Ieri am avut plăcerea să moderez dezbaterea „Educație, Lege, Drept, Dreptate”, organizată de Universul Juridic la Chișinău și care l-a avut pe Florentin Țuca în calitate de spiritus rector. Pentru a păstra firul acestei meditații scrise, dar împărtășite public, vă las detaliile despre eveniment la un clic distanță [1].

Educația pentru mine este un concept foarte complex, care nu poate fi încadrat într-o singură definiție generalistă. Înțelegerea depinde foarte mult de context; totuși, pentru ca cititorul să prindă frecvența gândurilor mele, voi oferi 3 aforisme într-o ordine deliberată, care răspund la întrebările legate de proces, scop, efect:

Seneca: „Cât timp trăiești, continuă să înveți cum să trăiești.”

Immanuel Kant: „Să ai curajul să te folosești de propria înțelegere.”

Martin Luther King: „Educația formează capacitatea de a cântări dovezile, de a distinge adevărul de fals și de a judeca independent în fața prejudecăților și propagandei.”

Pornind de la cele de mai sus ca de la o înțelegere intuitivă a educației, de altfel împărtășită de cei prezenți, am întrebat dacă, în realitățile actuale, viziunea noastră (you know, THE millennials and X generation) nu riscă să fie înlocuită de o „post-educație” [2], dictată de TikTok și de reels-urile așa-zișilor psihologi și numerologi profesioniști, un univers fără de-ale literaturii, dar plin de content. Și dacă nu cumva am înaintat deja atât de mult pe șinele acestei involuții, încât nu ne mai rămâne timp să așezăm traversele unui drum de întoarcere, înainte ca trenul să decoleze în prăpastie.

La care domnul Țuca ne-a relatat o istorioară despre un pojar în junglă; eu mi-am adăugat pentru mine descriptivul de „americană”, or știm din filmele hollywoodiene că toate catastrofele se întâmplă în America. Așadar, ard copacii, animalele fug pentru a-și salva blana, senatul animalelor dezbate o nouă lege de optimizare a fugii, care trebuie să fie climate friendly, și doar o mică pasăre Colibri, folosindu-se de ciocul milimetric, căra apă și o vărsa peste pădurea mistuită de flăcări. La care un tigru mare, puternic, deputat și el în senatul animalelor, abia putând observa eforturile micii Colibri, întreabă curios pasărea: „Ești nebună? Crezi că poți stinge acest foc imens cu stropii ăștia de apă?” Răspunsul păsării a fost: „Eu îmi fac partea mea.”

Eu sunt din fire o persoană pesimistă, dar, paradoxal, un tip cu inițiativă. Din păcate, în calitate de cadru didactic la Facultatea de Drept și de avocat, observ cum studenții, dar și colegii de breaslă devin, pe an ce trece, tot mai ignoranți în ale educației. Totuși, povestea acestei păsări Colibri este un îndemn care ar suna cam așa: „Leave the jălea”, un slogan care ar putea fi scris pe un tricou în cele mai bune tradiții ale Facultății de Drept a Universității de Vest din Timișoara (hexagoniștii vor înțelege această referință).

Educația este termometrul societății; ea contează și este important să fie fundamentală. O educație bună este cea care zidește în suflet piloni de rezistență pentru convingerile personale. O educație bună este cea care nu poate crea convingeri înrobitoare, nici în raport cu sine însuși, nici față de ceilalți membri ai societății. Educația creează cultura, zidește instituții atemporale; grecii și romanii ne-au demonstrat asta cu vârf și-ndesat.

Când participi la o discuție sau o audiezi, dacă aceasta are conținut (atenție, nu content), tot timpul te concentrezi pe un gând care te va marca, în unele cazuri transforma. Pentru mine, răspunsul domnului Țuca mi-a actualizat sistemul de valori și sper ca acest eveniment să nu fie ultimul cu participarea acestuia la Chișinău.

În cadrul dezbaterii au avut loc și discuții pe subiecte mai tehnice, precum modul de colaborare a statului cu profesioniștii în procesul de legiferare, unde alocuțiunile doamnei ministru Veronica Mihailov-Moraru și ale domnului Anatol Barbacaru, președintele Uniunii Avocaților din Moldova, au fost de interes pentru juriștii din sală.

Nu s-a putut trece cu vederea nici impactul AI asupra educației, unde s-a ridicat problema costului de oportunitate față de riscurile pentru libertatea individului.

Așadar, chiar dacă acest eveniment a fost organizat într-o zi de miercuri, la ora 16:00, când centrul Chișinăului devine un purgatoriu dedicat șoferilor, eu, întâi de toate, am avut onoarea de a fi invitat de domnul Nicolae Cîrstea, președintele grupului editorial Universul Juridic, iar în proces am avut plăcerea deosebită de a consuma opiniile participanților la dezbatere.

[1] Link:https://juridicemoldova.md/dezbatere-educatie-lege-drept-dreptate-lansare-de-carte-ghiseul-de-libertati-ora-inchiderii-de-florentin-tuca/
[2] Acest termen a fost o inspirație datorată tot domnului Țuca, care în 2017, la Chișinău, a dat o prelegere publică în cadrul Facultății de Drept, USM, cu genericul Adevărul dreptului în epoca post-truth, link: https://youtu.be/VdB7qi2nW9Q?si=eDWhoblzIZZU23Av