Drept penal şi contravenţional

Opinia Comisiei de la Veneția pe marginea tragerii la răspundere penală a judecătorilor Curții Constituționale
10.12.2019 | JURIDICE MOLDOVA

La 10 septembrie 2019, Vladimir Țurcan, președintele Curții Constituționale a Republicii Moldova, a solicitat Comisiei de la Veneția opinie consultativă cu privire la atragerea la răspundere penală a judecătorilor Curții Constituționale.

În cadrul opiniei Comisie de la Veneția, a fost analizată aplicabilitatea art. 307 din Codul penal al Republicii Moldova; art. 137 din Constituția Republicii Moldova; art. 13, 14 și 16 din Legea nr. 317-XIII cu privire la Curtea Constituţională și art. 8-10 din Codul jurisdicţiei constituţionale.

La 21 august 2019, procurorul general interimar al Republicii Moldova a înaintat o cerere Curții Constituționale a Republicii Moldova, în care asolicitat Curții să interpreteze articolul 137 din Constituție în contextul întrebărilor referitoare la natura și sfera imobilității și independenței judecătorilor Curții Constituționale, în lumina dispozițiilor Legii cu privire Curții Constituționale și a Codul jurisdicție constituționale.

Art. 137 din Constituția Republicii Moldova – Independența
Judecătorii Curţii Constituţionale sînt inamovibili pe durata mandatului, independenţi şi se supun numai Constituţiei.

În special, dacă dispozițiile relevante din prezenta lege și ale Codului, combinate cu natura constituțională a imobilității și independenței judecătorilor Curții , ar putea împiedica procurorul general să inițieze o procedură penală împotriva unui judecător al Curții în timpul sau ulterior mandatului său de birou fără aprobarea prealabilă a Curții Constituționale.

În acest context, Comisia de la Veneția a fost solicitată să răspundă la următoarele trei întrebări:
a) „Independența judecătorilor constituționali este garantată într-un stat guvernat de statul de drept, în cazul în care aceștia sunt responsabili (adică penal, administrativ etc.) pentru voturile și avizele lor și pentru acțiunile întreprinse în exercitarea funcției lor?
b) Judecătorii constituționali beneficiază și de imunitate pentru voturile și opiniile exprimate în exercitarea funcției lor după încheierea mandatului?
c) Care ar fi autoritatea publică cu puterea de a constata constituționalitatea / legalitatea unui act al Curții Constituționale, întrucât judecătorii constituționali se conformează numai cu Constiție, iar actele lor sunt emise în numele Republicii Moldova și sunt irevocabile?

Pe scurt, Comisia de la Veneția a oferit următoarele răspunsuri privitor la aceste întrebări:

a) Judecătorii ar trebui să aibă libertatea nestingherită de nimeni de a decide cazurile în mod imparțial, în conformitate cu conștiința și interpretarea lor a faptelor și în conformitate cu normele în vigoare ale legii. Totuși, o justiție independentă înseamnă și că judecătorii sunt responsabili pentru activitatea lor. Judecătorii trebuie să își motiveze  deciziile lor în scris într-un mod clar și inteligibil. În acest sens, dacă puterea deținută de judecător este utilizată într-un mod abuziv, ea nu își poate îndeplini scopul. Judecătorii care, în exercitarea funcțiilor lor, comit o infracțiune, cum ar fi acceptarea unei mită, nu pot solicita imunitate față de deschiderea unei proceduri penale. Mai mult, imunitatea funcțională nu exclude urmărirea penală în cazurile care nu au legătură cu exercițiu funcției, deoarece infracțiunile pot fi comise de oricine, inclusiv judecătorii Curții Constituționale. Judecătorii – ca și orice altă persoană – ar trebui pedepsiți pentru infracțiunile pe care le-au comis, de exemplu, când au provocat un accident de circulație din cauza conducerii în stare de ebrietate.

În ceea ce privește răspunderea judecătorilor pentru deciziile luate în cadrul exercitării funcției, așa cum a fost menționat în mod repetat[1], o astfel de răspundere ar trebui să fie posibilă numai în cazurile de rea-credință și, probabil, neglijență gravă; judecătorii nu ar trebui să fie răspunzători pentru greșelile judiciare care nu implică reaua-credință și pentru diferențele de interpretare a legii. Acest lucru înseamnă, de asemenea, că numai eșecurile efectuate în mod intenționat, abuzuri deliberate sau, cele din neglijență repetată gravă, ar trebui să conducă la acțiuni precum sancțiuni disciplinare, responsabilitate penală sau răspundere civilă. Prin urmare, simpla interpretare a legii, evaluarea fapte sau cântărirea probelor efectuate de judecători nu ar trebui să conducă la răspundere civilă, penală sau disciplinară, chiar și în cazurile unei neglijențe ordinare. A se vedea în acest sens și Recomandarea CM/Rec(2010)12 a Comitetului Miniştrilor către statele membre cu privire la judecători: independenţa, eficienţa şi responsabilităţile, emis cu privire la judecătorii instanțelor judecătorești, dar care ar fi aplicabilă și judecătorilor Curții Constituționale.

În timp ce cerințele de bază pentru independența judiciară sunt aceleași atât pentru judecătorii ordinari, cât și pentru cei ai Curții Constituționale, aceștia din urmă trebuie să fie protejați de orice imixtiune politică având în vedere poziția lor, care este expusă în mod deosebit la critici și presiuni din partea altor puteri ale statului.

De asemenea, Comisia a considerat că având în vedere art. 137 din Constituția Republicii Moldova; art. 13, 14 și 16 din Legea nr. 317-XIII cu privire la Curtea Constituţională, în comparație cu art. 307 Cod penal, judecătorii Curții Constituționale ar fi greu de atrași la răspundere penală pentru voturile sau opiniile lor exprimate în exercitarea atribuțiilor lor. Acest lucru rezultă din faptul că procurorul și instanța penală (ordinară) trebuie să decidă dacă o hotărâre este în mod evident contrară legii (constituției). Totuși aceștia ar putea fi atrași la răspundere penală pentru alte infracțiuni precum, luarea de mită, sau abuzul de putere.

Așa dar, doar executarea cu rea-credință a atribuțiilor conferite conform legii judecătorilor Curții Constituționale în exercitarea funcțiilor lor, precum și abuzurile deliberate pot da naștere unor acțiuni disciplinare și ar trebui să conducă la pedepse, atragerea la răspundere penală sau răspundere civilă în cazuri excepționale de abatere gravă de la principiile și standardele principiilor statului de drept și a celor constituționalitate. Deși infracțiunile obișnuite ar trebui soluționate de instanța de compentență generală, numai Curtea Constituțională ar trebui să decidă cu privire la răspunderea judecătorilor săi în exercitarea atribuțiilor lor. Procedural, judecătorii Curții Constituționale sunt protejați de inviolabilitate, adică pentru inițierea urmăririi penale urmează a fi solicitat acordul Curții Constituționale înainte de a putea iniția procedura penale, însă Curtea Constituțională este obligată să ridice această inviolabilitate, cu excepția cazului când urmărirea penală este în mod evident abuzivă.

b) În ce privește întrebarea a II-a, judecătorii Curții Constituționale, urmează să beneficieze de imunitatea funcțională și după încheierea mandatului pentru voturile și opiniile exprimate în timpul exercitării funcțiilor lor judiciare. Acest lucru este necesar pentru a permite judecătorului să ia o decizie motivată, fără teamă de urmărire penală după încheierea mandatului său.

c) Ultima întrebarea urmează a fi soluționată chiar de către Curtea Constiuțională, Comisia de la Venția stabilind trei posibile scenarii:
1. Prima, așa cum s-a precizat în răspunsul la a doua întrebare de mai sus, dacă un judecător al Curții Constituționale poate fi tras la răspundere în temeiul articolului 307 din Codul penal (Curtea Constituțională trebuie să decidă, ținând cont de articolul 13 din Legea nr. 317-XIII) necesitatea de a stabili constituționalitatea sau legalitatea unui act al Curții Constituționale are loc deja de către organul de urmărire penală. Acest lucru rezultă din faptul că procurorul și organul de urmărire panlă trebuie să decidă dacă o hotărâre este în mod evident contrară legii (constituției). Cu toate acestea, în acest caz, eșecurile executate în mod intenționat de judecătorii Curții Constituționale în exercitarea funcțiilor lor, cu abuz deliberat, ar trebui să conducă la pedepse, răspundere penală sau răspundere civilă în cazuri excepționale de abatere extremă de la principiile statului de drept și constituționalitate (care apoi pot fi evaluate de instanțele obișnuite).
2. A doua posibilitate este dacă art. 13 alin. (2) din Legea nr. 317-XIII va fi interpretată în sensuk că exclude orice răspundere a judecătorilor Curții Constituționale pentru voturile sau opiniile exprimate în timpul îndeplinirii atribuțiilor lor. În acest caz, art. 16 alin. (1) și (3) din Legea nr. 317-XIII exclude tragerea la răspundere penală în baza art. 307 din Codul penal, deoarece procedurile penale împotriva judecătorilor Curții Constituționale nu pot fi, în niciun caz, inițiate din aceste motive (cu sau fără consimțământul Curții Constituționale). În acest caz, nu este necesar să se constate constituționalitatea sau legalitatea unui act al Curții Constituționale, cu excepția cazurilor de luare de mită sau infracțiuni similare.
3. A treia posibilitate este dacă Curtea Constituțională decide că articolul 307 din Codul penal este aplicabil în combinație cu o altă infracțiune (de exemplu, luarea de mită). În acest caz, ar putea exista o prezumție de ilegalitate în procesul decizional al judecătorului Curții Constituționale. Curtea Constituțională ar fi obligată să ridice inviolabilitatea (imunitatea procesuală) a judecătorului în cauză, cu excepția cazului în care Curtea ajunge la concluzia că urmărirea penală împotriva judecătorului Curții Constituționale ar fi una abuzivă.
În sarcina Curții Constituționale rămâne a decide care dintre aceste posibilități pot fi aplicabile, în conformitate cu Constituția Republicii Moldova.

Pentru mai multe detalii a se vedea versiunea originală în engleză: VENICE COMMISSION AMICUS CURIAE BRIEF ON THE CRIMINAL LIABILITY OF CONSTITUTIONAL COURT JUDGES.


[1] Opinia Comisie de la Veneția pentru Curtea Constituțională privind răspunderea penală a judecătorilor (CDLAD(2017)002); Aviz privind legea privind modificarea și completarea Constituției Republicii Moldova (CDLAD(2014)006); Opinia Comisie de la Veneția privind imunitatea judecătorilor Curții Constituționale (CDL-AD(2013)008).


Aflaţi mai mult despre , ,


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare.