Cristian Babin
La 4 decembrie 2020, Reclamantul s-a adresat în instanța de contencios administrativ cu cererea de chemare în judecată împotriva Judecătoriei Soroca cu privire la obligarea expedierii titlurilor executorii.
În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a invocat că a expediat în adresa Judecătoriei Soroca, sediul Central, prin intermediul ÎS „Poșta Moldovei”, mai multe cereri de eliberare a titlurilor executorii pe numele următorilor debitori. Drept răspuns la cererile menționate, a primit prin poșta electronică o scrisoare prin care i s-a comunicat despre necesitatea de a se prezenta personal cu împuternicirile în original, pentru ridicarea actelor de cauză.
Prin hotărârea din 19 februarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central a fost respinsă acțiunea în contencios administrativ împotriva Judecătoriei Soroca privind obligarea expedierii titlurilor executorii.
Prin decizia din 07 decembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost respinsă cererea de apel și a fost menținută hotărârea din 19 februarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central.
Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins și menținută decizia instanței de apel, din următoarele motive.
Referitor la executarea hotărârilor judecătorești, instanța de recurs reține că, fiind o fază a procesului civil, procedura de executare nu poate exista fără implicarea instanței de judecată. Chiar dacă intervenția instanței de judecată nu are un caracter permanent ca în faza judecării, rolul acesteia este unul indispensabil executării silite, întrucât justiția este iluzorie fără ca hotărârile judecătorești să fie efectiv executate. De aceea, implicarea instanței de judecată în procedura de executare este incontestabil necesară, având o finalitate stringentă, de a asigura corectitudinea, promptitudinea și eficiența executării silite a actelor de justiție.
Cu toate acestea, în procedura executării silite, instanței de judecată îi revine un rol pasiv, acționând în toate situațiile exclusiv la sesizare, fapt determinat de atribuțiile ei particulare la soluționarea incidentelor de procedură.
Potrivit art. 12 alin. (1) Cod de executare, titlul executoriu se eliberează creditorului la cerere de către prima instanță, după rămânerea definitivă a hotărârii. Astfel, titlul executoriu este actul de executare eliberat de instanța de judecată, creditorului unei obligații stabilite prin hotărâre judecătorească.
Dreptul de a solicita eliberarea titlului executoriu este un drept procesual al participantului la proces, care poate fi realizat de îndată ce hotărârea judecătorească a devenit executorie.
Reieșind din prevederile cadrului normativ ce vizează procedura de executare, legiuitorul a operat cu termeni diferiți pentru a face o distincție certă între procedurile legale ce urmează a fi parcurse pentru fiecare caz în parte. Și anume, instanța, ca structură administrativă, în unele cazuri eliberează titlul executoriu, iar în cazurile strict determinate îl prezintă din oficiu, cu expedierea acestuia conform competenței.
Potrivit sensul lexical al cuvintelor, a elibera înseamnă a da cuiva (la cerere) un act, un document oficial. Pe când expedierea presupune trimiterea prin poștă, prin mesagerii etc.
Legiuitorul a făcut distincție dintre aceste noțiuni, utilizându-le în contexte diferite, respectiv, atunci când se pune în discuție aplicarea unei legi in concreto, sub aspect juridic, părțile nu pot adăuga condiții proprii la lege.
Așa cum principiu ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus stabilește că dacă legea nu distinge nici părțile nu trebuie, este viabil și contrariul potrivit căruia în situația în care legiuitorul a făcut distincția și părțile trebuie să țină cont de aceasta distincție.
În ordin general, răspunsul oferit de Judecătoria Soroca nu poate fi apreciat ca un refuz de eliberarea a titlurilor executorii solicitate de către reclamant, per a contrario, autoritatea sesizată și-a manifestat disponibilitatea, condiționând eliberarea acestora cu necesitatea de a se prezenta la sediul instanței fie creditorul, fie reprezentantul împuternicit în modul stabilit de legislația procesuală.
Prezența fizică a creditorului sau a reprezentantului acestuia își are argumentarea și prin faptul că, în temeiul art. 81 al Codului de procedură civilă, eliberarea titlului executoriu poate fi dispusă doar persoanei împuternicite cu acest drept în mod expres, fiind necesară inclusiv și verificarea împuternicirilor.
Transmiterea prin intermediul oficiului poștal, la adresa creditorului, sau a reprezentantului nu certifică faptul că acesta va fi recepționat de către reprezentantul ce are împuternicirile corespunzătoare.
Un alt aspect ce rezultă din logica reglementărilor legale rezidă în faptul că prin prezența fizică a creditorului sau a reprezentantului acestuia, ultimul certifică prin semnătură, sau în alt mod prevăzut de lege faptul eliberării titlului executoriu.
Evidența strictă a documentelor executorii este dictată de faptul că acesta este generator de drepturi și obligații față de persoanele vizate, fiind instrumentul legal ce demarează executarea silită a unui act judecătoresc. Mai mult ca atât, documentele executorii conțin date cu caracter personal și doar persoana îndreptățită poate avea acces la informația respectivă.
Un aspect nu mai puțin important este și faptul că, în temeiul unei singure hotărâri, poate fi eliberat doar un titlu executoriu. Posibilitatea de a elibera mai multe titluri este strict reglementată de lege, la art. 13 Cod de executare, și constituie o excepție de la regula generală. În caz de pierdere sau deteriorare a titlului executoriu, instanța de judecată poate elibera un duplicat al acestuia, însă doar la prezentarea dovezilor care confirmă pierderea sau deteriorarea titlului executoriu.
Respectiv, colaboratorii instanței de judecată urmează să gestioneze cu diligență maximă procesul de transmitere a titlurilor executorii pentru a evita pierderea, deteriorarea sau distrugerea acestora.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiție reține că transmiterea prin poștă, în mod normal, nu asigură faptul recepționării documentului executoriu de către creditor, precum și integritatea acestuia. Garanția recepționării poate fi asigurată prin transmiterea titlului executoriu contra semnătură, persoanei corespunzătoare, ori din momentul transmiterii actului de către colaboratorii instanței, riscul pierderii sau deteriorării trece asupra creditorului, reprezentantului acestuia.
:: Decizia Curții Supreme de Justiție nr. 3ra-62/22 din 8 iunie 2022
Av. stagiar Cristian Babin