Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a reținut că din norma art. 172 din Codul administrativ rezultă, în afara oricărui dubiu, că instituția suspendării executării actelor administrative poate fi aplicată doar în privința actelor administrative cu caracter individual, dar nu și în privința actelor administrative cu caracter normativ.
De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție învederează că legislația administrativă nu conține alte reglementări, care ar permite suspendarea executării actelor administrative cu caracter normativ.
Potrivit art. 10 alin. (1) din Codul administrativ, actul administrativ individual este orice dispoziţie, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin naşterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public. Totodată, art. 12 din Codul administrativ definește actul administrativ normativ ca fiind actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică în baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune controlului constituționalității şi stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr nedeterminat de situații identice.
Prin urmare, din sensul art. 12 din Codul administrativ, rezultă că legiuitorul a stabilit că instituția ordonanței provizorii aferentă suspendării se aplică doar în privința actelor administrative individuale, dar nu și în privința actelor normative, având în vedere că ultimele cuprind reglementări generale şi impersonale care poartă caracter obligatoriu în vederea aplicării la un număr nedeterminat de subiecte de drept şi care, odată anulate printr-o hotărâre judecătorească definitivă, încetează a mai produce efecte juridice erga omnes, faţă de toate subiectele de drept, suspendarea executării acelor acte normative poate fi dispusă exclusiv prin același procedeu prin care actul administrativ cu caracter normativ a luat fiinţă, nefiind posibilă suspendarea acestuia printr-o eventuală încheiere judecătorească pronunțată într-o pricină concretă şi cu efecte inter partes.
Astfel, instanța de judecată competentă nu este obligată în mod automat și necondiționat să dispună suspendarea actului administrativ, fiind absolut obligatoriu pentru obținerea protecției jurisdicționale să se facă dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de normele de drept intern.
:: Decizia CSJ nr. 3r-33/22 din 9 februarie 2022
Av. stagiar, drd. Alina Gaja
Redactor-șef JMD