Curtea Constituțională a emis o decizie prin care respinge solicitarea deputatului Vasile Năstase, de a suspenda acțiunea articolului prin care se aplică amenzile legate de COVID-19. În decizia sa, CC a subliniat că nu deține atribuția de a exercita controlul constituționalității actelor Comisiei pentru Situații Excepționale și, prin urmare, nu poate decide în privința suspendării acțiunii acestora.
Pe 28 aprilie 2020, Vasile Năstase a depus o sesizare, prin care a solicitat exercitarea controlului constituționalității articolului 761 alin. (1) din Codul contravențional, care stabilește amenzile pentru cetățeni și agenți economici, pe timp de pandemie.
În sesizare s-a mai solicitat:
– Controlul constituționalității asupra articolului 4 alin. (2) din Legea nr. 212 din 24 iunie 2004 privind regimul stării de urgență, de asediu și de război. Aceasta prevede că nu se admite modificarea Constituţiei, adoptarea, modificarea sau abrogarea legilor organice şi a legislaţiei electorale, precum şi desfăşurarea alegerilor autorităţilor publice centrale şi locale şi a referendumurilor republicane şi locale.
– Controlul constituționalității punctelor 4-11, 22-40 și 45 din Dispoziția nr. 4 din 24 martie 2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, care stipulează modul în care se judecă contestațiile împotriva deciziilor CSE.
Curtea a explicat că nu deține atribuția de a exercita controlul constituționalității actelor Comisiei pentru Situații Excepționale, prin urmare, nu poate decide în privința suspendării acțiunii acestora.
Curtea reține că autorul sesizării nu a motivat cererea respectivă și nu a argumentat necesitatea suspendării acțiunii prevederilor contestate din perspectiva evitării intensității și posibilelor prejudicii iminente și ireparabile ale riscului afectării domeniilor prevăzute de acest articol.
Articolul 76 prim din Codul contravențional prevede sancționarea pentru nerespectarea măsurilor de profilaxie, prevenire și/sau combatere a bolilor epidemice, dacă aceasta a pus în pericol sănătatea publică, prin urmare, cineva trebuie să stabilească dacă a fost sau nu pusă în pericol sănătatea publică.