Site icon JMD

Aprecierea rezultatului testului de integritate profesională. Neconstituționalitatea art. 3438 și a unor prevederi din art. 3436 din Codul de procedură civilă

Ecaterina Șaporda

La data de 7 decembrie 2021, Curtea Constituțională a RM a pronunțat Hotărârea nr. 37 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din articolul 3438 din Codul de procedură civilă (aprecierea rezultatului testului de integritate profesională).

Dispozițiile legale criticate pentru neconstituționalitate:

Articolul 3438 CPC al RM (Aprecierea rezultatului testului de integritate profesională) alin. (2): Judecătorul examinează respectarea de către testor a deciziei motivate de iniţiere a testării, confirmă sau modifică propunerea instituţiei care evaluează integritatea instituţională cu privire la aprecierea comportamentului agentului public testat şi constată, prin încheiere, rezultatele testării integrităţii profesionale în conformitate cu prevederile Legii nr. 325 din 23 decembrie 2013 privind evaluarea integrităţii instituţionale;

Alin.(4): Încheierea prin care instanţa apreciază rezultatele testării integrităţii profesionale sau dispune restituirea/recuperarea bunurilor primite de către agentul public testat sau a contravalorii acestora poate fi atacată cu recurs de către instituția care evaluează integritatea instituţională:

La fel, s-a criticat articolul 3438, în partea în care nu prevede participarea agentului public testat la aprecierea rezultatului testării integrității profesionale de către instanța de judecată.

Dispozițiile constituționale presupus încălcate:

Art. 20 Alin. (1) Orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile şi interesele sale legitime.
Alin. (2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiție.

Art. 26 Alin. (1) Dreptul la apărare este garantat.
Alin. (2) Fiecare om are dreptul să reacționeze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăților sale.

Art. 54 Alin. (1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertățile fundamentale ale omului şi cetățeanului.
Alin. (2) Exercițiul drepturilor şi libertăților nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internațional şi sunt necesare în interesele securității naționale, integrității teritoriale, bunăstării economice a țării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracțiunilor, protejării drepturilor, libertăților şi demnității altor persoane, împiedicării divulgării informațiilor confidențiale sau garantării autorității şi imparțialității justiției.
Alin. (3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.
Alin. (4) Restrângerea trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o şi nu poate atinge existenta dreptului sau a libertății

Aprecieri și argumente ale Curții Constituționale:

  1. Curtea a reținut că neparticiparea agentului public testat la aprecierea rezultatului testării integrității profesionale de către instanța de judecată și imposibilitatea de a contesta această încheiere judecătorească constituie un element care contribuie la asigurarea confidențialității identității testorilor și a procedurii de testare și, prin urmare, la realizarea unuia dintre scopurile legitime mai vaste ale împiedicării divulgării informațiilor confidențiale, protejării drepturilor altor persoane și asigurării ordinii publice.
  2. Curtea a considerat că pentru a asigura confidențialitatea identității testorilor, a metodelor și a mijloacelor de testare și, respectiv, pentru a asigura eficiența evaluării integrității instituționale, legislatorul putea să prevadă prerogativa instituției evaluatoare de a solicita judecătorului autorizarea testării integrității profesionale în cadrul evaluării integrității instituționale. După obținerea acestei autorizații, instituția urma să efectueze nemijlocit testarea agenților publici din cadrul instituției evaluate. Aprecierea rezultatelor acestei testări putea fi efectuată nemijlocit de instituția evaluatoare și consta în evaluarea comportamentului fiecărui agent public testat ca fiind pozitiv, negativ sau neconcludent.
  3. Curtea reține că agentul public testat are dreptul de a contesta în contencios administrativ: (i) testul de integritate profesională și (ii) sancțiunea disciplinară aplicată ca urmare a testului negativ (articolul 22 alin. (1) din Lege). Totuși, actualmente acest drept poate fi exercitat în cadrul procedurii disciplinare, când autoritatea/instituția testată l-a sancționat deja disciplinar pe agentul public testat negativ, nu în cadrul procedurii speciale de apreciere a rezultatului testului de integritate profesională realizat în privința sa. Contestarea sancțiunii devine irelevantă atâta timp cât rezultatul testului a fost confirmat printr-o încheiere judecătorească. Respectiv, agentul public testat negativ va trebui să aibă acces la materialele testului negativ și, în caz de dezacord cu ele, să aibă posibilitatea de a demonstra contrariul și de a cere anularea rezultatului testului.
  4. Din interpretarea sistemică a normelor legale, Curtea observă că instanța de contencios administrativ care, eventual, va examina testul contestat va trebui să contrapună, pe de o parte, probele aduse de agentul public testat negativ și, pe de altă parte, rezultatele testului negativ constatate printr-o încheiere. Indiferent de valoarea juridică a probelor prezentate de agentul public testat negativ, instanța de contencios administrativ va fi ținută de puterea lucrului judecat constatată în încheierea judecătorească menționată supra, în pofida faptului că aceasta se bazează exclusiv pe materialele instituției evaluatoare, iar agentul public testat negativ nu a participat la ședința judiciară, nu și-a expus opinia în privința materialelor examinate și nici nu a putut să o conteste. Mai mult, instanța de contencios administrativ nu deține competența judiciară să pună la îndoială faptele constatate printr-o încheiere a altei instanțe de judecată sau să constate altfel.
  5. Prin urmare, Curtea constată că încheierea judecătorească pronunțată în baza articolelor 3438din Codul de procedură civilă și 17 alineatele (2), (3) și (4) din Legea privind evaluarea integrității instituționale atribuierezultatului testului de integritate profesională puterea lucrului judecat și afectează iremediabil drepturile funcționarului public testat de acces liber la justiție și la apărare.
  6. Curtea consideră că legislatorul putea să prevadă dreptul agentului public testat de a contesta rezultatul testării integrității profesionale stabilit de instituția evaluatoare în instanța de contencios administrativ, după efectuarea evaluării integrității instituționale, acordându-i prerogative depline pentru a prezenta dovezi în apărarea sa, ceea ce ar însemna că entitatea publică nu va derula procedura de sancționare disciplinară a agentului public testat până la pronunțarea unei hotărâri definitive și irevocabile privind rezultatul testării integrității profesionale.

Decizia Curții Constituționale:

Declară neconstituționale articolul 3438, textul „și de apreciere a rezultatului testului de integritate profesională” din articolul 3436 din Codul de procedură civilă și alineatele (2), (3) și (4) din articolul 17 al Legii nr. 325 din 23 decembrie 2013 privind evaluarea integrității instituționale.

Curtea Constituțională stabilește că până la modificarea legislației în domeniul evaluării integrității instituționale, instituția care evaluează integritatea instituțională, după efectuarea testului de integritate profesională, va aprecia rezultatul acestuia. După comunicarea rezultatului testării, agentul public testat va avea posibilitatea: 1) să conteste rezultatul testării integrității profesionale în instanța de judecată în ordinea contenciosului administrativ; 2) să participe în instanța de judecată la examinarea rezultatului testării integrității, cu asigurarea confidențialității testorilor, a mijloacelor și metodelor de testare; 3) să aibă acces la materialele testării, cu asigurarea confidențialității testorilor, a mijloacelor și metodelor de testare; 4) să utilizeze căile de atac reglementate de Codul administrativ. Contestarea rezultatului testării integrității profesionale suspendă cursul termenului de prescripție de tragere la răspundere disciplinară.

Ecaterina Șaporda

Exit mobile version