Drept penal şi contravenţional

Reglementări noi în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului în Republica Moldova
20.12.2020 | Liudmila Ciubaciuc, Olesea Chirica

Liudmila Ciubaciuc

Liudmila Ciubaciuc

Olesea Chirica

Olesea Chirica

În data de 12 decembrie 2020, în Republica Moldova a intrat în vigoare Legea nr.75 din 21.05.2020 privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a sancțiunilor („Legea 75/2020”).

Această lege stabilește un mecanism pentru implementarea prevederilor art. 35 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 308 din 22.12.2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului („Legea 308/2017”), care conține lista sancțiunilor pecuniare aplicabile.

Odată cu adoptarea Legii 308/2017, prin care s-au transpus în legislația națională unele prevederi ale Directivei UE 2015/849 (cunoscută și ca „A patra Directivă privind combaterea spălării banilor” – „AML”) și Recomandările Grupului de Acțiune Financiară Internațională pentru combaterea spălării banilor (FATF), Republica Moldova a implementat instrumente noi pentru diminuarea, prevenirea și combaterea fenomenului spălării banilor și finanțării terorismului.

Conform cadrului legal aplicabil, entitățile raportoare (de exemplu, băncile, organizațiile de creditare nebancare, unitățile de schimb valutar, agenții imobiliari, societățile de registru, entitățile de audit, avocații și notarii în anumite condiții) au o serie de obligații, în special:

  1. aprobarea programelor proprii pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, inclusiv implementarea unui program continuu de instruire a angajaților și, după caz, desemnarea unei persoane învestite cu atribuții în domeniul AML;
  2. implementarea măsurilor de precauție în relațiile cu clienții („know your client”): identificarea și verificarea identității clienților, a beneficiarilor lor efectivi și, după caz, a persoanelor expuse politic, înțelegerea scopului și naturii dorite a relației de afaceri, monitorizarea continuă a relației de afaceri;
  3. raportarea activităților sau a tranzacțiilor care cad sub incidența legii (de exemplu, tranzacții suspecte de spălare a banilor).

După cum rezultă din Nota informativă la proiectul de lege, mecanismul de sancționare pentru încălcările legislației cu privire la spălarea banilor nu era foarte eficient, în special din cauza că unele organe cu funcții de supraveghere prevăzute de Legea 308/2017 – cum ar fi Uniunea Avocaților, Camera Notarială, Camera de Stat pentru Supravegherea Marcării, Ministerul Finanțelor – nu dețineau competențe necesare efectuării controalelor pentru depistarea încălcărilor și stabilirea sancțiunilor corespunzătoare[1].

În plus, potrivit recomandărilor Comitetului Moneyval[2], Moldova a fost evaluată ca parțial conformă din cauza unor factori precum lipsa unei desemnări clare a autorităților care să impună sancțiuni, faptul că sancțiunile pentru nerespectarea legii în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțare a terorismului sunt incomplete și nespecificate în mod clar, faptul că amenzile nu sunt suficient de descurajante și nu pot fi aplicate în mod proporțional, și că nu există nicio posibilitate de a sancționa directorii și conducerea superioară a unor entități raportoare, precum și alte probleme de eficacitate.

Astfel, una dintre inovațiile aduse de Legea 75/2020 constă în delimitarea organelor cu funcție de supraveghere de cele cu funcție de supraveghere competente să aplice sancțiuni pentru încălcările legislației cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor.

Potrivit legii, următoarele organe de supraveghere sunt competente să aplice sancțiuni:

  1. Banca Națională a Moldovei pentru bănci, unități de schimb valutar și societăți de plată, societăți emitente de monedă electronică și furnizori de servicii poștale;
  2. Comisia Națională a Pieței Financiare pentru societăți de registru, societăți de investiții, Depozitarul central unic, operatori de piață, operatori de sistem, asigurători (reasigurători), intermediari în asigurări și/sau în reasigurări-persoane juridice, Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule, fonduri nestatale de pensii, organizații de creditare nebancară, asociații de economii și împrumut, asociații centrale ale asociațiilor de economii și împrumut;
  3. Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor („Serviciul”) pentru organizatorii jocurilor de noroc, agenți imobiliari, persoane fizice și juridice care practică activități cu metale prețioase și pietre prețioase, avocați, notari și alți liber-profesioniști, în anumite condiții, locatori-persoane juridice care practică activitate de întreprinzător, furnizori de servicii poștale, entități de audit, persoane juridice și întreprinderi individuale care prestează servicii de contabilitate.

Uniunea Avocaților, Camera Notarială, Camera de Stat pentru Supravegherea Marcării și Ministerul Finanțelor au calitatea de organe cu funcție de supraveghere, dar fără drept de sancționare, având obligația de a informa Serviciul asupra faptelor depistate în cadrul controalelor, care ar putea avea legătură cu încălcarea prevederilor legislației cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.

Totodată, Legea 75/2020 stabilește procedura de control, temeiurile de inițiere și planificare a inspecțiilor, efectuarea vizitelor de control și modul de solicitare a informațiilor, faptele ce constituie încălcări ale prevederilor legislației și alte aspecte tehnice necesare pentru asigurarea controlului conformării de către entitățile raportoare.

De asemenea, Legea 75/2020 cuprinde o listă a faptelor ce constituie încălcări ale prevederilor legislației, circumstanțele atenuante și agravante la stabilirea sancțiunilor, subiecții care pot fi supuși sancțiunilor, tipurile de sancțiuni aplicabile, precum și procedura de contestare a deciziilor de aplicare a sancțiunilor.

Potrivit aceleiași legi, următoarele sunt considerate circumstanțe agravante care duc la majorarea sancțiunilor: încălcările anterioare ale legislației AML, neîncetarea încălcării și neimplementarea măsurilor de remediere din propria voință a entității raportoare, caracterul semnificativ al prejudiciului cauzat etc.

Pe de altă parte, următoarele sunt considerate circumstanțe atenuante care duc la micșorarea sancțiunilor: colaborarea efectivă cu autoritățile în cadrul controalelor, recunoașterea în mod expres a faptei săvârșite, până la emiterea deciziei, încetarea încălcării și implementarea unor acțiuni de remediere din propria voință a subiecților supuși sancțiunii etc.

Subiecții care pot fi supuși sancțiunii conform Legii 75/2020 sunt entitatea raportoare, persoana cu funcție de conducere de rang superior din cadrul entității raportoare, persoane cu funcție de răspundere din cadrul entității raportoare, angajatul entității raportoare declarat responsabil de încălcare.

Pot fi aplicate următoarele sancțiuni pentru încălcarea prevederilor legislației cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului:

  1. declarație publică în mass-media, cu identificarea persoanei fizice sau juridice și natura încălcării;
  2. prescripție, prin care se dispune încetarea comportamentului ilicit și abținerea de la repetare;
  3. suspendarea activității, suspendarea sau retragerea autorizației, a licenței de activitate pe un termen de la trei luni la un an;
  4. interdicție temporară de a exercita funcții de conducere în entitățile raportoare de către orice persoană cu funcție de conducere de rang superior, persoană cu funcție de răspundere sau de către orice altă persoană fizică, declarate responsabile de încălcare, pe un termen de la trei luni la un an;
  5. amendă de până la echivalentul în lei al sumei de 5 milioane de euro.

Termenul de tragere la răspundere în conformitate cu Legea 75/2020 este de cinci ani de la momentul comiterii încălcării.

Faptele ce constituie încălcări ale prevederilor legislației cu privire la AML sunt:

  1. neaplicarea măsurilor de precauție și a măsurilor aplicabile în relațiile bancare transfrontaliere;
  2. încălcarea interdicției de a deschide conturi anonime;
  3. nerespectarea cerințelor privind informațiile care însoțesc transferurile de fonduri;
  4. neidentificarea persoanei expuse politic, a membrilor familiei acesteia și a persoanelor asociate persoanei expuse politic, precum și neaplicarea procedurilor în funcție de riscul generat de persoanele expuse politic, membrii familiilor acestora și persoanele asociate persoanelor expuse politic;
  5. stabilirea sau continuarea unor relații de afaceri cu persoana expusă politic, membrii familiei acesteia și persoanele asociate persoanei expuse politic, fără obținerea aprobării conducerii superioare a entității;
  6. neidentificarea sursei bunurilor;
  7. nedesemnarea persoanelor învestite cu atribuții de executare a legislației cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului;
  8. lipsa evidenței informațiilor și a documentelor;
  9. lipsa evidenței tuturor tranzacțiilor;
  10. neinformarea Serviciului, în termenele stabilite, asupra activităților sau tranzacțiilor suspecte;
  11. neinformarea Serviciului, în termenele stabilite, asupra activităților sau tranzacțiilor realizate în numerar;
  12. neinformarea Serviciului, în termenele stabilite, asupra activităților sau tranzacțiilor realizate prin virament;
  13. nerespectarea cerințelor privind completarea formularului special;
  14. nerespectarea cerințelor privind completarea fișei de conformitate în termenul stabilit;
  15. încălcarea obligațiilor de confidențialitate prin informarea clienților care efectuează tranzacții sau activități ce cad sub incidența Legii 308/2017 asupra transmiterii informațiilor referitoare la analizele și investigațiile financiare efectuate de Serviciu;
  16. neprezentarea informațiilor de către entitățile raportoare, la solicitarea organelor cu funcții de supraveghere;
  17. neprezentarea nemotivată a informațiilor solicitate de organele de supraveghere;
  18. neaprobarea politicilor, a controalelor interne și a procedurilor în materie de precauție privind clienții, în domeniul păstrării evidenței, al controlului intern etc.;
  19. executarea activității sau a tranzacției contrar deciziei Serviciului;
  20. neîntreprinderea acțiunilor privind identificarea și evaluarea riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului în domeniul propriu de activitate;
  21. neexecutarea obligației de a aplica imediat măsuri restrictive;
  22. neinformarea Serviciului asupra aplicării măsurilor restrictive;
  23. neexecutarea deciziilor/prescripțiilor organelor cu funcții de supraveghere a entităților raportoare;
  24. încălcarea obligației de comunicare de către funcționarul Serviciului Vamal a tuturor informaţiilor privind valorile valutare declarate de către persoanele fizice şi juridice şi a informaţiilor referitoare la cazurile identificate de introducere şi/sau scoatere ilegală în/din ţară a valorilor valutare.

De reținut

Persoanele juridice înregistrate în Republica Moldova, care au statut de entități raportoare în baza legii, ar trebui să ia act de noile cerințe de reglementare. În particular, se recomandă analiza detaliată a faptelor care constituie încălcări ale prevederilor legislației cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și a procedurilor de comunicare cu autoritățile de supraveghere, pentru a adopta un comportament cât mai colaborativ și a întreprinde măsuri preventive în vederea soluționării potențialelor încălcări.

Totodată, având în vedere ritmul rapid în care evoluează cadrul normativ în vigoare, entitățile raportoare sunt mereu puse în situația de a se adapta prompt la noile tendințe din domeniul AML. Prin urmare, este recomandabil ca entitățile raportoare să își ajusteze procedurile interne și să implementeze măsuri adecvate de precauție privind clienții, în domeniul păstrării evidenței, al controlului intern, al evaluării și al gestionării riscurilor, în managementul de conformitate și de comunicare, precum și al programelor proprii pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.

La data intrării în vigoare a Legii 75/2020 se abrogă articolele 2912–2919 și 4011 din Codul contravențional, pentru a preveni dublarea sancțiunilor pentru una și aceeași încălcare (principiul ne bis in idem).

*Acest articol a fost publica și pe site-ul PwC: https://blog.pwc.ro/2020/12/16/reglementari-noi-in-domeniul-prevenirii-si-combaterii-spalarii-banilor-si-finantarii-terorismului-in-republica-moldova/


Surse:

  1. Nota informativă la proiectul de Lege privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a sancțiunilor:http://www.justice.gov.md/public/files/dir_elab_acte_norm/Nota_informativa_Sanctiuni.pdf
  2. Directiva (UE) 2015/849: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32015L0849&from=EN
  3. Raport anual de activitate al Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor pentru anul 2019: http://spcsb.cna.md/ro/reports
  4. MONEYVAL Mutual Evaluation Report, Moldova, 2019: https://rm.coe.int/moneyval-2019-6-5th-round-mer-repmoldova/168097a396 (Recomandarea 35 (Sancțiuni, pag. 231)

[1] Nota informativă la proiectul de Lege privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a sancțiunilor: http://www.justice.gov.md/public/files/dir_elab_acte_norm/Nota_informativa_Sanctiuni.pdf
[2] MONEYVAL Mutual Evaluation Report, Moldova, 2019: https://rm.coe.int/moneyval-2019-6-5th-round-mer-repmoldova/168097a396 (Recomandarea 35 (Sancțiuni), pag. 231)

Semnat:
Ludmila Ciubaciuc – Senior Legal Associate, PwC Moldova
Chirică Olesea – Senior Legal Associate, PwC Moldova


Aflaţi mai mult despre , , , , ,


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare.