Gheorghe Reniță
În conformitate cu art. 2422 (intitulat „Pariurile aranjate”) din Codul penal al Republicii Moldova (CP RM), constituie infracțiune parierea pe un eveniment sportiv sau pe un alt eveniment de pariat fie informarea altor persoane despre existenţa unei înţelegeri în privinţa trucării acelui eveniment în intenţia de a le determina să participe la pariul respectiv, săvârșită de către o persoană care cunoaşte cu certitudine despre existenţa unei înţelegeri privind trucarea acelui eveniment.
În cele ce urmează, ne propunem să identificăm obiectul juridic special al infracțiunii de pariuri aranjate, adică să stabilim relațiile sociale care sunt lezate prin comiterea infracțiunii în discuție.
Efectuând un exercițiu minim de lectură, constatăm că, după S. Brînza și V. Stati, obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute la art. 2422 CP RM îl constituie relaţiile sociale cu privire la practicarea activităţii de întreprinzător cu respectarea regulilor de desfăşurare a unui pariu [1, p. 115].
De asemenea, în opinia lui K.P. Zadoia, în cazul infracțiunii prevăzute la art. 3693 alin. (3) din Codul penal al Ucrainei (acest articol stabilește răspunderea pentru încălcarea interdicției de a paria pe o competiție sportivă oficială manipulată) pericolul social al faptei constă în încălcarea interdicției stabilite de lege privind parierea pe competiții sportive [2]. În așa fel, s-a dedus că obiectul juridic special al infracțiunii de pariuri aranjate l-ar constitui relațiile sociale cu privire la asigurarea respectării interdicției stabilite de lege privind parierea pe competiții sportive [3].
Nu în ultimul rând, O.I. Bezpalova susține că obiectul juridic special al contravenției prevăzute la art. 172-9-1 „Încălcarea interdicției de a paria pe competiții sportive oficiale manipulate” din Codul contravențional al Ucrainei [diferența dintre contravenția prevăzută la art. 172-9-1 din Codul contravențional al Ucrainei și infracțiunea specificată la art. 3693 alin. (3) din Codul penal al Ucrainei constă în mărimea daunelor cauzate; pentru intervenția legii penale făptuitorul trebuie să obțină un câștig ilicit din pariu pentru sine sau pentru o altă persoană ce depășește 20 de salarii minime pe economie [2]; dacă mărimea daunelor cauzate nu depășește acest prag, atunci se aplică răspunderea contravențională] îl reprezintă relațiile sociale cu privire la organizarea și desfășurarea competițiilor sportive oficiale, precum și relațiile sociale cu privire la asigurarea respectării regulilor de pariere pe competiții sportive [4, p. 95].
Din analiza acestor opinii rezultă că pariurile se organizează și se desfășoară în baza unor reguli. Desigur, nu orice regulă/interdicție de desfăşurare a unui pariu încălcată de către făptuitor poate să atragă răspunderea în baza art. 2422 CP RM. Dar care sunt regulile ce au relevanță juridică în contextul infracțiunii de pariuri aranjate?
Potrivit art. 7 alin. (1) lit. a) din Convenţia Consiliului Europei privind manipularea în competiţiile sportive (întocmită la Magglingen/Macolin la 18 septembrie 2014 și ratificată de către Republica Moldova prin Legea nr. 285 din 29 noiembrie 2018 [5]): „[f]iecare Parte va încuraja organizaţiile sportive şi organizatorii de competiţii să adopte şi să implementeze reguli pentru combaterea manipulării competiţiilor sportive, precum şi principii ale bunei-guvernanţe, relaţionate, între altele, cu prevenirea conflictelor de interes, inclusiv: interzicerea titularilor* de pariuri de a paria pe competiţiile sportive în care sunt implicaţi; interzicerea utilizării abuzive sau răspândirea informaţiei confidenţiale; […]” [evid. ns.].
* Se are în vedere: 1) sportivii; 2) personalul asistent al sportivilor; și 3) oficialii unei competiții sportive [art. 3 alin. (6) al Convenţiei Consiliului Europei privind manipularea în competiţiile sportive].
În sensul acestui articol, prin „informaţie confidenţială” se are în vedere datele relaţionate cu oricare competiţie pe care o persoană le posedă în virtutea poziţiei sale în raport cu un sport sau competiţie, cu excepţia oricărei informaţii deja publicate sau cunoscute publicului, accesibile uşor membrilor interesaţi ai publicului sau divulgate în conformitate cu normele şi regulile ce gestionează competiţia relevantă [art. 3 alin. (7) al Convenţiei Consiliului Europei privind manipularea în competiţiile sportive]. Datele despre existența unei înțelegeri privind manipularea unui eveniment sportiv sau de alta natură s-ar putea preta conceptului de „informaţie confidenţială”.
Aceste dispoziții sunt transpuse și în cadrul normativ autohton. Astfel, în conformitate cu art. 12 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 291 din 16 decembrie 2016 cu privire la organizarea și desfășurarea jocurilor de noroc [6], „[o]rganizatorul [de jocuri de noroc] este obligat: […] să asigure condiții de participare la jocul de noroc identice pentru toți jucătorii și să prevină influența externă asupra rezultatului jocului de noroc; […]”.
Pentru realizarea acestui obiectiv, art. 46 alin. (1) din legea enunțată interzice participarea la pariuri: a) a fondatorilor (membrilor, acționarilor/asociaților), conducătorilor organizatorului de pariuri la agenții de pariuri și totalizatoare; b) a persoanelor care pot deține informații despre rezultatele evenimentului (în cazul în care participanții sau organizatorii evenimentului au convenit în prealabil asupra rezultatului evenimentului respectiv, care nu este încă cunoscut organizatorului de pariuri la agenții de pariuri și totalizatoare la momentul primirii mizei de la persoanele menționate în acest punct); și c) a persoanelor care au posibilitatea de a influența asupra rezultatului evenimentului, participanților la eveniment sau asupra mărimii achitării câștigurilor.
Aceleași prevederi sunt reluate și în Regulamentul-tip privind organizarea și desfășurarea pariurilor pentru competițiile/evenimentele sportive [7], aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 777 din 1 august 2018 [pct. 3) subpct. 2) lit. c) și pct. 11) din Anexa nr. 3 la această hotărâre de Guvern].
Dispoziții privind desfășurarea pariurilor conțin și regulamantele unor operatori de jocuri de noroc. De exemplu, potrivit pct. 2) subpct. 4) al Regulamentului casei de pariuri „1xBet”, pariurile nu sunt acceptate de la persoanele care: […] reprezintă interesele altor case de pariuri; sunt implicate în evenimentele pe care se pariază (sportivi, antrenori, arbitri, proprietari sau funcționari de cluburi și alte persoane care au posibilitatea de a influența rezultatul evenimentului) și, de asemenea, de la persoane, care acționează în numele lor sau care sunt afiliate acestora, precum și de la persoanele care au interdicție de a paria, stabilită prin lege [8].
Astfel, cei care dețin informații despre cursul sau rezultatul unui eveniment sportiv ori de altă natură (asupra căruia s-a convenit în prealabil) trebuie să nu parieze pe acel eveniment și să nu disemineze informația în discuție altor persoane pentru a le determina să participe la pariu. În caz contrar, ei încalcă interdicțiile prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. a) din Convenția Consiliului Europei privind manipularea în competiţiile sportive, art. 46 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 291 din 16 decembrie 2016 și la pct. 11) subpct. 1) lit. b) din Regulamentul-tip privind organizarea și desfășurarea pariurilor pentru competițiile/evenimentele sportive și, prin urmare, comit infracțiunea de pariuri aranjate. Infracțiunea în discuție tinde să asigure respectarea acestor interdicții și doar ele au relevanță juridică în contextul art. 2422 CP RM.
În consecință, considerăm că obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute la art. 2422 CP RM îl constituie relațiile sociale cu privire la organizarea și desfășurarea pariurilor în condiții corecte, fără utilizarea sau diseminarea informației despre existența unei înțelegeri în privinţa trucării evenimentului pe care se poate paria.
*Acest articol a fost publicat în „Integrare prin cercetare și inovare. Conferință științifică națională cu participare internațională: Științe juridice: Rezumate ale
comunicărilor (7-8 noiembrie 2019)”. Chișinău: CEP USM, 2019, pp. 233-237;
Referințe:
[1] BRÎNZA, S. și STATI, V. Tratat de drept penal. Partea Specială. Vol. II. Chişinău: Tipografia Centrală, 2015.
[2] ЗАДОЯ, К.П. Науково-практичний коментар до статті 369-3 Кримінального кодексу України «Протиправний вплив на результати офіційних спортивних змагань». În: Право і громадянське суспільство, 2015, № 2, c. 146-157.
[3] СТАТИ, В.А. Нарушение запрета размещения ставок на спорт, связанных с манипулированием официальным спортивным соревнованием, по законодательству Украины и Республики Молдова (сравнительно-правовое исследование). În: Теоретичні та прикладні аспекти розвитку науки (частина ІІ): Матеріали ІІІ Міжнародної науково-практичної конференції м. Київ, 6-7 грудня 2017 року. Київ.: МЦНД, 2017, c. 62-63.
[4] БУГАЙЧУК, К.Л., БЕЗПАЛОВА, О.І., ДЖАФАРОВА, О.В. et al. Адміністративна відповідальність за правопорушення пов’язані із корупцією. Харків: Харківський національний університет внутрішніх справ, 2016.
[5] Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr. 513-525.
[6] Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr. 2-8.
[7] Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr. 358-364.
[8] Regulamentul Casei de pariuri „1xBet”. [Accesat 06.09.2019] Disponibil: https://bit.ly/2WqMDLa