“Războiul Commercial” inițiat de SUA (‘America First’)

149

 

Evenimentele care au loc pe arena internațională în această perioadă pot servi drept studiu de caz asupra dreptul comerțului public internațional și importanței acestuia pe plan mondial. Astfel, acest articol va fi dedicat stării de pericol în care astăzi se află sistemul multilateral de comerț internațional sub egida OMC, dar și bunăstarea economică a tuturor statelor lumii, datorită acțiunilor întreprinse de către administrația Trump.

Tarife Impuse asupra Panourilor Solare și a Mașinilor de Spălat

23 Ianuarie 2018: Președintele SUA Donald Trump decide impunerea tarifelor de salvgardare în valoarea de 30% asupra panourilor solare importate și a mașinilor de spălat, pe motiv că importul acestora la prețuri artificial de scăzute datorate subvențiilor oferite de către stat și a practicilor de dumping, provoacă prejudicii producătorilor naționali.[1] Acordul privind subvențiile și măsurle compensatorii interzice subvențiile acordate de către un organ public sub forma unor contribuții financiare, dacă această contribuție este acordată specific unei întreprinderi, ramuri de producție sau unui grup de întreprinderi, oferindu-le acestora un avantaj și cauzând daune unei ramuri naționale a altui stat membru OMC. [2] A se preciza că subvențiile nespecifice sau care nu cauzează daune unei ramuri naționale a altui membru nu sunt interzise. Dumpingul, la rîndul său, este practica prin care produsele unei ţari sunt introduse în comerţul altei ţări la o valoare mai mică decât valoarea normală a produselor și este condamnabil dacă produce sau ameninţă cu prejudicii materiale importante o industrie stabilită pe teritoriul unei părţi contractante sau întârzie substanţial înfiinţarea unei industrii naţionale.[3]

Astfel, observăm că ambele practici implică exportul unor produse la preț mai redus decât costul real de producție, ceea ce afectează capacitatea de a concura în condiții egale a producătorilor autohtoni. Acordul de Salvgardare prevede că:

Un Membru poate aplica o măsură de salvgardare unui produs, numai dacă acel Membru a stabilit, conform prevederilor enunţate mai jos, că acest produs este importat pe teritoriul său în cantităţi atât de sporite, în cifre absolute sau în comparaţie cu producţia naţională, şi în asemenea condiţii încât produce sau ameninţă cu producerea unui prejudiciu grav ramurii de producţie naţională a produselor similare sau direct concurente.[4]

În urma efectuării investigațiilor, guvernul SUA a concluzionat că industria națională de producere a panourilor solare și cea a mașinilor de spălat este afectată, respectiv recurs la aplicarea măsurilor de salvgardare sub formă de tarife. Astfel, deși impunerea unor astfel de tarife ridicate, este în general interzisă, în cazul salvgardării aceasta este permisă cu respectarea condițiilor menționate în acord, una din acestea fiind oferirea de compensații membrilor afectați. Deși aceste tarife vor afecta și alți exportatori, în cazul panourilor solare (în special) ținta acestora sunt producătorii chinezi subvenționați de stat. Deși SUA nu a recurs la aplicarea măsurilor de salvgardare în ultimii 15 ani,[5] acestea totuși au fost utilizate adesea de către statele membre OMC și nu au surprins arena internațională.

China, UE, Taiwan și Coreea de Sud au inițiat consultații în cadrul OMC cu privire la aceste tarife, excesive în opinia lor. Conform Acordului privind Salvgardarea, țărilor afectate de măsurile de salvgardare care au un interes substanțial trebuie să li se ofere oportunitatea de a fi consultate anterior impunerii măsurilor cu privire la compensațiile oferite.[6] În cazul în care nu se ajunge la un acord în timp de 30 de zile, statele afectate pot aplica în decursul a 90 de zile suspendarea concesiilor substanţial echivalente asupra comerţului cu membrul ce aplică o măsură de salvgardare.[7] Astfel, statele care au solicitat consultații sunt în drept să recurgă la aplicarea suspendărilor de concesii care sunt adesea percepute drept măsuri de retaliere. Regula generală privind suspendarea de concesiuni este că statele membre OMC nu pot recurge la acestea unilateral, fără acordul Organului de solutionare a Disputelor (‘DSB’) și doar în cazul în care există deja o recomandare sau o decizie asupra disputei care nu este respectată și implimentată în termen.[8] Astfel, cazul măsurilor de salvgardare este unul excepțional în care statelor membre li se permite aplicarea suspendărilor de concesii fără a trece prin procedura de adjudecare în fața DSB. La etapa actuală această dispută continuă, finalul căreia sperăm că va fi elucidat în viitor.

Tarife Impuse asupra Metalului și Aluminiului Importat

8 Martie 2018: Președintele SUA Donald Trump anunță impunerea unor tarife în valoare de 25% asupra fierului și 10% asupra aluminiului importat.[9] La baza impunerii acestor tarife de către Președintele american au stat investigațiile întreprinse conform Secțiunii 232. Această prevedere din Actul de Expansiune Comercială (Trade Expansion Act, 1962) oferă dreptul puterii executive de a iniția investigații pentru a determina efectele importurilor unor produse asupra securității naționale.[10] Astfel, acest act este predecesor creării OMC și datează dintr-o perioadă în care comerțul între state se caracteriza prin protecționism, piețe naționale izolate și tarife mai înalte. Secțiunea 232 prevede că de la inițierea investigației, în termen de 270 de zile, urmează a fi prezentat un raport ce conține recomandări pentru acțiunile întreprinse de Președinte în scopul remedierii efectelor negative raportate. Acesta urmează să decidă dacă să urmeze recomandările sau nu.[11]

Raporturile prezentate președintelui afirmă că cantitatea impunătoare de fier și aluminiu importat reprezintă un pericol pentru securitatea națională a SUA. Ele afirmă că securitatea națională se referă inclusiv la securitatea și bunăstarea generală a unor industrii, pe lângă cele necesare apărării naționale, dar care sunt necesare pentru operarea economiei naționale și a guvernului.[12] Importanța fierului pentru securitatea națională este argumentată prin utilizarea acestuia la întreținerea unor astfel de infrastructuri precum: sistemul de transportare, rețeaua de energeie electrică și rețeaua de aprovizionare cu apă. Totodată, aluminiul este utilizat la producerea navelor maritime, aeriene și spațiale. Aceste raporturi afirmă că volumul de fier importat depășește de patru ori volumul exportat,[13] iar importul de aluminiu depășește cantitatea de aluminiu produs în SUA de cinci ori.[14] Importul excesiv de fier și aluminiu afectează industria națională de producere siderurgică și de aluminiu, astfel numeroși producători locali și-au încheiat activitatea din acest motiv, cauzând și un declin în numărul de angajați și a venitului în această sferă.[15]

Tarifele anunțate au potențialul de a crea pierderi enorme pentru exportatorii de fier și aluminiu, respectiv pierderi semnificative pentru economiile altor state. Tarifele au fost impuse la data de 23 Martie 2018, de la acestea au fost exceptate până la data de 1 Mai: Canada, Mexico, Australia, Argentina, Corea de Sud, Brazilia și toate statele membre UE.[16] Începând cu 1 Mai 2018 Argentina, Australia, Brazilia și Corea de Sud au fost exceptate permanent de la impunerea tarifelor, iar Canada, Mexico și UE au obținut o extindere temporară (o lună) a excepției.[17] Nu este clar care sunt condițiile acordurilor între SUA și beneficiarii excepțiilor permanente. Anterior SUA a anunțat că există alternative prin care pericolul la adresa securității naționale poate fi abordat.[18] Sursa legală în baza căreia s-ar permite o astfel de diferențiere între state fără a încălca obligația de a respecta principiul MFN[19] nu este clară. Ba mai mult, în cazul exceptării Canadei și Mexico, SUA nu ascunde că la bază stau negocierile NAFTA. Astfel, SUA ‘șantajează’ aceste state, amenințând cu impunerea tarifelor dacă negocierile privind reformarea NAFTA nu se vor încheia cu succes.[20]

Drept justificare legală pentru impunerea acestor tarife, guvernul SUA utilizează articolul XXI GATT, care prevede excepțiile privind securitatea, conform căreia nicio prevedere a GATT nu va fi interpretată ca un impediment pentru statele membre de a întreprinde toate măsurile pe care le consideră necesare pentru apărarea securității naționale. Această prevedere a fost anterior interpretată de SUA, ca lăsând la discreția statelor să decidă când există motive legate de securitatea națională, datorită textului ambiguu care permite o astfel de interpretare. Astfel, într-o opinie oferită de SUA în cazul Ucrainei înaintat împotriva tarifelor impuse de Rusia asupra produselor în tranzit, primul caz în care acest articol a fost invocat, aceasta afirma că invocarea Art. XXI este nejustițiabilă de către DSB și de către oricare membru a unui panel format pentru adjudecarea unei dispute, întrucât stă doar la discreția statului care invocă acest articol.[21]

O astfel de interpretare a Art. XXI GATT ar rezulta în invocarea securității naționale ca motiv de a devia de la regulile multilaterale stabilite de către OMC, fără posibilitatea de a cere DSB să revizuie dacă într-adevar la baza măsurilor se află motive de securitate națională sau nu. Într-un final, orice stat membru ar putea invoca oricând acest articol din orice motiv, clasificându-l drept important pentru securitate și evitând oricare control extern. Sistemul comercial internațional ar putea deveni incontrolabil. Răspunsul la întrebarea dacă Art. XXI va fi interpretat drept oferind discreție totală statului care îl invocă sau nu, va fi oferit de către OMC în cadrul disputei Ucrainei contra Rusiei, pe care arena internațională o urmărește cu interes.

Atât UE, cât și China au anunțat că vor impune concensii împotriva SUA, pentru că argumentele oferite de SUA pentru impunerea acestor tarife nu se referă la securitatea națională, ci la măsurile de salvgardare.[22] După cum a fost anterior menționat, în cazul măsurilor de salvgardare statele afectate după consultații eșuate pot impune concesii unilaterale, fără a avea nevoie de decizia DSB. China a inițiat o dispută la OMC cu privire la aceste tarife, acuzând SUA de nerespectarea condițiilor pentru impunerea măsurilor de salvgardare,[23] iar SUA respinge aceste acuzații afirmând că aceste măsuri au scop de protecție a securității și nu de salvgardare.[24] Consultațiile sunt o etapă obligatorie, pe care statele trebuie să o respecte înainte de a solicita compunera unui panel care să soluționeze diferendul dintre părți. Cum vor evolua lucrurile, rămâne sub semnul întrebării, cert este că tarifele vor afecta statele exportatoare, inclusiv cele exceptate de la tarife care ar putea deveni piețe alternative de export pentru produsele care nu vor fi exportate în SUA.

Tarife Aplicate unor Produse de Origine Chineza 

3 Aprilie 2018: Secțiunea 301 a Actului de Comerț (Trade Act, 1974) permite inițiarea unor investigații cu privire la practici neloiale, politici și alte acte a partenerilor de comerț care discriminează si reprezintă o limitare a comerțului american.[25] În urma investigațiilor Oficiului Reprezentantului Comercial al SUA, a fost emis un raport care constată că China printr-o serie de politici forțează agenții economici străini, inclusiv americani să efectueze transferuri de tehnologii și a drepturilor de proprietate intelectuală companiilor chineze în schimbul la accesul pe piața chineză.[26] SUA afirmă că aceste politici afectează orice stat membru OMC care se bazează pe deținerea unor tehnologii unice pentru a fi competitiv pe piața internațională.[27] Ca rezultat a acestui raport, SUA a impus tarife adiționale în valoare de 25% asupra unor produse chineze, restricții asupra investițiilor în sectoare tehnologice cheie și inițiarea unei dispute în cadrul OMC.[28]

În solicitarea consultațiilor cu China în cadrul OMC, SUA invocă încălcarea Art. 3 și Art. 28 din Acrodul TRIPS.[29] Art. 3 prevede tratamentul național naționalilor altor membri: ‘Fiecare Membru va acorda naţionalilor celorlalţi Membri un tratament nu mai puţin favorabil decât cel pe care îl acordă propriilor naţionali în ceea ce priveşte protecţia proprietăţii intelectuale’. Art. 28 oferă garanții pentru protecția brevetelor deținute de naționali a altor membri. SUA nu a stabilit sursa legală a impunerii tarifelor, acestea nefiind parte din consultațiile inițiate în cadrul OMC. China, la rândul său, de asemenea a inițiat consultații în cadrul OMC, acuzând SUA că prin impunerea tarifelor doar asupra Chinei, aceasta reprezintă o încălcare a obligației MFN, conform careia toate statele membre urmează a fi tratate fără discriminare. De asemenea, China afirmă că Art. 23 din Înțelegerea privind Regulile și Procedurile de Soluționare a Litigiilor a fost încălcat atunci când SUA a impus tarife ca măsure de retaliere împotriva politicilor chineze.[30] Conform Art. 23, atunci când statele membre doresc despăgubire sau repararea daunelor cauzate de o încălcare a acordurilor OMC acestea trebuie să utlizeze procedura prevăzută pentru soluționarea litigiilor. Statelor membre le este interzis să întreprindă măsuri contra unor încălcări a altor membri unilateral, fără a recurge la mecanismul de soluționare a disputelor oferit de OMC. Ca răspuns, SUA afirmă că tarifele impuse abordează acțiuni ale Chinei care nu sunt reglementate de acordurile OMC, respectiv pentru măsuri întrprinse ca răspuns, nu este necesară respectarea Art. 23. Ca și în cazurile enumerate mai sus, finalitatea acestui litigiu se va afla în viitor.

Riscuri

Acțiuni întreprinse de către administrația Trump ar putea fi calificate drept un război comercial îndreptat, în special, înspre China, care a devenit a doua putere comercială mondială. Cu toate acestea, noțiunea de ‘război comercial’ nu are o definiție pentru a califica starea lucrurilor actuale drept unul.[31] Război sau nu, aceste litigii ar putea escala până în momentul în care să afecteze întreaga economie globală. Aceste temeri sunt îndeosebi argumentate în contextul în care SUA blochează numirea membrilor Organului de Apel al OMC. Astfel, la ora actuală din cele șapte poziții doar patru sunt ocupate. Organul de Apel este funcțional cu un minim de 3 membri, în caz contrar nu poate fi constituit un panel cu 3 membri. Dacă SUA continuă să blocheze numirea membrilor, odată cu expirarea mandatelor încă a doi membri, Organul de Apel riscă să fie nefuncțional. Astfel, economia globală riscă să fie intens afectată de acțiunile SUA, în timp ce SUA blochează sistemul care ar putea oferi soluția la situația creată.

Încheiere

De ceva timp știrile mondiale ne vorbesc despre tarifele impuse de SUA altor state, având ca țintă concurentul principal: China. Anume în aceste momente importanța globală a dreptului comerțului public internațional poate fi sesizată. În cazul unei crize economice, fiecare din noi riscă să fie direct afectat. Dacă OMC și sistemul multilateral va reuși să reziste acestei provocări și dacă se va dovedi a fi eficient și de această dată, rămâne de văzut.

 


[1] Section 201 Cases: Imported Large Residential Washing Machines and Imported Solar Cells and Modules Vezi 

[2] Acordul privind Subvenţiile şi Măsurile Compensatorii, Art. 1, 2, 5 Vezi

[3] GATT, Art. VI:1 Vezi

[4] Acord privind Salvgardarea, Art. 2 Vezi

[5] Vezi

[6] Acord privind Salvgardarea, Art. 8, 12 Vezi

[7] ibid

[8] Înțelegerea privind regulile și procedurile de soluționare a litigiilor, Acordul OMC, Anexa 2, Art. 22 Vezi

[9] U.S. Department of Commerce Announces Steel and Aluminum Tariff Exclusion Process Vezi

[10] What You Need to Know About Section 232 Investigations and Tariffs Vezi

[11] Section 232 Investigations : The Effect of Imports on the National Security Vezi

[12] The Effect of Imports of Steel on the National Security an Investigation conducted under Section 232 of the Trade Expansion Act of 1962, as amended, 11 ianuarie 2018, (hereinafter ‘Raport asupra importului de Fier’), Executive Summary, pag 1 Vezi

The Effect of Imports of Aluminum on the National Security an Investigation Conducted under Section 232 of the Trade Expansion Act of 1962, as amended, 17 ianuarie 2018, (hereinafter ‘Raport asupra Importului de Aluminiu’), Executive Summary, Section A, pag 1 Vezi

[13] Raport asupra Importului de Fier, Findings, Section B (3) Vezi

[14] Raport asupra Importului de Aluminiu, Executive Summary, Section B (3) b Vezi

[15] Raport asupra Importului de Fier, Findings, Section B (5)

[16] Vezi

[17] Vezi

[18] Vezi

[19] Vezi 

[20] Vezi

[21] Third-Party Oral Statement of the United States of America, Russia – Measures Concerning Traffic in Transit (DS512) 25 ianuarie 2018, para 5 Vezi

[22] Vezi

[23] United States – Certain Measures on Steel and Aluminum Products, Request for Consultations by China, WT/DS544/1 

[24] Vezi

[25] Findings of the Investigation into China’s Acts, Policies, and Practices related to Technology Transfer, Intellectual Property, and Innovation under Section 301 of the Trade Act of 1974, Overview Vezi

[26] Vezi

[27] ibid

[28] Vezi

[29] Vezi

[30] Vezi

[31] Vezi