Nătălița Gavrilenco
Introducere
Actualitatea și importanța temei. O dată ce sediile instanțelor de judecată au devenit focare de propagare a noului corona virus, considerăm că acest articol este actual prin transpunerea sa într-un instrument de cunoaștere a accesului la justiție în Republica Moldova, în condițiile de pandemie și reprezintă o comunicare scrisă între instituțiile satului și cetățeni. Accesul la justiție a fost afectat direct, iar autoritățile au încercat să țină pasul în luarea deciziilor în mod rapid. Acest articol vine să prezinte instrumentele de acces la justiție deținute de instanțele naționale care ar putea facilita integrarea socială a cetățenilor prin cunoaștere și comunicare.
Ba mai mult, pe parcursul anului 2019, în procedura instanțelor judecătorești s-au aflat în total 309307 de cauze și materiale, inclusiv 245997 cauze înregistrate în anul 2019 și restanța cauzelor nesoluționate la începutul perioadei de referință a constituind 63310 cauze. Comparativ cu anul 2018 (240440 cauze) numărul cauzelor examinate în anul 2019 s-a micșorat neesențial – cu 704 cauze.[1] Ceea ce ne demonstrează o încărcătură enormă a instanțelor în mod obișnuit. Dar pe timp de pandemie, numărul cauzelor vor spori, de aceea, ca niciodată, cetățenii au nevoie d e informație cu privire la instrumentele digitale aplicate în instanțe pentru a facilita accesul la justiția națională.
Conform legislației internaționale și europene a drepturilor omului, noțiunea de acces la justiție obligă statele să garanteze oricărei persoane dreptul de a se adresa instanței – sau, în anumite circumstanțe, de a se adresa unui alt organism pentru soluționarea alternativă litigiilor – pentru a obține o măsură reparatorie, în cazul în care se constată că drepturile persoanei au fost încălcate.[2] Prin urmare, acesta este, de asemenea, un drept care permite persoanelor să își exercite alte drepturi.
Pentru o înțelegere profundă a termenului de acces la justiție prin prisma dreptului de a te adresa instanței, prezentăm cauza Golder/Regatul Unit[3], reclamantul, era un deținut care dorea să introducă o acțiune pentru defăimare împotriva unui lucrător de penitenciar, care îl acuzase că a fost implicat într-o revoltă în penitenciar. Reclamantului nu i s-a permis consultarea unui avocat și susține că acest lucru l-a împiedicat să introducă o acțiune în instanță.
CEDO a admis faptul că articolul 6 stabilește garanțiile procedurale disponibile părților aflate în litigiu. Acest lucru ar fi golit de conținut dacă nu s-ar avea în vedere și accesul la instanță. Prin urmare, dreptul de acces la instanță decurge implicit din dreptul la un proces echitabil în temeiul articolului 6 (1) din ECHR.[4]
Accesul la justiție prin intermediul instanțelor a fost și rămâne un subiect sensibil. Până în 2016 au existat 44 de instanțe judecătorești de drept comun (inclusiv două instanțe specializate pentru probleme militare și comerciale) și patru curți de apel. Astăzi activează 15 instanțe judecătorești[5] de drept comun care sunt gestionate de o infrastructură insuficientă și aglomerată. Din cele 48 de instanțe inițiale, 29 aveau mai puțin de șapte judecători fiecare, în timp ce 10 aveau mai puțin de cinci judecători.
S-au schimbat puține lucruri la fața locului: instanțele judecătorești sunt aglomerate și lipsesc săli de ședințe, generând suspiciuni legate de eficiență, transparență, integritate și responsabilitate. Lipsa semnalizării (clare), a lifturilor, a cantinelor și a toaletelor, precum și deficiențele de acces, se soldează cu utilizatori care nu sunt bine informați și nu sunt bine tratați.[6] Aceste lipsuri servesc dovada necesității acute de digitalizare a instanțelor judecătorești.
Un prim pas în acest sens a servit instalarea Programului integrat de gestionare a dosarelor[7], care la moment este utilizat de toate instanțele naționale. PIGD-ul nu doare ușurează munca angajaților instanțelor judecătorești, dar vine și cu un set de avantaje către cetățeni:
- Distribuie aleatoriu cererea/dosarul (fără implicarea factorului uman);
- Automatizează activitatea instanțelor judecătorești; Un factor important în contextul pandemiei de azi.
- Publică automat hotărârile judecătorești pe portalul național al instanțelor de judecată. Ceea ce minimalizează deplasarea la sediul judecătoriei.
- Asigură transparența activității instanțelor judecătorești;
- Contribuie la prevenirea și combaterea corupției în instanțele judecătorești.
PIGD 5.0 este integrat cu serviciile moderne guvernamentale (M-Pass, M-Sign, M-Notify, M-Log, M-Pay); ceea ce permite o accelerare a procesului din perspectiva justițiabilului.
În scopul diminuării riscului de răspândire a infecției COVID-19, propune cetățenilor să acceseze de acasă Portalul Național al Instanțelor: http://www.instante.justice.md/ , reprezintă un sistem complex, caracterizat printr-un punct unic de acces la informația despre activitatea tuturor instanțelor de judecată. Scopul acestuia este susținerea unui mediu informațional virtual și accesibil pentru asigurarea comunicării dintre cetățeni și instanțele de judecată. Astfel, cetățenii accesând http://www.instante.justice.md/ vor găsi agenda ședințelor de judecată, hotărârile instanței de judecată, citații în instanță, practica judiciară și alte informații relevante pentru justițiabili.[8]
Deși în 2019, a fost lansat E-dosar, acesta încă rămâne a fi un proiect pilot, în Judecătoria Cahul și Curtea de Apel Cahul, unde are loc exploatarea experimentală a sub-sistemului informațional e-Dosar judiciar, adaptat la noua versiune a Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor (PIGD). Datorită serviciului E-Dosar, atunci când veți participa la un dosar, nu veți fi nevoiți să mergeți la sediile instanțelor pentru a face cunoștință cu materialele dosarului, ci, prin intermediul unui computer, avocatul le va accesa și le va pune la dispoziția voastră.
Patru țări membre ale Consiliului Europei: Republica Moldova, România, Armenia și Letonia, au activat articolul din Convenția Europeană a Drepturilor Omului care permite derogări de la aplicarea acesteia în condițiile stării de urgență. În Moldova, au fost făcute derogări de la dreptul la libera circulație, dreptul de proprietate și dreptul de asociere (manifestații în masă sau întruniri). }n acest context, Șefului Direcției monitorizare și raportare a Oficiului Avocatului Poporului, Dumitru Roman, spune că “aceste drepturi într-adevăr pot fi limitate în contextul stării de urgență. Însă studiind deciziile Comisiei pentru Situații Excepționale, observăm că statul are tendința de a limita și alte drepturi, acțiuni care aparent nu sunt justificate în situația de pandemie. De exemplu, posibilitatea desfășurării unui proces echitabil, într-o cauză contravențională”.
Limitarea accesului la justiție în condițiile stării de urgență în Republica Moldova. În urma analizelor , putem exemplifica:
- la Hâncești, a fost suspendată în general activitatea judecătoriei
- activarea într-un regim mai special, limitând la maximum accesul publicului pentru a preveni răspândirea noului virus
- au prioritate dosarele ce nu suferă amânare pentru diferite motive: de reținere, de protecția victimei sau martorilor, pentru protecția securității statului ș.a.
- intrarea în carantină a judecătoriilor neuniform și spontan
- cea mai afectată judecătorie de Covid-19 din Chișinău este judecătoria sediului Ciocana.
Concluzionăm că reforma în domeniul justiției este clasată pe al patrulea loc ca și importanță de către cetățeni, fiind devansată de reformele în domeniul asistenței medicale, pensiilor și educației. Cetățenii menționează că specializarea judecătorilor, procedurile simplificate pentru dosarele mici și reforma instanțelor și a procuraturii sunt cele mai importante reforme în sectorul justiției. Mai puțin de 30 la sută din angajați și utilizatori profesioniști consideră că reformele în desfășurare s-au soldat cu un impact pozitiv.[9] Avem nevoie de a beneficia la maxim de instrumentele deja existente în sistemul judiciar, precum sunt: PIGD, E- dosar, portalul instanțelor de judecată. Dar avem stridenta necesitate de o extindere digitalizată a procesul activității instanțelor de judecată. Vom susține două idei de bază promovate la Forumul Judecătorilor din România, unde se menționează:
- necesitatea unui cadrul normativ în vederea stabilirii unor reguli privind judecata prin videoconferință;
- lipsa unei proceduri de comunicare a actelor procesuale exclusiv pe cale electronică;
Actualele circumstanțe sanitare au readus în prim plan insuficiența digitalizării sistemului judiciar și problema cadrului legislativ inadecvat derulării procedurilor în fața organelor judiciare prin utilizarea răspândită a mijloacelor de comunicare la distanță și în mod direct afectează facilitatea accesului la justiție a cetățenilor Republicii Moldova.
[1] Raport cu privire la activitatea CSM și a instanțelor judecătorești în anul 2019, Chișinău, 2020, p. 47
http://www.parlament.md/LinkClick.aspx?fileticket=%2B%2BkXIwFe5yw%3D&tabid=202&language=ro-RO
[2]Agenția Europeană Pentru Drepturi Fundamentale și Consiliul Europei, Manual de drept european privind accesul la justiție, 2016, p. 16
[3] CEDO, cauza Golder/Regatul Unit, nr. 4451/70, 21 februarie 1975. Pentru dreptul de acces la o instanță în cauzele penale, vezi exemplul CEDO, cauza Janosevic/Suedia, nr. 34619/97, 23 iulie 2002, alineatul 80.
[4] Agenția Europeană Pentru Drepturi Fundamentale și Consiliul Europei, Manual de drept european privind accesul la justiție, 2016, p. 28
[5] Legea cu privire la reorganizarea instanțelor judecătorești, nr. 76 din 21-04-2016, în Monitorul Oficial Nr. 184-192 art. 387
[6] Banca Mondială în colaborare cu Fondul pentru buna guvernanță al Marii Britanii, REPUBLICA MOLDOVA Îmbunătățirea accesului la justiție: De la resurse spre rezultate, Chișinău, 2018, p. 30
[7] R E G U L A M E N T privind modul de distribuire aleatorie a dosarelor pentru examinare în instanțele judecătorești, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 110/5 din 5 februarie 2013
[8] Hotărârea Guvernului nr. 593 din 24.07.2017 cu privire la aprobarea Conceptului tehnic al Sistemului informațional judiciar. http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=371068
[9] Banca Mondială în colaborare cu Fondul pentru buna guvernanță al Marii Britanii, REPUBLICA MOLDOVA Îmbunătățirea accesului la justiție: De la resurse spre rezultate, Chișinău, 2018, p. 45