Facultatea de Drept a Universităţii de Stat din Moldova

Domeniul juridic – mediu perceput ca periculos sau amenințător pentru integritatea psihică și fizică a individului
01.03.2024 | Danu Tartus

Confucius: „Ceea ce poți sesiza calm, nu te mai controlează…”

Cunoaștem că specia „homo-sapiens” din punct de vedere psihologic, are 4 răspunsuri de bază la stresul sau la traumele, care sunt declanșate de diverse situații percepute ca fiind periculoase sau amenințătoare pentru individ, acționând atât asupra psihicului, cât și fizicului acestuia din urmă: lupta, fuga, regenerarea, reproducerea.

Pe parcursul vieții persoanele exteriorizează aceste răspunsuri individual și diferit la situațiile de stres, însă în majoritatea cazurilor, dat fiind faptul dezvoltării sociale și creării mediului prietenos,nu le utilizează pe toate sau evită unele din ele, prin aplicarea a unor asemenea metode ca evitarea factorilor externi care acționează negativ (abstractizare, schimbarea micro-mediului) sau alegerea celor mai puțin periculoși (alegerea persoanelor cu care contactăm, profesiei pe care o practicăm).

Dacă aș fi întrebat, de faptul existenței unui micro-mediu, care ar impune  utilizarea tuturor acestor răspunsuri, fără posibilitatea evitării, aș relata despre sfera și mediul juridic, care nu numai că înglobă toate aceste răspunsuri, dar le impune spre utilizare, fiind utilizate frecvent și cu o iscusință deosebită, în special de indivizii, care au trecut de princiala etapă, a selecției și excluderii și în viziunea mea, au dobândit și poartă titlul de „homo-iurista”.

Indivizi al speciei „homo-sapiens”, care la buna lor alegere și necondiționat, alegând domeniul de studiu juridic, de la primele etape, conștientizează că au săvârșit un act supranumit; „harakiri”.

Ulterior pe calea „selecției naturalo-juridice”, sunt înlăturați indivizii care nu vor face față provocărilor, se evidențiază acest fapt atât în perioada studiilor prin fraza: „nu m-am regăsit în acest domeniu”, cât și ulterior în practica de specialitate. Timer-ul este programat diferit la fiecare în parte, până la momentul în care vor invoca: „arderea profesională”. Într-un final continuă doar cei mai puternici și pregătiți indivizi.

Primul răspuns utilizat în fața factorilor de stres în domeniul juridic este „lupta”. Acest răspuns presupune confruntarea directă a pericolului, prin manifestarea de agresivitate, curaj și rezistență. Este favorizat de un nivel ridicat de adrenalină, care crește forța, rezistența, viteza de reacție și toleranța. Răspunsul dat este util atunci când există o șansă de a învinge pericolul sau de al îndepărta. Lupta juriștilor în privința factorilor de stres se referă la modul în care profesioniștii din domeniul juridic, fac față solicitărilor și provocărilor pe care le întâmpină în activitatea lor, care sunt pe zi ce trece în creștere. Juriștii pot fi expuși la diferite surse de stres: supraîncărcarea în muncă, termene limită, presiunea performanței, conflictul dintre rolurile profesionale și personale etc.

În al doilea rând, „fuga”, care presupune evitarea sau retragerea din fața pericolului, prin căutarea unui loc sigur sau a unei persoane de sprijin. Acest răspuns, favorizează creșterea mobilității, reflexelor și atenției. Este util de a utiliza fuga atunci când pericolul este mai puternic sau mai rapid decât individul sau când nu există soluție imediată. Fuga juriștilor este o strategie de coping care implică evitarea sau ignorarea situațiilor stresante, în loc să le înfrunte sau să le rezolve. Însă strategia dată este utilă doar pe un termen scurt, deoarece pe termen lung poate avea efecte negative cum ar fi:

  • pierderea oportunităților de dezvoltare personală și profesională, deoarece evită provocările și responsabilitățile;
  • scăderea stimei de sine și încrederii în sine, deoarece se percepe lipsa de control și de competență;
  • apariția unor comportamente nesănătoase cum ar fi consumul de alcool, tutun, droguri ș.a.

Următorul răspuns este „regenerarea”, aceasta presupune recuperarea după o situație de stres, prin restabilirea echilibrului fiziologic și psihic al individului. Favorizează acest răspuns activarea sistemului nervos parasimpatic, care reduce nivelul de hormoni și de stres, normalizează funcțiile vitale și promovează vindecarea. Este util în momentul în care, pericolul a trecut sau a fost depășit și când individul are nevoie să se pregătească de noi provocări. Regenerarea juriștilor ulterior abordării factorilor de stres este procesul prin care aceștia își refac resursele fizice, psihice și emoționale, după ce au fost supuși unor situații stresante. Ea este importantă pentru a preveni epuizarea profesională, a menține performanța și calitatea intelectuală.

Ultimul răspuns utilizat este „reproducerea”, însă într-o abordare metaforică. De regulă presupune asigurarea continuității speciei „homo-iurista”, care se manifestă, prin faptul că unii juriști, practică activitatea didactică, pentru a exterioriza dorința de a împărtăși cunoștințele și experiența juridică cu noile generații de studenți sau profesioniști interesați de domeniu. Acest răspuns este util atunci când individul are competența destulă și condiții favorabile pentru procreare, de unde deducem o altă manifestare a acestui răspuns și anume scrierea cărților, articolelor, tratatelor etc. Motivele stimulative pentru care juriștii încep să practice o asemenea activitate sunt diverse, cum ar fi dorința de a contribui la dezvoltarea și consolidarea cunoștințelor juridice, prin analiza, interpretarea și aplicarea normelor de drept, nevoia de a-și exprima opinia și de a-și argumenta poziția în fața unor probleme juridice complexe și controversate sau aspirația de a-și consolida prestigiul și reputația profesională, prin demonstrarea competenței și a originalității din domeniul juridic.

În concluzie, pot spune că un individ al speciei „homo-sapiens” are șanse mari să atingă rezultatul de a activa în domeniul juridic, însă e mult mai important ca acest individ să-și mențină poziția în sfera dată de activitate, fără a se retrage. Juriștii se confruntă cu situații complexe, dificile și uneori conflictuale, care pot genera stres, anxietate, furie sau frustrare. Aceste emoții sau stări pot afecta negativ performanța, sănătatea și relațiile juriștilor dacă nu sunt gestionate adecvat. Corespunderea factorilor de stres și înfruntarea lor cu o iscusință deosebită, acestea sunt abilități esențiale în profesia de jurist și doar indivizii care trec cu succes zi de zi de aceste trepte/etape, pot cu adevărată convingere să-și asimileze titlul de „homo-iurista”.

 


Aflaţi mai mult despre , , ,


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare.