Maria Pîslaruc

Într-o societate democratică dreptul de acces la date de interes public al persoanelor fizice şi juridice trebuie să coexiste într-o relaţie lucrativă cu dreptul la protecţia datelor cu caracter personal. Atunci când unul din drepturile enunţate se manifestă într-un mod mult prea pronunţat în detrimentul altuia, faptul dat se răsfrânge negativ asupra altor principii fundamentale, precum ar fi transparenţa, rezonabilitatea, legalitatea, etc.

Deseori pe portalul Registrul de stat al actelor locale unde autorităţile publice locale publică toate actele adoptate, putem vedea documentul care este în mare parte anonimizat, drept consecinţă nemaifiind eficientă publicare acestuia. În conţinutul actelor locale publicate se anonimizează sumele de bani din bugetul public care se alocă pentru chestiuni publice, numele/prenumele primarilor, aleşilor locali, numere cadastrale ale bunurilor imobile proprietate publică, ştampila instituţiei publice, codul fiscal al autorităţii publice etc.

La fel, nu există o consecvenţă în anonimizarea datelor. Spre exemplu, într-un act publicat de către autoritatea publică locală semnătura primarului este anonimizată, iar în alt act emis de aceeaşi autoritate publică semnătura acestuia este vizibilă.

Sursa: https://actelocale.gov.md/ral/act/cu-privire-la-modificarea-bugetului-primriei-comunei-vasilcu-pentru-anul-2020-543847.html
https://actelocale.gov.md/ral/act/cu-privire-la-executarea-bugetului-primriei-comunei-vasilcu-pentru-primul-semestru-al-anului-2020-543834.html

Sursa:https://actelocale.gov.md/ral/act/cu-privire-la-anularea-dispoziiei-primriei-nr31-din-06-iulie-2018-cu-privire-la-instituirea-tutelei-curatelei-asupra-minorilor-457100.html

Sursa: https://actelocale.gov.md/ral/act/cu-privire-la-alocarea-surselor-financiare-544310.html

Sursa:https://actelocale.gov.md/ral/act/cu-privire-la-expunerea-la-licitaie-public-pentru-ctigarea-dreptului-de-arend-a-terenului-pentru-construci-cu-nr-cadastral-xxxxxxx-cu-suprafaa-xxxxxx-ha-543859.html

Sursa:https://actelocale.gov.md/ral/act/cu-privire-la-atribuirea-unui-mandat-de-consilier-n-consiliul-comunal-vasilcu-543809.html

Recent în mass-media a apărut informaţie potrivit căreia un consiliul local a votat pentru interzicerea înregistrării video a şedinţei publice cu transmisiunea live a acesteia de către o asociaţie obştească, pe motiv că aceasta nu este înregistrată ca operator de date cu caracter personal. În acelaşi timp alte autorităţi publice asigură înregistrarea video şi transmisiunea live a şedinţelor publice pentru a informa cetăţenii asupra chestiunilor de interes public.

Constituie acţiunile descrise o măsură necesară de protecţie a datelor cu caracter personal sau este o măsură inventivă a autorităţilor publice pentru a diminua dreptul de acces al persoanelor fizice/juridice la anumite informaţii de interes public?

În cele ce urmează, trebuie de distins două situaţii de prelucrare a datelor cu caracter personal:

1. Prelucrarea datelor cu caracter personal ale persoanelor care exercită o funcţie publică.
2. Prelucrarea datelor cu caracter personal ale persoanelor de către autoritatea publică şi/sau persoana care exercită o funcţie publică.

Generalităţi.

Potrivit Legii nr.133/2011 privind protecţia datelor cu caracter personal, prin date cu caracter personal se înţelege orice informaţie referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă (subiect al datelor cu caracter personal). Persoana identificabilă este persoana care poate fi identificată, direct sau indirect, prin referire la un număr de identificare sau la unul ori mai multe elemente specifice identităţii sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale.

Hotărârea Guvernului nr.1123/2010 privind aprobarea Cerinţelor faţă de asigurarea securităţii datelor cu caracter personal la prelucrarea acestora în cadrul sistemelor informaţionale de date cu caracter personal, prevede că datele cu caracter personal, care direct sau indirect identifică o persoană fizică, în special prin referire la un număr de identificare (cod personal), la unul sau mai multe elemente specifice proprii identităţii sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale, se împart în două categorii: obişnuite şi speciale.

Categoria obişnuită o constituie informaţia care dezvăluie: numele şi prenumele, sexul, data şi locul naşterii, cetăţenia, IDNP, imaginea, vocea, situaţia familială, situaţia militară; datele de geolocalizare/datele de trafic, porecla/pseudonimul, datele personale ale membrilor de familie, datele din permisul de conducere, datele din certificatul de înmatriculare, situaţia economică şi financiară, datele privind bunurile deţinute, datele bancare, semnătura, datele din actele de stare civilă, numărul dosarului de pensie, codul personal de asigurări sociale (CPAS), codul asigurării medicale (CPAM), numărul de telefon/fax; numărul de telefon mobil, adresa (domiciliului/reşedinţei), adresa e-mail, datele genetice, datele biometrice şi antropometrice, datele dactiloscopice, profesia şi/sau locul de muncă, formarea profesională – diplome – studii, obişnuinţele/preferinţele/comportamentul, caracteristicile fizice.

Categoria specială a datelor cu caracter personal o constituie informaţia care dezvăluie originea rasială sau etnică, convingerile politice, religioase, privind starea de sănătate sau viaţa intimă, precum şi cele privind condamnările penale ale unei persoane fizice.

Lista exemplificată în Hotărârea Guvernului nr.1123/2010 nu este una limitativă, existând şi alte categorii de informaţii care pot fi catalogate ca date cu caracter personal.

Aşadar, din analiza normelor citate se desprinde clar concluzia că anonimizarea ştampilei, adresei, codului fiscal al instituţiei publice, sumelor de bani alocaţi pentru chestiuni publice constituie o practică defectuoasă, deoarece informaţiile în cauză nu reprezintă date cu caracter personal. Acestea nu se referă la o persoană fizică, care poate fi identificată, direct sau indirect, prin referire la un număr de identificare sau la unul ori mai multe elemente specifice identităţii sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale.

Atunci când vorbim de interes public în sensul Legii nr.64/2010 cu privire la libertatea de exprimare, înţelegem interesul societăţii (şi nu simpla curiozitate a indivizilor) faţă de evenimentele ce ţin de exercitarea puterii publice într-un stat democratic sau faţă de alte probleme care, în mod normal, trezesc interesul societăţii sau al unei părţi a ei.

Cu alte cuvinte, informaţia de interes public reprezintă, acele date ce ţin de domeniul de activitate al autorităţilor/instituţiilor, persoanelor publice, fiind nemijlocit legate de exercitarea puterii publice şi pot fi cunoscute publicului larg.

Informaţii din categoria datelor cu caracter personal (de exemplu nume/prenume, cetăţenia, situaţia economică şi financiară, profesia, formarea profesională, etc.) pot face parte din domeniul informaţiilor de interes public, având ca temei exercitarea de către persoana publică a atribuţiilor în interesul colectivităţii.

Sursa: https://actelocale.gov.md/ral/act/cu-privire-la-convocarea-edinei-ordinare-a-consiliului-stesc-hdrui-544311.html
https://actelocale.gov.md/ral/act/cu-privire-la-convocarea-consiliului-comunal-zagarancea-n-edin-ordinar-543885.html

Aşadar, numele şi prenumele persoanelor din conducerea instituţiilor publice, a demnitarilor, a aleşilor locali, ale funcţionarilor publici responsabili de chestiuni de interes public indicate în documente oficiale trebuie să fie publice, având în vedere calitatea de persoană publică şi caracterul public al faptelor în care aceştia sunt implicaţi.

În ceea ce priveşte modul de repartizare a banilor publici, acesta trebuie să fie transparent. Conform art. 12 din Legea nr.181/2014 finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar fiscale, bugetele se elaborează, se aprobă şi se administrează în mod transparent, având la bază:

a) procesul bugetar, bazat pe un calendar bugetar şi pe proceduri transparente;
b) roluri şi responsabilităţi bine definite în procesul bugetar;
c) informaţie bugetară cuprinzătoare, elaborată şi prezentată publicului într-o manieră clară şi accesibilă.

Incontestabil este dreptul persoanelor fizice şi juridice de a recepţiona personal sau prin intermediul mijloacelor de difuzare liberă şi amplă a informaţiei într-un mod corect despre măsurile luate de către autorităţile publice, de ordin politic, social, ştiinţific, cultural, sportiv, etc.

Prelucrarea datelor cu caracter al persoanei care exercită o funcţie publică.

Incontestabil este faptul că toate persoanele fizice au dreptul la protecţia datelor cu caracter personal. Potrivit art.43 din Codul civil al RM, în condiţiile legii, orice persoană fizică are dreptul la viaţă, la sănătate, la integritate fizică şi psihică, la libera exprimare, la nume, la onoare, demnitate şi reputaţie profesională, la propria imagine, la respectarea vieţii intime, familiale şi private, la protecţia datelor cu caracter personal, la respectarea memoriei şi corpului său după deces, precum şi la alte asemenea drepturi recunoscute de lege.

Dacă prin lege nu se prevede altfel, în exercitarea dreptului la propria imagine persoana poate să interzică ori să împiedice reproducerea, în orice mod, a înfăţişării sale fizice ori a vocii sale sau, după caz, utilizarea unei asemenea reproduceri. În cazul în care o persoană consimte ca imaginea sa să fie captată în circumstanţe din care rezultă în mod evident că imaginea va fi difuzată, se prezumă că ea de asemenea consimte la reproducerea şi difuzarea acesteia pe cale obişnuită, aşa cum se putea aştepta în mod rezonabil în aceste circumstanţe.

Totuşi, în virtutea funcţiei deţinute de către persoane sau a profesiei desfăşurate şi ţinând cont de implicaţia interesului public, limitele exercitării dreptului la protecţia datelor personale pot fi diferite.

Potrivit legislaţiei civile, există un şir de situaţii, când consimţământul persoanei pentru prelucrarea datelor cu caracter personal se prezumă, şi anume:

– când însuşi cel la care se referă o informaţie sau un material le pune la dispoziţia unei persoane fizice ori persoane juridice despre care are cunoştinţă că îşi desfăşoară activitatea în domeniul informării publicului, consimţământul pentru utilizarea acestora este prezumat, nefiind necesară exprimarea lui în formă scrisă.
– consimţământul nu este necesar în cazul în care imaginea, documentul personal, înregistrarea audio sau video privitoare la o persoană este făcută sau folosită pentru a exercita sau a proteja alte drepturi sau alte interese protejate de lege.
– consimţământul nu este necesar în cazul în care o imagine, un document personal sau o înregistrare audio sau video privitoare la o persoană se face sau este folosită în baza legii în scopuri oficiale ori în cazul în care cineva execută un act public în interes public.
– consimţământul persoanei vizate nu este necesar pentru înregistrarea imaginii sau vocii şi pentru utilizarea acestei înregistrări atunci când aceasta este făcută în mulţime sau în timpul unui eveniment public.

În continuare, articolele 5, 6 şi 8 din Legea nr. 133/2011 privind protecţia datelor cu caracter personal, reglementează condiţiile generale de prelucrare a datelor cu caracter personal, categoriilor speciale de date cu caracter personal, a datelor referitoare la condamnări penale, măsuri procesuale de constrângere sau sancţiuni contravenţionale.

În acelaşi timp, art.10 din aceeaşi lege stabileşte că prevederile art. 5, 6 şi 8 nu se aplică în situaţia în care prelucrarea datelor cu caracter personal se face exclusiv în scopuri jurnalistice, artistice sau literare, dacă aceasta se referă la date care au fost făcute publice în mod voluntar şi manifest de către subiectul datelor cu caracter personal sau la date care sunt strâns legate de calitatea de persoană publică a subiectului datelor cu caracter personal sau de caracterul public al faptelor în care acesta este implicat.

Atunci când persoana exercită o funcţie publică în interesul societăţii, se impune admiterea unor ingerinţe mai pronunţate în dreptul individului la protecţia datelor cu caracter personal, deoarece ,,în joc intră” interesul şi dreptul colectivităţii de a cunoaşte informaţii de interes public.

„Anonimatul personalului plătit chiar din banii cetăţenilor îl pune la adăpost de inconvenabilele plângeri şi sesizări împotriva sa ş

i astfel creează un mediu încurajator pentru încălcările drepturilor cetăţenilor”.^[1]

Informaţiile cu privire la datele personale ale persoanei pot deveni informaţii de interes public numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcţii publice.

În opinia Curţii Europene a Drepturilor Omului (a se vedea Decizia finală din 26.07.2020 în cauza Centre for Democracy and the Rule of Law v. Ukraina), informaţiile, datele sau documentele la care se solicită accesul trebuie să îndeplinească, în general, un test de interes public pentru a determina necesitatea dezvăluirii acestora. O astfel de necesitate poate exista atunci când, printre altele, divulgarea asigură transparenţă în modul de desfăşurare a afacerilor publice şi în chestiuni de interes pentru societate în ansamblu şi, prin urmare, permite participarea la guvernare a publicului larg.

Interesul public se referă la aspecte care afectează publicul într-o asemenea măsură încât poate interesa în mod legitim interesul lor, care îi atrage atenţia sau care îl preocupă într-o măsură semnificativă, mai ales că afectează bunăstarea cetăţenilor sau a viaţa comunităţii.

Definiţia a ceea ce ar putea constitui un subiect de interes public va depinde de circumstanţele fiecărui caz în parte, dar acesta nu se poate reduce la dorinţa publicului de informaţii despre viaţa privată a altora sau la voinţa audienţei de senzaţionalism.

La fel, un aspect nu mai puţin important în procesul de comunicare a autorităţilor cu comunitatea reprezintă pagina web oficială, unde trebuie să fi plasate informaţii de interes public, precum ar fi ordinea de zi al şedinţelor autorităţilor publice, proiectele de decizii şi materialele aferente, deciziile, dispoziţiile, hotărârile adoptate, informaţia privind numele, prenumele, funcţia şi numărul de contact al persoanei responsabile de procesul decizional în cadrul autorităţii publice, rezultatele consultării publice (procese-verbale ale întrunirilor publice consultative, sinteza recomandărilor), raportul anual privind transparenţa în procesul decizional, alte informaţii relevante. (a se vedea Legea nr. 239/2008 privind transparenţa în procesul deciziona, Hotărârea Guvernului nr.967/2016 cu privire la mecanismul de consultare publică, cu societatea civilă în procesul decizional).

Cu titlu de bună practică poate fi menţionat Standardul general de publicare a informaţiilor de interes public din România, care este parte componentă a Hotărârii Guvernului României nr.583/2016^[2].

Potrivit Standardului, pe paginile de internet ale autorităţilor/instituţiilor publice urmează să se regăsească informaţii de interes public, aşa cum: lista completă a persoanelor cu funcţii din conducere, cu nume şi prenume. În cazul demnitarilor (miniştri, secretari de stat, prefecţi, directori ai agenţiilor/companiilor de stat), membrilor şi directorilor din cadrul companiilor de stat/regiilor autonome vor fi publicate CV-urile şi fotografiile acestora, nume şi prenume ale funcţionarilor publici responsabili pentru accesul la informaţii de interes public, precum şi datele lor de contact (adresă de e-mail, telefon), lista cu documentele de interes public şi lista cu documentele produse/gestionate de instituţie, conform legii, buletinul informativ al informaţiilor de interes public.

Prelucrarea datelor cu caracter personal ale persoanelor de către autoritatea publică şi/sau persoana publică.

Pornim de la faptul că autoritatea publică şi/sau persoanele care sunt exponenţii puterii publice, după caz sunt operatori de date cu caracter personal. Potrivit art.2 din Legea nr. 133/2011 privind protecţia datelor cu caracter personal, prin operator de date cu caracter personal se înţelege persoana fizică sau persoana juridică de drept public sau de drept privat, inclusiv autoritatea publică, orice altă instituţie ori organizaţie care, în mod individual sau împreună cu altele, stabileşte scopurile şi mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal prevăzute în mod expres de legislaţia în vigoare.

Regula spune că prelucrarea datelor cu caracter personal se efectuează cu consimţământul subiectului datelor cu caracter personal.

În corespundere cu art. 5 alin. (5) din Legea nr. 133/2011 privind protecţia datelor cu caracter personal, atunci când exponentul puterii publice sau autoritatea/instituţia publică prelucrează date cu caracter personal reieşind din necesitatea executarea unui contract la care subiectul datelor cu caracter personal este parte (de exemplu salariaţii, părţile contractelor civile încheiate de către autoritate, etc.) sau pentru luarea unor măsuri înaintea încheierii contractului, îndepliniriii unei obligaţii care îi revine conform legii sau executării unei sarcini de interes public sau care rezultă din exercitarea prerogativelor de autoritate publică cu care este învestită, consimţământul subiectului datelor cu caracter personal nu este cerut.

În orice caz, operatorii datelor cu caracter personal sunt obligaţi să respecte art. 4 din Legea nr.133/2011 privind protecţia datelor cu caracter personal, care stabileşte că datele trebuie:

a) prelucrate în mod corect şi conform prevederilor legii;
b) colectate în scopuri determinate, explicite şi legitime, iar ulterior să nu fie prelucrate într-un mod incompatibil cu aceste scopuri;
c) adecvate, pertinente şi neexcesive în ceea ce priveşte scopul pentru care sunt colectate şi/sau prelucrate ulterior;
d) exacte şi, dacă este necesar, actualizate;
e) stocate într-o formă care să permită identificarea subiecţilor datelor cu caracter personal pe o perioadă care nu va depăşi durata necesară atingerii scopurilor pentru care sunt colectate şi ulterior prelucrate.

Deşi operatorii care prelucrează datele cu caracter personal sunt obligaţi prin lege să asigure implementarea măsurilor expuse mai sus, totuşi din cauza practicii inconsecvente, unele autorităţi publice locale, pe parcursul îndeplinirii obligaţiei legale de a publica deciziile adoptate pe portalul Registru actelor locale, admit prelucrarea datelor personale într-un mod inadecvat şi excesiv.

Un exemplu în acest sens pot servi datele cu caracter personal ale minorilor care se conţin în decizia autorităţii publice locale care sunt anonimizate în textul deciziei publicate de către autoritate, însă în acelaşi timp acestea sunt vizibile şi accesibile publicului larg, fiind indicate expres în denumirea publicării care apare iniţial pe Portalul Actelor Locale.

Sursa:https://actelocale.gov.md/ral/act/cu-privire-la-instituirea-tuteleicuratelei-asupra-minorilor-dediu-tatiana-an25012008dediu-semion-an06062009-457097.html

Autorităţile publice fiind operatori de date cu caracter personal, după cum a fost precizat deja, urmează să asigure prelucrarea sigură şi adecvată a acestora în procesul exercitării sarcinilor de interes public.

Nu constituie o soluţie adecvată interzicerea de către autoritatea publică înregistrarea video sau transmisiunea live a şedinţelor publice de către reprezentanţii mass media, asociaţiilor obşteşti sau a cetăţenilor  interesaţi, pe motiv că aceştia nu sunt înregistraţi în calitate de operatori de date cu caracter personal, deoarece însuşi autoritatea este actorul responsabil de comunicarea datelor cu caracter personal în cadrul şedinţelor publice, în aşa mod în care să nu prejudicieze drepturile şi interesele subiecţilor căror aparţin datele cu caracter personal.

Potrivit art.23 alin. (5) din Legea nr. 133/2011 cu privire la protecţia datelor cu caracter personal, notificarea (la Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal) nu este necesară în cazul în care prelucrarea are ca scop ţinerea unui registru destinat informării publicului larg şi deschis spre consultare publicului sau oricărei persoane care probează un interes legitim, cu condiţia ca prelucrarea să se limiteze la datele necesare ţinerii registrului menţionat.

Totodată, norma enunţată, nicidecum nu scuteşte persoanele fizice şi juridice de a notifica la CNPDCP sistemele de prelucrare a datelor cu caracter persoana, care în condiţiile Legii nr.133/2011 urmează a fi notificate.

Jurisprudenţa CtEDO în cazul Centre for Democracy and the Rule of Law v. Ukraina (decizia finală din 26.07.2020), denotă că, o consideraţie importantă se referă la faptul dacă persoana care doreşte accesul la informaţii de interes public, face acest lucru în vederea informării publicului în calitatea unui „paznic” public. Aceasta nu înseamnă însă că un drept de acces la informaţie ar trebui să se aplice exclusiv ONG-urilor şi presei.

Având în vedere rolul important al internetului la îmbunătăţirea accesului publicului la ştiri şi în facilitarea diseminării informaţiilor, funcţia de exemplu a bloggerilor şi a utilizatorilor populari ai social media poate fi asimilată, de asemenea, cu cea a „supraveghetorilor publici”.

Datele cu caracter personal care sunt, prin natura lor, deosebit de sensibile în ceea ce priveşte drepturile şi libertăţile fundamentale necesită o protecţie specifică, deoarece contextul prelucrării acestora ar putea genera riscuri considerabile la adresa drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

În vederea respectării unei obligaţii legale sau a îndeplinirii unei sarcini care serveşte unui interes public, trebuie să existe garanţii adecvate şi proporţionale, pentru a proteja datele cu caracter personal şi alte drepturi fundamentale, atunci când acest lucru se justifică din motive de interes public.

Principiul transparenţei prevede că orice informaţii care se adresează publicului sau persoanei vizate să fie concise, uşor accesibile şi uşor de înţeles şi să se utilizeze un limbaj simplu şi clar, precum şi vizualizare acolo unde este cazul. Aceste informaţii ar putea fi furnizate în format electronic, de exemplu atunci când sunt adresate publicului, prin intermediul unui site. ^[3]

În ceea ce priveşte solicitările de informaţii oficiale în sensu Legii nr.982/2000 privind accesul la informaţie şi a Codului administrativ, urmează de precizat următoarele.

Potrivit art. 6 alin. (1) din Legea nr.982/2000, informaţii oficiale sunt considerate toate informaţiile aflate în posesia şi la dispoziţia furnizorilor de informaţii, care au fost elaborate, selectate, prelucrate, sistematizate şi/sau adoptate de organe ori persoane oficiale sau puse la dispoziţia lor în condiţiile legii de către alţi subiecţi de drept. Exercitarea dreptului de acces la informaţie poate fi supusă doar restricţiilor reglementate prin lege organică şi care corespund necesităţilor prevăzute de lege.

Informaţia cu caracter personal face parte din categoria informaţiei oficiale cu accesibilitate limitată şi constă din date referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă, a căror dezvăluire ar constitui o violare a vieţii private, intime şi familiale (art.8 din Legea nr.982/2000).

Art. 7 alin. (2) din aceiaşi lege stabileşte că accesul la informaţiile oficiale nu poate fi îngrădit, cu excepţia: … informaţiilor cu caracter personal, a căror divulgare este considerată drept o imixtiune în viaţa privată a persoanei, protejată de legislaţia privind protecţia datelor cu caracter personal.

Dacă accesul la informaţiile, documentele solicitate este parţial limitat, furnizorii de informaţii sunt obligaţi să prezinte solicitanţilor părţile documentului, accesul la care nu conţine restricţii conform legislaţiei, indicându-se în locurile porţiunilor omise una din următoarele sintagme: „secret de stat”, „secret comercial”, „informaţie confidenţială despre persoană”.

Dreptul persoanei de a avea acces la informaţii, inclusiv la informaţiile cu caracter personal, nu poate fi îngrădit decât în condiţiile legii.

Nu se vor impune restricţii ale libertăţii de informare decât dacă furnizorul de informaţii poate demonstra că restricţia este reglementată prin lege organică şi necesară într-o societate democratică pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanei sau protecţiei securităţii naţionale şi că prejudiciul adus acestor drepturi şi interese ar fi mai mare decît interesul public în cunoaşterea informaţiei.

Nimeni nu poate fi pedepsit pentru că a făcut publice anumite informaţii cu accesibilitate limitată, dacă dezvăluirea informaţiilor nu atinge şi nu poate să atingă un interes legitim legat de securitatea naţională sau dacă interesul public de a cunoaşte informaţia depăşeşte atingerea pe care ar putea să o aducă dezvăluirea informaţiei.

Fără a ştirbi din importanţa dreptului persoanelor la protecţia datelor cu caracter personal, persoanele publice trebuie să asigure transparenţa activităţii sale, care va permite asigurarea unei mai bune participări a cetăţenilor la procesul de decizie, garantând o mai mare legitimitate, eficacitate şi responsabilitate a administraţiei faţă de cetăţeni într-un sistem democratic.

Concluzii.

În cazul în care informaţia de interes public se contrapune cu date cu caracter personal, acest fapt nu presupune îngrădirea absolută a accesului la acestea, ci deopotrivă trebuie de aplicat măsuri adecvate de dezvăluire a datelor de către operatori, în măsura în care acest lucru este necesar, eficient şi proporţional într-o societate democratică.

Indiferent de natura informaţiilor, datele cu caracter personal potrivit prevederilor legale trebuie să fie:

– prelucrate numai în scopuri legitime şi clar definite;
– exacte, adecvate, pertinente şi neexcesive;
– prelucrate în mod corect şi în conformitate cu dispoziţiile legale şi în mod securizat
– prelucrate într-un mod transparent, prin informarea persoanelor vizate şi respectarea drepturilor acestora;
– păstrate numai pe perioada necesară;
– prelucrate şi documentate într-un mod care să demonstreze respectarea normelor privind protecţia datelor;
– transferate terţilor doar cu obligativitatea luării unor măsuri adecvate de precauţie.^[4]

Chestiunile de interes public urmează a fi gestionate prin asigurarea un proces de comunicare eficient, care are ca scop amplificarea încrederii societăţii în autorităţile şi persoanele publice, cu ajutorul publicităţii, informaţiilor şi asigurării dreptului persoanelor de a participa în procesul decizional.

^[1] https://www.zf.ro/profesii/publicati-listele-cu-angajatii-din-fiecare-institutie-publica-salariile-si-cv-urile-12142460\

^[2] Hotărârea Guvernului  nr. 583 din 10 august 2016 privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2016-2020, a seturilor de indicatori de performanţă, a riscurilor asociate obiectivelor şi măsurilor din strategie şi a surselor de verificare, a inventarului măsurilor de transparenţă instituţională şi de prevenire a corupţiei, a indicatorilor de evaluare, precum şi a standardelor de publicare a informaţiilor de interes public

^[3] Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date

^[4] https://www.consilium.europa.eu/ro/general-secretariat/corporate-policies/data-protection/