Răspunderea disciplinară a judecătorilor reprezintă un mecanism fundamental pentru menținerea standardelor morale și profesionale în cadrul sistemului de justiție. Aceasta se bazează pe principiul că judecătorii, în calitatea lor de apărători ai dreptății, trebuie să respecte nu doar litera legii, ci și valorile etice care guvernează profesia lor.

Prin răspunderea disciplinară, se instituie o responsabilitate clară: judecătorii care încalcă normele profesionale trebuie să fie trași la răspundere și să suporte consecințele corespunzătoare. Acest proces nu doar că descurajează abaterile, dar promovează și respectarea continuă a standardelor, asigurând cetățenilor acces la o justiție echitabilă și de încredere.

Astfel, în Republica Moldova, judecătorii răspund disciplinar pentru comiterea abaterilor disciplinare prevăzute de prezenta lege. Încălcarea prevederilor altor acte normative atrage răspunderea disciplinară numai în cazurile în care fapta constituie o abatere disciplinară în conformitate cu art. 4 al Legii nr. 178/2014.

În anul 2024, în adresa Inspecției Judiciare au parvenit 24 de plângeri, majoritatea depuse de avocați sau de avocați care reprezentau interesele clienților lor. Aceste plângeri au invocat acțiuni presupus ilegale ale judecătorilor, ceea ce indică un grad ridicat de tensiune și neînțelegere în raporturile interprofesionale. [1]

Această statistică reflectă faptul că o parte considerabilă a conflictelor din sistemul judiciar derivă nu doar din interpretările diferite ale legii, ci și din lipsa de comunicare eficientă între profesioniștii implicați. Fără o platformă de comunicare interprofesională, aceste neînțelegeri escaladează, fiind adesea transformate în plângeri oficiale care ajung pe masa Inspecției Judiciare. Din păcate, acest proces contribuie la creșterea tensiunilor și la deteriorarea relațiilor profesionale, fără a aborda cauza principală a conflictului: lipsa dialogului.

Dialogul nu doar că permite soluționarea neînțelegerilor înainte de a deveni conflicte oficiale, ci și promovează respectul reciproc și colaborarea în cadrul sistemului judiciar.

Obiectivul acestui articol este de a analiza modul în care un dialog interprofesional structurat și eficient între judecători, procurori și avocați poate contribui la reducerea numărului de cazuri de răspundere disciplinară a judecătorilor, prin prevenirea conflictelor și a neînțelegerilor profesionale. Articolul evidențiază importanța colaborării și a comunicării deschise pentru consolidarea transparenței, înțelegerii reciproce și promovarea unei justiții echitabile, axată pe respectarea standardelor etice și profesionale.

Activitatea Colegiului Disciplinar al CSM pentru anul 2023

Colegiul disciplinar este un organ independent, care examinează cauzele disciplinare în privinţa judecătorilor în funcţie şi a judecătorilor demisionaţi pentru faptele comise în timpul exercitării funcţiei de judecător şi aplică sancţiuni disciplinare. Reprezentând un organ – cheie în procesul de responsabilizare a judecătorilor în virtutea legii, activitatea Colegiului disciplinar este reglementată de Regulamentul cu privire la activitatea Colegiului disciplinar, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.505/24 din 13 noiembrie 2018 și de Legea nr.178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, ce prevede temeiurile răspunderii disciplinare, categoriile abaterilor disciplinare comise de judecători, sancţiunile disciplinare aplicate acestora, etapele procedurii disciplinare, atribuţiile instituţiilor implicate în procedura disciplinară, precum şi procedura examinării, adoptării şi contestării hotărîrilor în cauzele disciplinare privind judecătorii.

În anul 2023 Colegiul disciplinar a înregistrat 25 de cauze disciplinare (rapoarte întocmite de Inspecția judiciară în urma verificării sesizărilor privind faptele ce pot constitui abateri disciplinare comise de judecători), 1 cauză fiind restantă din anul precedent. Din numărul total de proceduri disciplinare (26 de proceduri), 10 proceduri disciplinare au fost conexate, iar 7 proceduri fiind restante și urmând a fi examinate în anul 2024. [2]

Aplicarea sancțiunii disciplinare de Colegiul disciplinar are drept scop corijarea conduitei judecătorului care a comis o abatere disciplinară, cât şi prevenirea pe viitor a unor fapte similare.

Din numărul total de proceduri disciplinare, în anul 2023 au fost examinate și pronunțate hotărâri în 19 cauze disciplinare, în același timp 10 proceduri disciplinare fiind conexate. [3, 19] Astfel, în perioada anului 2023 au fost aplicate în privința judecătorilor:
– 4 sancțiuni disciplinare sub formă de avertisment;
– 15 cauze disciplinare au fost încetate;
– 7 cauze au rămas în restantă și urmând a fi examinate în 2024.

Conform informațiilor disponibile, abaterile comise de judecători și sancționate de Colegiul Disciplinar relevă aspecte care afectează direct calitatea actului de justiție și încrederea publicului în sistemul judiciar.

Printre cele mai frecvente abateri identificate se numără:

1. Atitudinea nedemnă față de participanții la proces

Un exemplu este cazul expus prin hotărârea CD nr. 1/1 din 27 ianuarie 2023, sancționată pentru manifestarea unei atitudini nedemne în relațiile cu colegii, avocații, experții, martorii sau alte persoane implicate. O astfel de conduită aduce atingere prestigiului justiției și afectează colaborarea profesională esențială în cadrul proceselor judiciare.

2. Încălcarea obligațiilor de serviciu și a termenelor procedurale

Hotărârea CD nr. 3/4 din 21 aprilie 2023 și Hotărârea CD nr. 17/10 din 24 noiembrie 2023, judecătorii au fost sancționate pentru nerespectarea termenelor procedurale, ceea ce a afectat în mod direct drepturile și interesele legitime ale participanților la proces. Astfel de încălcări pun în pericol integritatea actului de justiție și pot duce la pierderea încrederii în imparțialitatea sistemului.

3. Comportamente care aduc atingere onoarei și probității profesionale

Hotărârea CD nr. 8/7 din 21 iulie 2023 evidențiază încălcări mai grave, care au adus atingere onoarei profesionale și prestigiului justiției. Astfel de fapte, indiferent dacă sunt comise în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu sau în afara acestora, au un impact semnificativ asupra încrederii publicului în justiție.

În anul 2024, Colegiul disciplinar a înregistrat 28 de cauze disciplinare, 7 cauze disciplinare fiind preluate din restanța anului precedent. De menționat că, în anul 2024 Colegiul disciplinar nu a aplicat nici o sancțiune în cauzele disciplinare intentate în privința judecătorilor.

Importanța colaborării între judecători, procurori și avocați pentru prevenirea conflictelor. Colaborarea eficientă între judecători, procurori și avocați este esențială pentru prevenirea conflictelor și asigurarea unei justiții echitabile și eficiente. Această cooperare contribuie la clarificarea rolurilor fiecărei părți, la reducerea tensiunilor în cadrul proceselor și la crearea unui climat de încredere între părțile implicate.

Conform principiului colegialității[4], relația judecătorului cu colectivul de muncă trebuie să fie bazată pe respect reciproc și bună-credință, reflectând un comportament exemplar. Judecătorul trebuie să fie un model de comunicare adecvată și atitudine echilibrată în interacțiunile profesionale. Criticile publice la adresa probității profesionale sau morale a colegilor sunt interzise, iar judecătorul trebuie să manifeste reținere în exprimarea opiniilor despre activitatea altor magistrați. Totodată, este esențial ca judecătorul să rămână solidar cu colegii săi, opunându-se ferm acuzațiilor nefondate, declarațiilor jignitoare și discriminării profesionale.

Judecătorul trebuie să mențină o poziție imparțială, evitând preferințele față de anumiți angajați și să depășească eventualele animozități personale [5]. Un comportament nepotrivit, cum ar fi remarcile jignitoare, sarcasmul sau glumele crude, nu doar că subminează atmosfera de lucru, dar afectează și încrederea în sistemul judiciar. Judecătorul este reprezentantul actului de justiție, iar comportamentul său trebuie să reflecte responsabilitate și profesionalism.

În exercitarea atribuțiilor sale judiciare, judecătorul este obligat să își mențină independența față de colegii magistrați în luarea deciziilor. Această independență garantează că hotărârile sunt luate exclusiv pe baza legii și a conștiinței proprii, fără presiuni sau influențe externe ori interne.

Judecătorul, în interacțiunile sale cu alți profesioniști ai dreptului care activează în mod constant în instanță, trebuie să evite situațiile care ar putea genera suspiciuni rezonabile de favorizare sau părtinire [6]. Transparența, echitatea și profesionalismul în aceste relații sunt esențiale pentru menținerea încrederii în actul de justiție și pentru evitarea oricărei aparențe de imparțialitate.

Prin urmare, judecătorul trebuie să manifeste o conduită ireproșabilă, respectând atât principiul colegialității, cât și pe cel al independenței și imparțialității, astfel încât să consolideze prestigiul sistemului judiciar.

În aceeași ordine de idei menționăm despre opinia consultativă nr. 4 a Comisiei de etică și conduită profesională a judecătorilor[7], care se concentrează pe reglementarea comunicării judecătorilor cu personalul instanței, procurorii, avocații și alți judecători, punând accent pe prevenirea influențelor și comunicărilor nepotrivite. Opinia subliniază importanța respectării independenței și imparțialității judiciare, stipulând că judecătorii trebuie să evite orice influențe interne sau externe care ar putea afecta încrederea în sistemul judiciar.

Codul de etică prevede că judecătorii nu pot iniția, permite sau lua în considerare comunicările ex parte (în absența tuturor părților) privind dosarele aflate pe rol, cu excepția situațiilor strict administrative și fără impact asupra fondului cauzei. Judecătorii trebuie, de asemenea, să dezvăluie astfel de comunicări permise și să raporteze orice încercare de influențare. Comunicarea cu alți judecători este permisă doar pentru consultări asupra problemelor teoretice sau juridice, dar nu pentru influențarea deciziilor.

Pentru a evita aparențele de imparțialitate, accesul participanților la proces în birourile judecătorilor este strict interzis, iar interacțiunile în contexte sociale sunt reglementate pentru a preveni percepția de incorectitudine. Opinia reflectă angajamentul sistemului judiciar de a păstra standarde etice înalte și de a proteja autoritatea și integritatea funcției de judecător.

Aceeași poziție este expusă prin hotărârii CSM nr. 351/14 din 15.11.2007.

Aceste reglementări pot genera dificultăți în menținerea unui dialog interprofesional eficient.

Dialogul interprofesional, care este crucial pentru coordonarea administrativă și clarificarea unor aspecte procedurale, poate fi îngreunat de aceste restricții stricte. Interdicția comunicărilor informale sau a accesului în birourile judecătorilor poate fi percepută drept o barieră artificială, îngreunând colaborarea pe subiecte care nu influențează fondul cauzelor. În plus, reglementarea interacțiunilor în contexte sociale poate inhiba schimburile de idei și bune practici profesionale, esențiale pentru dezvoltarea unui mediu juridic sănătos și colaborativ. Deși aceste prevederi urmăresc prevenirea oricărei percepții de părtinire, ele pot, în unele cazuri, să conducă la o izolare profesională a judecătorilor, afectând dialogul deschis și înțelegerea reciprocă între profesioniștii implicați în actul de justiție. Acest echilibru dificil subliniază necesitatea de a găsi soluții care să protejeze imparțialitatea fără a compromite comunicarea profesională constructivă.

Conform punctului 6.8.4 din Codul de etică al Procurorilor[8], aceștea trebuie să adopte un comportament bazat pe respect, politețe și lipsă de aroganță în relațiile cu colegii, participanții la proces, instanțele de judecată, organele de urmărire penală și investigație, precum și reprezentanții autorităților publice și ai instituțiilor de drept. În situațiile de divergență, procurorii sunt obligați să reacționeze adecvat, păstrând un comportament care să evite escaladarea conflictelor și să asigure un climat profesional echilibrat.

Deși textul Codului nu menționează explicit respectul față de judecători și avocați, comentariul[9] oferă clarificări importante, extinzând cerințele de respect și politețe față de aceste categorii profesionale, precum și față de organele de urmărire penală și alte instituții relevante. Un comportament incorect al procurorilor față de aceste persoane nu doar că afectează onoarea și demnitatea celor vizați, dar subminează și reputația profesiei de procuror, punând în pericol standardele de integritate profesională.

Cu toate acestea, Codul de etică nu face referire la necesitatea unei colaborări deschise și constructive între procurori, judecători, avocați și ceilalți profesioniști ai dreptului. Această lacună poate crea dificultăți în menținerea unui dialog interprofesional eficient, ceea ce este esențial pentru buna funcționare a sistemului de justiție. Lipsa unei reglementări explicite în această privință poate conduce la neînțelegeri sau tensiuni care afectează coordonarea în cadrul proceselor judiciare.

Pentru a remedia aceste aspecte, ar fi util ca normele etice să includă prevederi care să încurajeze colaborarea deschisă și respectuoasă între profesioniștii din domeniul justiției. Acest lucru ar putea consolida relațiile interprofesionale, fără a compromite principiile fundamentale de independență și imparțialitate ale profesiilor implicate. Un astfel de cadru ar contribui la creșterea încrederii publicului în actul de justiție și la asigurarea unei desfășurări eficiente și echitabile a activităților judiciare.

În Codul deontologic al avocaților[10], se remarcă existența unor capitole dedicate relațiilor cu instanțele de judecată și alte organe jurisdicționale, precum și raporturilor dintre avocați. Aceste capitole subliniază importanța respectului și comportamentului colegial, având prevederi explicite care obligă avocatul să manifeste respect și colegialitate față de colegii săi și față de instanțe. Totuși, Codul nu conține dispoziții clare referitoare la cooperarea interprofesională între avocați, judecători, procurori sau alți profesioniști ai dreptului.

Această absență poate crea o lacună în reglementarea relațiilor profesionale, într-un sistem juridic unde colaborarea și dialogul constructiv între profesioniști sunt esențiale pentru buna desfășurare a actului de justiție. Fără o mențiune explicită despre necesitatea cooperării interprofesionale, există riscul ca interacțiunile dintre avocați și alți actori juridici să fie influențate de interpretări individuale, ceea ce poate genera neînțelegeri sau chiar tensiuni.

O astfel de reglementare ar putea contribui la clarificarea standardelor de colaborare profesională și la crearea unui mediu juridic mai armonios, favorabil soluționării eficiente și echitabile a cauzelor. Introducerea unor prevederi privind cooperarea interprofesională ar sublinia importanța dialogului deschis, a respectului reciproc și a unei colaborări bazate pe integritate și responsabilitate. Acest pas ar întări încrederea publicului în sistemul de justiție și ar consolida relațiile dintre profesioniștii dreptului.

Carta Interprofesională a Judecătorilor, Procurorilor și Avocaților din Republica Moldova – un document necesar în promovarea dialogului interprofesional, [11] subliniază importanța unui dialog interprofesional continuu, bazat pe principii și valori etice comune. Acestea includ respectul față de lege, secretul profesional, integritatea, respectul față de justițiabili, competența profesională, echitatea și respectul reciproc. Aceste principii servesc drept fundament pentru o colaborare armonioasă și eficientă între profesioniștii dreptului, contribuind la creșterea încrederii publicului în actul de justiție. Promovarea acestui dialog interprofesional continuu nu doar facilitează soluționarea cauzelor într-un mod echitabil și transparent, dar și întărește relațiile dintre judecători, procurori și avocați, consolidând astfel sistemul de justiție în ansamblul său.

Carta Interprofesională a Judecătorilor, Procurorilor și Avocaților din Republica Moldova, semnată în 2017 de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) și Uniunea Avocaților din Moldova (UAM), evidențiază responsabilitatea acestor instituții de a proteja reputația profesională a membrilor lor și de a implementa strategii comune de comunicare pozitivă. Documentul subliniază necesitatea unei colaborări strânse între instituțiile semnatare pentru elaborarea unor mecanisme eficiente de apărare împotriva atacurilor mediatice care ar putea afecta integritatea și imaginea profesiilor juridice.

Astfel, se accentuează importanța unei abordări coordonate și proactive în acest sens, prin promovarea și susținerea standardelor etice și profesionale în rândul judecătorilor, procurorilor și avocaților. De asemenea, se evidențiază necesitatea unei implicări mai active din partea autorităților publice și a societății civile pentru consolidarea imaginii pozitive a profesiilor juridice și a sistemului judiciar în ansamblul său. Promovarea unei justiții de încredere și transparente depinde de angajamentul comun al acestor instituții și de susținerea activă a valorilor fundamentale ale profesiei juridice.

Exemple pozitive pentru susținerea unui dialog interprofesional

1. Desfășurarea instruirilor pentru tinerii din profesiile juridice
cu tema „Comunicarea și dialogul interprofesional” destinate tinerilor judecători, procurori și avocați. Aceste instruiri au vizat promovarea unei comunicări eficiente între profesiile juridice, încurajând respectul reciproc și colaborarea bazată pe standarde etice comune. Activitatea a contribuit la consolidarea relațiilor interprofesionale și la creșterea competențelor de comunicare ale participanților.

2. Realizarea discuțiilor interprofesionale sub formă de ateliere regionale cu genericul „Profesiile juridice în transformare: etică, reputație și colaborarea interprofesională”. Au fost desfășurate 12 ateliere in perioada 2023-2024, care au reunit judecători, procurori și avocați din toată Republica Moldova. Discuțiile au abordat provocările actuale ale celor trei profesii și au propus soluții, printre care actualizarea Cartei Interprofesionale semnate în 2017. Aceste dialoguri interprofesionale au fost parte a Programului pentru Susținerea Reformei Justiției Penale și Combaterea Corupției, implementat de ABA ROLI cu sprijinul financiar al Biroului pentru Combaterea Traficului de Droguri și Aplicarea Legii din cadrul Departamentului de Stat al SUA.

Scopul atelierelor de lucru este de a identifica provocările cu care se confruntă cele trei profesii la interacțiunea dintre ele, precum și de a veni cu posibile soluții pentru acestea, inclusiv prin modificarea și actualizarea Cartei interprofesionale a judecătorilor, procurorilor și avocaților din Republica Moldova, semnată în anul 2017.

Au fost urmate următoarele obiective:

– Analiza provocărilor existente în interacțiunea dintre profesiile juridice, inclusiv dilemele de etică și deontologie profesională, pentru a înțelege mai bine nevoile și preocupările fiecărei profesii.
– Discutarea posibilelor soluții și strategii pentru îmbunătățirea colaborării interprofesionale, cu accent pe protejarea reputației și promovarea unei practici juridice etice și transparente.
– Promovarea Cartei interprofesionale a judecătorilor, procurorilor și avocaților din Republica Moldova, în vederea adaptării la schimbările din mediul juridic și a consolidării principiilor și valorilor comune ale celor trei profesii.

Discuțiile din aceste regiuni au evidențiat probleme și preocupări specifice în ceea ce privește relațiile dintre profesioniștii din sistemul judiciar. De exemplu, în regiunea Bălți, participanții au semnalat probleme legate de distribuția judecătorilor în raioane sau lipsa acestora, care a condus la complicații și întârzieri în procesele judiciare. Avocații au remarcat că judecătorii din raioane par să fie mai deschiși și mai receptivi decât cei din oraș.

La Comrat a fost predominant pozitivă, caracterizată de o interacțiune prietenoasă și o colaborare bună între colegii de breaslă. Cu toate acestea, au fost identificate și discutate anumite probleme și preocupări legate de proceduri, volumul mare de muncă și lipsa de personal în sistem.

La Soroca și Ungheni, participanții au evidențiat în mod pozitiv experiența și înțelegerea rolului fiecărei profesii, reflectând o colaborare bună și respect reciproc între avocați, procurori și judecători. Discuțiile au subliniat importanța comunicării interprofesionale și necesitatea menținerii unui dialog deschis și constructiv pentru îmbunătățirea calității actului de justiție.

La Chișinău, s-au organizat 5 ateliere și analizând opiniile exprimate, se pot observa diverse aspecte ale relațiilor dintre avocați, procurori și judecători. Există aprecieri privind comunicarea interprofesională în unele instanțe și precum și procuraturi sectoriale, indicând și un potențial pentru îmbunătățire și creșterea colaborării. La Chișinău, s-a menționat un volum mare de lucru care afectează toate cele trei profesii implicate în sistemul judiciar: avocați, procurori și judecători. Acest volum mare de cazuri poate contribui la tensionarea relațiilor dintre profesii și poate afecta calitatea actului de justiție.

3. Pe 31 mai 2024, a avut loc cea de-a treia ediție a Conferinței Anuale a Actorilor din Domeniul Justiției, organizată de ABA ROLI în parteneriat cu Institutul Național al Justiției și susținută de Ministerul Justiției al RM, Uniunea Avocaților din RM, Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor. Evenimentul a reunit profesioniști din domeniul juridic pentru a discuta despre îmbunătățirea practicilor și colaborării între judecători, procurori și avocați.

Prima ediție a conferinței, desfășurată în 2017, s-a concentrat pe aplicarea arestului preventiv, iar participanții au adoptat o rezoluție care a propus o platformă de comunicare între profesiile juridice pentru a îmbunătăți sistemul de drept. Cea de-a doua ediție, din 2018, a fost axată pe realizările și provocările justiției în Moldova, subliniind importanța respectului reciproc între profesiile juridice și necesitatea unei culturi juridice consolidată pentru succesul sistemului de justiție.

A III-a ediție a Conferinței Anuale a Actorilor din Domeniul Justiției din Republica Moldova și a avut tema „Profesiile juridice în transformare: etică, reputație și comunicare interprofesională”. Această conferință reunește profesioniști din toate domeniile juridice pentru a discuta despre rolul eticii și reputației în profesiile juridice, precum și despre importanța cooperării interprofesionale în contextul schimbărilor din sistemul de justiție. Evenimentul facilitează schimbul de idei și experiențe între judecători, procurori și avocați, contribuind la dezvoltarea unei justiții mai transparente și eficiente.

Principalele concluzii și recomandări ale Conferinței sunt următoarele:

1. Implicarea continuă a reprezentanților profesiilor juridice în cadrul diferitelor platforme de discuții guvernamentale, cum ar fi Consiliul Consultativ sau Platforma anticorupție din cadrul Ministerului Justiției al RM.
2. Organizarea ședințelor tematice comune regulate dintre reprezentanții CSM, CSP și ai Consiliului UAM (semestriale/ anuale) care să abordeze subiecte de interes comun.
3. Revizuirea, actualizarea și implementarea Cartei interprofesionale a judecătorilor, procurorilor și avocaților din Republica Moldova (2017).
4. Abrogarea Hotărârea CSM nr. 351/14 din 15.11.2007.
5. Revizuirea codurilor de etică a profesiilor juridice, uniformizarea acestora și adaptarea lor la realitățile sociale și juridice din Republica Moldova.
6. Îmbunătățirea mecanismelor de protecția și apărare a reputației profesionale a judecătorilor, procurorilor și avocaților.
7. Organizarea cursurilor de instruire, atelierelor de lucru și evenimente informale mixte, precum și intensificarea colaborării dintre Institutul Național al Justiției și Centrul de Instruire al Uniunii Avocaților. [12]

Conferința Anuală a Actorilor din Domeniul Justiției reconfirmă necesitatea dialogului interprofesional constant pentru consolidarea eticii, reputației și cooperării în sistemul juridic din Republica Moldova.

4. Deși pentru o perioadă competițiile studențești din domeniul dreptului păreau a fi fost date uitării, în ultimii doi ani ele au fost relansate și se consolidează ca inițiative esențiale în formarea viitorilor profesioniști ai dreptului. Reluarea acestor activități este nu doar binevenită, ci și necesară pentru cultivarea unei culturi juridice bazate pe practică, argumentare riguroasă și colaborare între generații.

Competiția Națională Studențească de Scriere a Memoriilor și Prezentare a Pledoariilor, ajunsă la a doua ediție în 2024–2025, precum și Concursul Național în Materie de Drept desfășurat în perioada 5–7 mai 2025 la Institutul Național de Justiție [13], oferă un cadru autentic de dialog interprofesional. Aici, studenții au ocazia de a interacționa direct cu avocați, judecători, procurori și cadre universitare, exersându-și abilitățile într-un mediu competitiv și constructiv care reflectă realitățile sistemului juridic.

Pentru profesioniștii din domeniul justiției, aceste competiții studențești sunt un spațiu esențial de dialog interprofesional. Ele aduc împreună, în mod firesc, avocați, judecători, procurori și profesori de drept în jurul unei mize comune: formarea temeinică și relevantă a viitorilor juriști. În cadrul acestor concursuri, interacțiunile dintre actorii sistemului judiciar nu se limitează la evaluarea prestațiilor studenților, ci se transformă într-un exercițiu de reflecție colectivă asupra practicilor curente, valorilor profesionale și colaborării între instituții. Acest tip de dialog contribuie la consolidarea unei culturi juridice bazate pe respect reciproc, învățare continuă și coerență instituțională.

Aceste inițiative reflectă angajamentul constant al comunității juridice din Republica Moldova pentru promovarea unui dialog deschis, bazat pe respect reciproc și colaborare constructivă, esențial pentru consolidarea încrederii în sistemul de justiție.

Concluzi

1. Răspunderea disciplinară a judecătorilor reprezintă un rol esențial în menținerea unui cadru juridic caracterizat prin respectarea celor mai înalte standarde etice și profesionale. Acesta este un mecanism de control care nu doar sancționează abaterile profesionale, dar și previne repetarea acestora, asigurând astfel încrederea publicului în integritatea și corectitudinea actului de justiție. De asemenea, acest sistem are scopul de a proteja independența judecătorilor și de a preveni influențele externe care ar putea afecta imparțialitatea procesului judiciar. Totuși, analiza statisticilor relevă faptul că un număr semnificativ de plângeri disciplinare apar din cauza lipsei unui sistem de comunicare eficient între judecători, procurori și avocați. Aceasta subliniază importanța unei abordări proactive în promovarea unui dialog interprofesional eficient, care să reducă riscurile de conflict și să îmbunătățească cooperarea în cadrul proceselor legale.
2. Un dialog deschis și transparent între profesioniștii din domeniul justiției este un factor important în prevenirea și rezolvarea conflictelor care pot apărea în cadrul proceselor de judecată. Acesta contribuie la clarificarea rolurilor și responsabilităților fiecărei profesii implicate, reducând astfel tensiunile și neînțelegerile care pot deteriora relațiile interprofesionale. Practicile de comunicare interprofesională nu doar că ajută la gestionarea dilemelor etice și la asigurarea unui volum de muncă mai echilibrat, dar și sprijină dezvoltarea unor soluții colective la provocările comune ale sistemului de justiție. Inițiative precum instruirea, desfășurarea competițiilor tinerelor talente din profesiile juridice, organizarea de ateliere regionale și conferințe anuale sunt pași semnificativi în consolidarea acestei comunicări.
3. Carta Interprofesională a Judecătorilor, Procurorilor și Avocaților, semnată în 2017, constituie un document de referință care reafirmă importanța unei colaborări continue între profesioniștii din domeniul justiției, subliniind valori fundamentale precum respectul față de lege, integritatea și echitatea. În ciuda progreselor realizate, documentul necesită o revizuire pentru a răspunde provocărilor actuale din domeniul justiției, inclusiv evoluțiile tehnologice și schimbările în reglementările naționale.
4. Revizuirea Hotărârii CSM nr. 351/14 pentru îmbunătățirea comunicării informale
   Un alt aspect esențial în promovarea unui dialog eficient între profesioniștii din domeniul justiției îl constituie revizuirea Hotărârii CSM nr. 351/14 din 15.11.2007. Această hotărâre impune restricții stricte asupra comunicărilor informale între participanții la proces și judecători, ceea ce poate duce la o atmosferă de distanțare și dificultăți în rezolvarea rapidă a unor aspecte administrative sau procedurale. O modificare sau anulare a acestei hotărâri ar permite relaxarea acestor restricții, facilitând o mai bună colaborare între profesioniștii din domeniul dreptului și îmbunătățirea accesului la soluții rapide pentru problemele administrative, fără a pune în pericol imparțialitatea și independența judecătorilor. Crearea unui cadru mai deschis pentru dialogul interprofesional ar contribui semnificativ la eficiența și transparența procesului judiciar.

În concluzie, comunicarea eficientă între profesioniștii din domeniul justiției nu este doar esențială pentru prevenirea și rezolvarea conflictelor, dar reprezintă și un factor determinant în consolidarea încrederii cetățenilor în sistemul judiciar. Un dialog interprofesional continuu, susținut de inițiative strategice și bazat pe respectarea principiilor etice fundamentale, va contribui la dezvoltarea unui sistem de justiție modern, echitabil și transparent. Este necesar să continuăm să investim în promovarea unui mediu colaborativ între judecători, procurori și avocați, prin actualizarea reglementărilor existente, implementarea de noi mecanisme tehnologice și intensificarea activităților de formare și educare profesională, astfel încât să răspundem provocărilor și cerințelor unui sistem de justiție din ce în ce mai complex și dinamic.

Afirmăm cu certitudine că dialogul interprofesional reprezintă un instrument esențial în prevenirea cauzelor de răspundere disciplinară a judecătorilor, contribuind la reducerea tensiunilor și la promovarea unei comunicări eficiente între profesioniștii din domeniul justiției. Prin crearea unui cadru colaborativ și transparent, se pot rezolva conflictele înainte ca acestea să escaladeze, întărind astfel încrederea publicului în sistemul judiciar și asigurând un proces legal corect și echitabil.

Bibliografie

1. Hotărârile Colegiului Disciplinar pentru anul 2024. Disponibil la adresa:https://www.csm.md/ro/hotaririle/hotarari-cd/documents.html
2. RAPORTUL DE ACTIVITATE AL CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII ȘI AL SISTEMULUI JUDECĂTORESC ÎN ANUL 2023. Disponibil la: https://www.csm.md/files/RAPOARTE/2023/CsmRaportAnual2023._pdf.pdf
3. Raport anual de activitate a Colegiului disciplinar pentru anul 2023. Disponibil la https://www.csm.md/files/RAPOARTE/2023/RAPORT_IJ_2023.pdf
4. CODUL DE ETICĂ ȘI DE CONDUITĂ PROFESIONALĂ AL JUDECĂTORULUI, aprobat prin Hotărârea Adunării Generale a Judecătorilor nr. 8 din 11 septembrie 2015 (modificat prin Hotărârea AGJ nr.12 din 11 martie 2016)
5. COMENTARIU PRACTIC ASUPRA CODULUI DE ETICĂ ȘI CONDUITĂ AL JUDECĂTORULUI (CAPITOLUL II) . Disponibil la https://voxjust.md/feed/doc_file-0-1657876174.pdf
6. PRINCIPIILE DE LA BANGALORE PRIVIND CONDUITA JUDICIARĂ 2002 Disponibil la: https://www.unodc.org/res/ji/import/international_standards/bangalore_principles/bangalore_principles_romanian.pdf
7. Opinia consultativă nr. 4 a Comisiei de etică Emisă la 01 iulie 2019 COMUNICAREA JUDECĂTORILOR CU PERSONALUL INSTANȚEI, PROCURORII, AVOCAȚII ȘI ALȚI JUDECĂTORI. Disponibil la adresa: https://www.csm.md/files/Ordinea_Etica/2019/02/Opnia4.pdf
8. C O D U L DE ETICĂ AL PROCURORILOR aprobat prin Hotărârea Adunării Generale a Procurorilor nr. 4 din 27 mai 2016. Disponibil la:https://csp.md/sites/default/files/inline-files/CODUL%20de%20Etica%20Redactat%2015.07.2019_0.pdf
9. CSP, Comentariul codului de etică al procurorilor, Chișinău 2021. Disponibil la: https://csp.md/sites/default/files/inline-files/Ghid%20de%20etica%20coperta%20web%20pages.pdf
10. CODUL DEONTOLOGIC AL AVOCAȚILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA (Adoptat de Congresul Avocaţilor din 20 decembrie 2002, cu modificările şi completările adoptate de Congresul Avocaţilor la 23 martie 2007 și la 01 iulie 2016). Disponibil la: https://uam.md/wp-content/uploads/2024/02/codul_deontologic_5358927.pdf
11. CARTA INTERPROFESIONALĂ A JUDECĂTORILOR, PROCURORILOR ȘI AVOCAȚILOR DIN REPUBLICA MOLDOVAdin 2017. Disponibil la: https://csm.md/files/Acorduri/2017/2017_CARTA_INTERPROFESIONALA.pdf
12. REZOLUŢIA CONFERINȚEI ANUALE A ACTORILOR ÎN DOMENIUL JUSTIȚIEI. EDIȚIA A III-A. PROFESIILE JURIDICE ÎN TRANSFORMARE: ETICĂ, DEONTOLOGIE ȘI COMUNICARE INTERPROFESIONALĂ
13. Anunțul Ministerului Justiției privind lansarea Concursului Național în Materie de Drept. Disponibil la adresa: https://www.justice.gov.md/ro/content/ministerul-justitiei-lanseaza-concursul-national-materie-de-drept