național al instanțelor. În acest sens, merită testate posibilitățile tehnice care în prezent asigură depersonalizarea hotărârilor, astfel încât acestea să nu constituie o barieră în plus care contribuie la admiterea încălcărilor.
      Și nu în ultimul rând că autoritatea care deține atribuții de control și supraveghere asupra monitorizării respectării legislației privind protecția informației este Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare.